O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Finalizată ÅŸi tipărită în 1985, în plină etapă a naÅ£ionalismului comunist (1971 – 1989, după  etapizarea făcută de Eugen Negrici), când era în toi campania de reîndoctrinare ÅŸi se impunea cu incisivitate protocronismul, Giuseppe Navarra consultă, cu acribie, peste 300 de cărÅ£i de autor ÅŸi alte 35 de culegeri ÅŸi antologii, alcătuind un volum de 190 pagini. Antologatorul îÅŸi proiectează un algoritm care se deosebeÅŸte, oarecum,  de antologiile apărute până atunci ÅŸi pe care îl sistematizăm din cuvântul înainte al acestuia: 1. „s-a Å£inut cont de sentinÅ£a dată de Al. O. Teodoreanu: „Nu există volum de epigrame. Există numai una sau două epigrame care au servit de pretext pentru tipărirea unui volum”;  2. „alegerea unui singur catren din creaÅ£ia fiecărui epigramist” ; 3. „criteriul 2. e ÅŸi inechitabil, dar pe de altă parte ÅŸi democratic”; 4. „inechitatea derivă din faptul că îl plasează pe autorul consacrat pe picior de egalitate cu cel căruia nu i-a reuÅŸit decât o singură epigramă în întreaga sa carieră”; 5. „democratic, tocmai pentru că oferă categoriei la urmă amintite, ÅŸansa, altfel imposibilă, de a figura într-o antologie”.

CITEȘTE ȘI: "Autorități convocate în ședință de urgență din cauza RISCULUI de inundații, ..."

 

Antologia e importantă  ÅŸi prin faptul  că ne arată, cu aproximaÅ£ia de rigoare,  subiectele pe care le abordau epigramiÅŸtii până la nivelul anului 1985. Registrul tematic în care expandează selecÅ£ia, e drept subiectivă, fiind de autor, ÅŸi Å£inând cont ÅŸi de etapa istorică a României,  îl reprezintă relaÅ£ia bărbat-femeie-căsătorie prin 64 de epigrame.  Paradoxal, soacra se regăseÅŸte în doar 4 creaÅ£ii.  Urmează scriitorii, cu preponderenţă poeÅ£ii, în 40 de situaÅ£ii. AcelaÅŸi număr,40, îl întâlnim ÅŸi la referirile la diferite stări caracterologice (nesimÅ£irea, timiditatea, ipocrizia, minciuna, fumatul, parvenitismul, chiulul, egoismul etc.).  Slugărnicia, trufia ÅŸi demagogia sunt obiective pentru 39 de epigrame, în timp ce 23 ÅŸi le atribuie lor, epigramiÅŸtii înÅ£epându-se unii pe alÅ£ii. Urmează: proÅŸtii ÅŸi prostia (25), actorii (17), debutanÅ£ii în arte (14), vânzătorii, ospătarii, croitorii cu miză pe ciubuc (16), beÅ£ivii (11), prietenii, trădătorii (8), avocaÅ£ii, juriÅŸtii (10), medicii (5), ÅŸoferii (4), preoÅ£ii (4), pictorii (3), elevii (5), hoÅ£ii (2), pletoÅŸii (3), melomanii (4), restul fiind atribuite datornicilor, sportivilor, vânătorilor, unor proverbe româneÅŸti, filozofilor etc. Am făcut această statistică pentru a demonstra că politicienii, miniÅŸtrii, deputaÅ£ii MAN, secretarii de partid, prim-secretarii PCR lipsesc în totalitate, epigramiÅŸtii fiind obligaÅ£i să se  autocenzureze pentru a nu intra în conflict cu partidul unic, iar pentru cei care au scris ÅŸi-n alte situaÅ£ii istorice ale României, s-a autocenzurat antologatorul, fiindcă eu cred că Păstorel, ca să dau un exemplu, putea fi prezent cu altă epigramă mult mai bună.

BotoÅŸaniul e prezent  cu nouă nume: Mihai Eminescu – De poftiÅ£i:  „De poftiÅ£i la nemurire / Câtă am, o vând acuÅŸi, / Ca să cumpăr dragei mele / O pereche de mănuÅŸi…”; Gheorghe Hreapcă – De la „poÅŸta redacÅ£iei”: În fine, a aflat recent - / De-aceea azi e rob tristeÅ£ii - / Că a ajuns în iarna vieÅ£ii / Doar cu o brumă…de talent.”; Gheorghe Enăchescu - Bucurie:  „Personal am constatat - / Primăvara când soseÅŸte, / Mobila ce-am cumpărat / Peste tot…înmugureÅŸte”; Artur Enăşescu – Lui Cincinat Pavelescu:  „Ciudată soartă, Cincinat, / Å¢i-a hărăzit natura Å£ie: / Să fii la Curte magistrat / Åži inculpat în poezie.”; Dimitrie Iov – Înginerului silvic Florin Iordăchescu: „Sunt ÅŸi codri ÅŸi păduri, / Sunt ÅŸi ingineri – mă-nclin. / Dar în codri-s uscăciuni / Åži-ntre ingineri, Florin”; Dumitru Iurea – Îndemn: „Voi, cei care, cu duiumul, / CăutaÅ£i un adevăr, / Nu mai scărmănaÅ£i volumul, / Că ÅŸi-aÅŸa e tras de păr!”; Ion Pribeagu – Proprietarului meu: „Eu Å£i-am promis, în chip firesc, / Că nu mă mut pîn’ nu-Å£i plătesc / Åži cum respect tot ce discut, / Nu Å£i-am plătit, deci nu mă mut.”;  Al. O. Teodoreanu (Păstorel) – Logică: „Popa Man e om cu cap, / Bere bea-n polobocel! / Doar nu-s capră – zice el - / Să mă mulÅ£umesc cu-n Å£ap!”; Nicolae Tăutu – Logofătului Tăutu: „Străbunul meu, vel logofet, / Era la suflet darnic: / Åžtiind că n-am s-ajung poet, / M-a hărăzit…paharnic!”

Lui Păstorel îi sunt atribuite ÅŸase epigrame: Ion Calboreanu – Pe Dunăre de-ar curge vin…: „O, ar fi fenomenal! / Mai mult ca-n literatură, / Păstorel – pe litoral - / Ar umbla din gură-n gură!”; Mihu Dragomir – Păstorel: „Teodoreanu (zis: Al. O.), / Semnează-n cronici: „Păstorel”. / Defect: preferă vin Bordeaux, / VirtuÅ£i: e frate cu Ionel.”;  N. Georgescu-CocoÅŸ – Epitaf lui Păstorel: „Mormântul trist de sub terasă, / Turnat în marmură ÅŸi ghips, / Ascunde un boem de rasă - / Åži-o sete de Apocalips.”; Ion Manu – Pă ÅŸi pă: „Dacă zăreÅŸti paharul plin, / Zici: uite acolo „pă Storin”; / Dar când e gol un păhărel, / Zici: uite acolo – Păstorel!”;  Alexandru Predescu – Epitaf lui Păstorel: „M-a nenorocit groparul / Cu nemernica lui sapă! / A săpat adânc, tâlharul, / Până când a dat de apă!”; George Topîrceanu – Gastronomică: „În literatură, / Când vorbim de burtă, / Eu sunt prăjitură, / Păstorel e turtă!”.

Merită reluat finalul din cuvântul înainte al antologatorului Giuseppe Navarra: „Astfel, chiar dacă nu întotdeauna am reuÅŸit depistarea acelei epigrame-nucleu, la care se referă spusele lui Păstorel, credem că prea departe de ea nu ne-am aflat. Oricum, antologia constituie, sperăm, un rezumat atrăgător ÅŸi expresiv al unei activităţi literare devenită tradiÅ£ională în Å£ara noastră.”

Dintr-o altă perspectivă, antologia ne arată un aspect care astăzi nu se întâmplă: numele mari ale literaturii române au cochetat cu epigrama. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

FOBIA GOLICIUNII

Chiar de n-ar avea veÅŸminte,

Nu mă simt deloc stingher,

Doar de-mi iese înainte

Dezbrăcat de caracter. (GRIGORE COTUL)

 

SEMN DE PRIMÄ‚VARÄ‚

Azi, când mă duceam acasă,

Mă privea, puţin bezmetic,

Un mănunchi de iarbă grasă,

De pe un gazon sintetic. (GRIGORE COTUL)

 

ADEVÄ‚RUL DIN VIN

Am vrut să dau uitării vinul,

Dar ar fi fost păcat

Să las pe semenii mei chinul

De-al bea nedegustat. (GRIGORE COTUL)

 

PARAFRAZÄ‚

Având bărbat un bătrânel –

Că are-averi în toată Å£ara –

Åži-a tras amant un tinerel,

Că… toamna nu-i ca primăvara. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

EXPERIENŢĂ

Când s-a însurat, odată,

Cea cu care-mparte patul,

Teoretic era fată,

Practic o ÅŸtia tot satul… (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

CRIZÄ‚ ÎN SISTEM

Sistemul sanitar se-neacă,

E depăşit şi e caduc:

Păcat că doctorii ne pleacă…

Dar unii bine că se duc! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

ÎNTR-O  VIAŢĂ…

Omul poate, cum se zice,

O căsuţă să-şi ridice,

Cel corupt cu bani ÅŸi pile,

Doar atât…vreo ÅŸapte vile. (VASILE LARCO)

 

GÂNDUL PRIMÄ‚VERII

Calm privesc în depărtare

Åži îmi spun, scrutând cărarea:

Vara e în aÅŸteptare…

Tot la fel ca bunăstarea! (VASILE LARCO)

 

AU CRESCUT PENSIILE

S-au mărit, e treabă bună,

Zise moşul, fără vlagă:

Cu ce iau acum pe-o lună,

Voi trăi ÅŸi-o…zi întreagă! (VASILE LARCO)

 

ROMANUL DE DRAGOSTE

De când se face-aÅŸa lucrare,

După umilul gând al meu,

Cu…introducerea, se pare,

Din an în an e tot mai greu. (GHEORGHE BÂLICI)

 

BÄ‚RBATUL LA O ANUMITÄ‚ VÂRSTÄ‚

Dorind şi Cerului să placă,

Încearcă mult, prin tot ce are,

Pe voia Domnului să facă

Åži-a …doamnei, dacă e în stare. (GHEORGHE BÂLICI)

 

ALTĂ FAŢĂ A MEDALIEI

În troleibuz, în tren sau într-o gară

Când îÅ£i oferă loc o domniÅŸoară,

Te simÅ£i pe situaÅ£ie stăpân,

Deci respectat ÅŸi mândru…deci bătrân. (GHEORGHE BÂLICI)

 

DEFINIÅ¢II ETNO - COBILIÅ¢A  

Pentru românime e,

Doamnelor ÅŸi domnilor

Greul ce apasă pe

Umerii oltenilor! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DEFINIÅ¢II ETNO – ROATA OLARULUI  

Să o definesc, vezi bine

Mult m-a ajutat iubita,

Ea o ştie și susține

Că aduce cu-nvârtita… (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DEFINIÅ¢II ETNO – JUGUL  

Jugul ataÅŸat la care

Åžtie-oricine dintre noi

E-o invenţie-n mişcare

După capul unor… boi! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DEFINIÅ¢II ETNO – PIUA  

Încercând s-o definesc,

Simt ceva că-mi scapă,

Nu ÅŸtiu, drobul îl zdrobesc

Sau în ea… bat apă? (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

UNUI CRITIC

Cu piatra-n baltă zvârle-un prost

Un gest cam fără de socoată;

Dar iată-acum capătă rost,

Când umoriÅŸtii sar s-o scoată. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

PÂINE ÅžI CIRC

La putere să te ţină,

Stratagema-i de succes,

Dar cum pâinea-i cam puÅ£ină

Circul este în exces. (MIHAOI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

EXCURSIE ÎNTR-O INSULÄ‚

Ce zi frumoasă am avut!

Privit-am stânci de andezit,

Prăpăstii multe am văzut

Dar şi mai multe-am auzit. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

REGRETE

Azi, când stam într-o speluncă,

Un plâns amar m-a podidit

Când cineva mi-a povestit

C-a murit Doru D. MUNCÄ‚. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

CU TELEFONUL LA VOLAN   

Poliţistul l-a oprit

Şi-i explică scurt năpasta:

Un cuvânt nu am rostit,

A vorbit numai nevasta. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

PERSPECTIVÄ‚   

AÅŸa cum multe temple au devenit

Sacre abia după ce s-au năruit,

Astfel am devenit ţară divină

Pentru că suntem deja în ruină. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

VINA ÅžEFILOR DIN SILVICULTURÄ‚

Azi, pentru “verdea” naÅ£ie,

Crescută-n furturi şi trădare,

Pădurea e în graÅ£ie

Securei…înspre defriÅŸare. (ELENA MÂNDRU)

 

APARENÅ¢ELE ÎNÅžEALÄ‚

În viaţă, sărind mereu zidul,

Chiar moale din fire cum pare,

E tare de înger perfidul,

Când vrea să obÅ£in-o favoare! (ELENA MÂNDRU)

 

NOSTALGIE

De câte ori nu ne iubeam

În dormitor, ca de-obicei,

Cu ea în braÅ£e adormeam

De ne trezea doar soţul ei. (VASILE MANOLE)

 

TEMELIA DRAGOSTEI

Baza într-o căsnicie

Este clar că e femeia,

Jos nu stă o veşnicie,

Doar atât cât vorba ceea… (VASILE MANOLE)

 

PARADOXUL VIEÅ¢II

Numai ei se plâng sărmanii:

Viaţa asta ca nebuna,

La barbate adună anii,

La femei îi scade-ntruna. (VASILE MANOLE)

 

AM CITIT…

Am citit trei ciocârlii,

Am scris vreo câÅ£iva cocori,

Åži în loc de poezii,

Toamna-mi recită nori. (GIREL BARBU)

 

SPERIETOAREA DEVENITĂ DORINŢĂ

O ameninţa mămica,

C-o mănâncă păsărica;

Astăzi şi-ar dori Rodica

S-o ia în cioc păsărica. (GIREL BARBU)

 

LANÅ¢UL VOIEVOZILOR 

Am avut de toată mâna:

Papură, Ciubăr, Cercel...

De când s-a ales smântâna,

Ne-am ales c-un  ... Sparanghel. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

LUMEA SE MULEAZÄ‚ PE TIPIC  

Umbla lumea, slóbodă,

Ca vodă prin lobodă.

Îngrădită-acum niÈ›el,

Ca vodă prin sparanghel. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PLAGIATUL ÎN VIZIUNEA LUI CIORAN
Se numește plagiat,
Când pe unu-ai copiat;
De la mulÈ›i, când furi, se pare
C-ai făcut o...cercetare. (DUMITRU BUJDOIU) 

CARANTINA TINERILOR CÄ‚SÄ‚TORIÈšI
S-au găsit să facă nuntă,
Chiar în vremea asta cruntă;
Și-n loc de luna de miere,
Acum, au două de ...fiere. (DUMITRU BUJDOIU) 

AVANTAJ-DEZAVANTAJ
Noroc am de carantină,
Că m-a prins la o vecină;
Dar necazul e mai greu:
Ce vrea ea, aș vrea și eu. (DUMITRU BUJDOIU)

 

BUCURIA ASISTATULUI
Pachet de la primărie
Gratis, de aproape-o mie;
Și prin mască îi sărut,
Poate-aduc și de băut. (DUMITRU BUJDOIU)

 

UNUI PARLAMENTAR

Biroul de parlamentar,

Bine dotat de la buget,

Are  PROGRAM-ÅŸi scrie clar:

Sunt pe teren astăzi!...(regret!). (MAX OPAIŢ)

 

UNUI ÎNDRÄ‚GOSTIT

Vrând iubirea să-i declare

Åži să îÅŸi  facă un rost,

A-nÅ£eles târziu, se pare,

C-a fost luat ÅŸi el de ...prost! (MAX OPAIÅ¢)

 

NEÎNÅ¢ELEGERE CONJUGALÄ‚ 

Era tânăr, cu maniere 

Åži-a simÅ£it că-i înÅŸelat:

El visa lapte ÅŸi miere,

Ea visa la... alt bărbat! (MAX OPAIÅ¢)

 

UNUI AROGANT 

Amicul, un om titrat,

A căzut iarăşi în plasă -

A crezut că-i educat,

Fără şapte ani de-acasă! (MAX OPAIŢ)

 

POLITICA PE BANI GREI

Un fapt îmi pare indecent,

Spun asta, dar fără ocol:

Mai sunt astăzi  în Parlament,

AleÅŸi care muncesc de-un...pol! (MAX OPAIÅ¢)

 

PROSTIA

Privind fără-ncetare

Prostia omenească,

De lung urât cuprinsă,

Eternitatea cască. (VASILE ALECSANDRI)

 

PE MORMÂNTUL UNUI BÄ‚UTOR

Mă obsedă gândul fix

Că-n Infern e admirabil…

Însă, ca lichid potabil,

Ai doar apele din Stix! (ALEXANDRU ALTENLIU)

 

UNUI ORATOR

Când ascult al tău discurs,

ÎÅ£i spun drept că mă uimeÅŸte –

N-am nimic de regretat…

Nici măcar că se sfârÅŸeÅŸte. (GEORGE ANGHELESCU)