Arta naivă nu poate fi concepută în afara spiritului. Ea nu este o artă "populară", aşa cum nu o aşezăm nici în linia artei instinctuale, întrucât nu avem de-a face cu o manifestare infantilă sau fantastică. Arta naivă comunică o realitate care trece, este adevărat, prin sensibilitatea artistului, dar păstrează autenticul, prospeţimea, adevărul prim. Păstrează spiritul. Or, fără îndoială, asta o scoate din zona artei de divertisment. Şi nu e deloc întâmplător pentru că, citindu-l la Kant, aflăm că arta cu spirit ne cultivă convingerea într-un sens mai înalt al vieţii, are o finalitate transcendentă. Arta cu spirit, mai spune Kant, este finalitate fără scop, este în ultimă instanţă Frumosul.
Arta naivă impresionează nu prin complexitatea tehnicilor, nici prin subversivitatea mesajelor sau inovaţii în formă sau culoare. Mai mult decât orice, arta naivă se situează în afara convenţiilor şi a dictaturilor culturale de orice fel. Excepţional caracterizează Victor Ernest Masek Insula Artei Naive, vorbind despre "evadarea dintr-o realitate sfâşiată de contradicţii, deziluzii şi cruzime într-o lume fără dezbinări, fără monştri reali, fără violenţă".
În arta naivă, autenticitatea devine una atât de atrăgătoare artistic, atât de spiritual-modelatoare, încât de-a lungul vremii numeroşi artişti profesionişti i-au preluat elementele, producând însă lucrări în care primează esteticul, construcţia vizibilă a elementelor, ajungându-se astfel la ceea ce cunoscutul istoric al artei naive, Oto Bihalji-Merin, numea "naivitate conştientă". Fără îndoială, oricât de spectaculoase ar părea rezultatele, aceste manifestări "profesioniste" nu sunt decât imitaţii "spontane" ale autenticităţii naive. Fapt, de altfel, punctat şi de alţi observatori ai fenomenului, precum Ion Frunzetti: "oriunde începe să se practice naivitatea ca o formulă conştientă, voit, ea se autosubminează. Copil nu redevii doar imitând copiii".
Arta acasă la Gheorghe Sturza
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani a organizat, cu sprijinul Consiliul Județean Botoșani, Salonul Internațional de Artă Naivă "Gheorghe Sturza", ediția a VI-a, în perioada 4 - 27 august 2018, având drept parteneri U.C.A., Filiala Iași și Muzeul Județean Botoșani.
Deosebit de importantă pentru această ediție este participarea artiștilor din alte țări. Dacă Gheorghe Sturza, spun organiztorii evenimentului, a atras atenția la ”Întâlnirile Internaționale ale Artei și Culturii” din anul 1973, de la Lugano, ba mai mult a ajuns să figureze și în ”Lexiconul Artei Naive Universale”, acum i-a revenit misiunea de a da o altă ținută acestui salon până acum doar național, deschizându-i acestuia calea pe plan internațional.
Sunt prezenți în acest an, pe simezele Galeriilor de Artă “Ștefan Luchian” din Botoșani, artiști din Lituania, Cehia, Serbia, Franța, Ungaria, Polonia și Israel, lucrările fiind semnate de Cristian BĂDILĂ, Dorina BLĂNARU, Aurica BOBOESCU, Ana BOŢA, Odile BRON, Alina BURINSKAITÉ, Gheorghe CIOBANU, Lucica CIOBANU, Ruxanda CIUPERCĂ, Mircea COJOCARU, Valentin CRUCIANU, Mihai DASCĂLU, Mile DAVIDOVIĆ, Chaloupka DUŠAN, Teodor DUŢEI, Noemi ESHET-ROSENZWEIG, Viorica Ana FARKAȘ, Anastasia G RNEAŢĂ, Ioana GHEORGHIU, Maria GOȘOIU, Dorimedon GROZAVU, Ana GRUNZU, Mándoki HALÁSZ ZSÓKA, Doina Mariţa HLINKA, Gustav HLINKA, Paula IACOB, Toader IGNĂTESCU, Regina KAPOČIUTE-JUODŽBALIENE, Aranka LACZKO, Tadas MAKÛNAS, Ioan MĂRIC, Denisa MIHĂILĂ, Mariana Carmen MIHUŢ, Mihaela Ioana MOCANU, George MOLIN, Şerban Nicolae, Costică Onuţă, Anton Palade, Monica Păcurar, Nicolae Pătru, Maria Pântea, Vasile Popovici, Calistrat Robu, Paul Răzvan Robu, Marion Saliba, Dumitru Ştefănescu, Emilian Tancău, Anna Tengle-Truchel, Valeria Tofan, Constantina Voicu, Elena Zbanţ.
Sâmbătă, 4 august 2018, s-a consumat vernisajul expoziției, în prezența a numeroși artiști, reprezentanți ai uniunilor de creație, oficiali și simpli iubitori de artă. Au deslușit înțelesurile și subînțelesurile criticul de artă Mihai Păstrăguș, președintele Uniunii Artiștilor Plastici Iași, precum și pictorul Calistrat Robu, președintele Uniunii Creatorilor de Artă din Iași. Gazdele evenimentului au fost Cornelia Ciobanu, manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, împreună cu Margareta Mihalache, etnograf în cadrul aceleiași instituții.
"Anul acesta, Salonul de artă naivă "Gheorghe Sturza" s-a transformat in Salonul Internațional de artă naivă "Gheorghe Sturza". (...) Consider că această expoziție este reușită, dar acest lucru nu poate fi sesizat decât de acei oameni care prezintă o generozitate sufletească. Celor care poate că nu prezintă această generozitate sufletească s-ar putea să li se pară că acest salon prezintă și o notă hilară", a avertizat etnograful Margareta Mihalache.
Criticul de artă Mihai Păstrăguș a oferit participanților un periplu cultural menit să îi familiarizeze pe simplii privitori cu arta naivă, dar și să ofere cunoscătorilor o perspectivă nouă asupra mesajului și a rostului artei naive în societatea actuală.
"Expoziția nu are un caracter hilar, pentru că chiar dacă artistii maturi o consideră hilară și o abatere de la normele de normalitate, nu este așa. Când îi spunem expoziție naivă avem în vedere noțiunea de naivitate. Naivitate care a găsit mijloace de a se exprima cu ajutorul plastic. Pe de altă parte, arătăm că cei care par naivi nu sunt chiar naivi, ci oameni maturi care știu ce să spună, care au folosit doar limbajul artei naive, dar intențiile lor sunt foarte generoase, foarte serioase. (...) Această hiperbolizare ne arată că florile sunt cât mărimea copacului, pâinea e cât roata carului sau copacul e înflorit iarna și uscat vara. Arta naivă are virtuți congnitive foarte importante. (...) Caragiale, dacă ar fi printre noi, ar spune: Da, mă bucur că foarte mulți artiști plastici sunt de partea mea și îmi prezintă ideile așa cum am vrut eu să le prezint", a rostit criticul de artă Mihai Păstrăguș.
Expoziția de artă naivă este la dispoziția publicului până pe data de 27 august 2018.
