Loc de dat cu…EPIGRAMA (LXXXIX)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Maria Panciuc-Bucătaru a fost profesoară de logică, filozofie ÅŸi ÅŸtiinÅ£e economice la mai multe licee ÅŸi gimnazii din BotoÅŸani. Din 1974 până în 1986 a fost muzeograf (secÅ£ia de artă) la Muzeul JudeÅ£ean BotoÅŸani. MulÅ£i ani a fost ÅŸi director al acestei instituÅ£ii. Paralel cu aceste activităţi profesionale a publicat în „Clopotul”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Amfitrion”, „Hierasus” precum ÅŸi în anuarele unor muzee din Å£ară. Maria Panciuc-Bucătaru a coordonat ÅŸi îngrijit Anuarul „Hierasus” al Muzeului din BotoÅŸani, a realizat cataloage ce priveau viaÅ£a ÅŸi opera unor personalităţi artistice ce aveau legătură cu BotoÅŸani (Marcel Olinescu, Petru Remus Troteanu, Emilia Sărăţeanu, Aurel Mărculescu, Nicolae Popovici-Lespezi, Andronic Ţăranu ÅŸi alÅ£ii). Autoarea cărÅ£ii în discuÅ£ie ne-a pus în faţă, cu ani în urmă, ÅŸi o serie de interviuri remarcabile dintre care mi le amintesc pe cele cu Puia Rebreanu sau cu Aurel Bordenache. A organizat tabere pentru artiÅŸtii plastici ÅŸi celebrele „Ateliere” cu acÅ£iuni de perfecÅ£ionare în organizarea timpului liber. Concomitent, Maria Panciuc-Bucătaru a publicat 7 cărÅ£i de poezie, 7 romane, 2 cărÅ£i de corespondenţă, un jurnal, 4 volume de însemnări ÅŸi o carte de interpretare a viselor. Lor li se adaugă „Epigrame…ÅŸi nu prea” (Editura „Quadrat”, BotoÅŸani, 2017). Aflată într-un permanent contact cu lumea înconjurătoare ÅŸi prin neastâmpărul creator de care este dominată, nu ÅŸi-a pierdut niciodată simÅ£ul umorului. Din această perspectivă, cartea debutează cu o „incertitudine” a autoarei: „Cum să râzi în epigramă, când viaÅ£a toată e o dramă ÅŸi ori de unde a-i apuca, dai ÅŸi de figura ta?” Åži să nu uităm că asta o spune un fost manager! De nicăieri, din carte, nu transpare vreun sentiment de superioritate. Intuiesc faptul că Maria Panciuc-Bucătaru, interacÅ£ionând cu mulÅ£i oameni, ÅŸi-a dat seama că unele norme sociale sunt încălcate sistematic ÅŸi simÅ£ea nevoia să ia atitudine. A luat prin romanele scrise, prin jurnal ÅŸi prin însemnările scoase la lumină. Åži a făcut-o destul de bine. A vrut s-o facă ÅŸi prin epigramă, dar nu prea i-a reuÅŸit ÅŸi, de aici, ÅŸi forma titlului exprimat prin sintagma „epigrame…ÅŸi nu prea”. Probabil fiindcă umorul său este unul jucăuÅŸ, care n-ar fi atât de rău dacă s-ar respecta cât de cât principalele ingrediente pe care le cere epigrama de azi. Spre exemplu, epigrama în care doar două versuri rimează, în timp ce celelalte două să nu respecte această regulă, nu mai este acceptată. Se folosea pe vremea lui A. C. Calotescu-Neicu, astfel că antologia pe care a conceput-o împreună cu N. Crevedia este plină de astfel de creaÅ£ii. Astăzi pretenÅ£iile sunt mult mai mari ÅŸi, vorba intransigentului epigramist Mihai Haivas, intervin „chestiuni de subtilitate” care, zic eu, le mai scapă ÅŸi marilor epigramiÅŸti de azi. Cam atât am putut selecta din noianul de pagini: Lui Borcea: „Anul acesta-mi este greu / AÅŸ vrea recensământ pe bune, / Poate pot afla ÅŸi eu / Copiii ce-s făcuÅ£i de mine.”; Bârfa!: La moara Å£aÅ£ei Dimitrina / Se „macină” din zi în noapte / Dar acasă cu făina / Pleacă numai cine poate!”; Unei domniÅŸoare: „A venit la Vama Veche / Ca să-ÅŸi caute pereche. / Până i-a-ncercat pe toÅ£i, / A fugit cu niÅŸte hoÅ£i.”; Unui plimbăreÅ£: „Gându-Å£i este la plecare / Cât este vara de mare, / Iar când iarna se aÅŸează / Mintea iar îÅ£i hibernează.” În rest, vorba autoarei, scrisă la pagina 213: „AÅŸa de pueril gândim, parcă suntem niÅŸte copii. Ne Å£inem numai de năzbâtii ÅŸi vorbim numai prostii”. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
MUNCA ÎN DEMOCRAÅ¢IE
MunceÅŸti, ca omul, câte-un pic,
Atât cât necesar îÅ£i pare,
Dar, ca să nu mai faci nimic,
SimÅ£i că nu ai calificare… (GHEORGHE BÂLICI)
CARUL CU PROÅžTI
Când avem un nou scrutin,
Carul ăsta îl invoc,
Căci, oricât ar fi de plin,
Tot se mai găseÅŸte-un loc… (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI PARVENIT
Venituri multe ÅŸi murdare
Le ţine-n cont peste hotare,
Ca să vedem că lui îi pasă
De curăţenia de-acasă… (GHEORGHE BÂLICI)
CONSTATARE
C-ajunse cinstea de ocară,
Am constatat în cazul meu
Când am fost dat de ÅŸef afară,
DeÅŸi eram... cinstit mereu! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
CRITICUL
Când te prezintă el, alesul,
Şi crezi că-ţi face o favoare,
Nu-i sigur că atingi succesul,
Dar sigur e că ai... valoare! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
FÄ‚RÄ‚ COMPLEXE
De sine-i mândru È™i se È™tie,
E cult și fără-nvățătură,
Că a citit orice hârtie
Cu care se ștergea la... gură. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ALESUL GHINIONIST
Să candideze el s-a pregătit,
De multă vreme şi destul de bine,
Dar ghinionul nu l-a ocolit:
S-a-mbolnăvit de laudă de sine. (VASILE LARCO)
PRENUME IDEAL
Acum ca-n vremea cea trecută
Afirm cu toată cutezanţa:
Că fata cea mai cunoscută
În România e…SperanÅ£a. (VASILE LARCO)
LEGI ÅžI LEGI…
Legi mai multe-au fost întruna,
Cam cât peÅŸte are balta,
Dar să se respecte una,
E nevoie de o alta. (VASILE LARCO)
TRAC
Văzând bolnava de ficat,
Inertă, stând pe masă,
Chirurgul nou a exclamat:
BăieÅ£i, o tai acasă! (PETRU-IOAN GÂRDA)
SENSIBILITATE
La noi, când stam cu masa-ntinsă,
Am zis: te-ai îngrăşat un pic;
Soţia n-a răspuns nimic,
Dar soacra s-a simÅ£it atinsă… (PETRU-IOAN GÂRDA)
NAIVITATE
Îmi spune un amic, sardonic,
Vorbindu-mi despre prima-mi fată:
Pe tine te iubea platonic,
Pe alÅ£ii îi iubea…pe plată. (PETRU-IOAN GÂRDA)
NEÎNÅ¢ELEGERE ÎN FAMILIE
Mi-au spus-o soaţa, musafirii
Că nu prea am darul vorbirii,
La medic nu pot să mă duc…
Eu pot vorbi, dar… nu apuc! (GHEORGHE GURÄ‚U)
CHEFLIUL PE DRUMURI
Afară-i ploaie şi-i prăpăd
Că nici pe unde merg nu văd
E ceaţă-n cele patru zări…
Da bine că-s doar trei cărări. (GHEORGHE GURĂU)
FELICITARE
Sunt aici, la o cascadă
ÎnsoÅ£it de-a mea consoartă
Soacră-mea mai jos se scaldă
Fericită-n Marea… Moartă. (GHEORGHE GURÄ‚U)
PRIMIÅ¢I CU URATUL
Copii sărmani, primiÅ£i în tindă
Cum estre datina la noi
Azi vin cu câte o colindă…
Şi mi te (f)ură mai apoi. (GHEORGHE GURĂU)
SOLUÅ¢IE
Când dracul n-a mai avut spor
Să ne facă viaţa acră
Åži-a inventat un ajutor:
Şi de-atuncea avem soacră. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
RUGÄ‚MINTE
Ca să nu mă mai frământ
Fă-mă, Doamne,-o zi pământ
Şi lasă-mi deschisă o pleoapă
Să văd şi eu cine mă sapă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DIALOG CLIENT-CHELNER
-Nu-mi place cum m-ai servit,
Vreun client ai mulţumit?
-Au trecut pe-aici destui
Şi-au plecat cu toţi... sătui. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DESTIN
Când i-a ghicit despre căsătorie,
Ţiganca i-a şoptit c-o mutră acră:
Îi vei jura credinţă pe vecie
Åži zilnic o vei înjura pe soacră! (GRIGORE COTUL)
LEGISLATIVULUI
După umila mea părere,
Se doarme-n parlament fără sfială,
Că lungul drum înspre putere,
Se pare, i-a umplut de oboseală. (GRIGORE COTUL)
UNUI ÅžOFER
DeÅŸi ajuns în frunte
Åži mândru că-i ÅŸofer,
A fost învins la puncte
De Codul Rutier. (GRIGORE COTUL)
BANII ÅžI CIORAPUL
Bogătanul fără cap
Å¢ine banii la ciorap,
“Banii n-au miros”, declară
…Dar ciorapul te omoară! (ION DIVIZA)
LANÅ¢UL CÄ‚SNICIEI
Scăpat din ghearele soţiei,
Alerg la blândul meu dulău:
Ia, frate, lanţul căsniciei
Şi lasă-mă să-l port pe-al tău! (ION DIVIZA)
MODA MINIFUSTELOR
Azi pe stradă, m-am convins,
Nu poţi trece fără riscuri:
Moda mini a atins
Cele mai înalte…piscuri. (ION DIVIZA)
DURERILE IUBIRII
Nebuni o lună ne-am iubit
De mă durea şi-n encefal
Şi-ultima oară ne-am privit
Făcând injecÅ£ii la spital. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BÄ‚RBÄ‚Å¢IE
Chiar de pe vremea cu minerii
MI-am dovedit că sunt bărbat,
Căci mă tot bat cu scutierii…
Mai bine spus, ei mă tot bat! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
TIMPUL SÄ‚RUTÄ‚RILOR
Sărutai cu-atâta har,
Că-nfruntam canoanele;
De un timp sărut mai rar,
Şi doar, strict, icoanele. ( MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI BEÅ¢IV INCURABIL
Simţind că vinu-i o tortură
Åži n-are leac de vindecat,
El s-a “lăsat” de băutură,
Zicând: doar “una”…ÅŸi-am plecat! (ELENA MÂNDRU)
DORINÅ¢A UNEI VIITOARE SOÅ¢II
DE-aÅŸ avea un bun confort
Åži mulÅ£i bani de târguieli,
Soţul, mi-aş scuti de-efort,
Iar pe-amanÅ£i de cheltuieli! (ELENA MÂNDRU)
PUTERE CREEAZĂ DEPENDENŢĂ
Cei din fruntea naţiunii,
De nu-s judecaţi la rece,
ÎÅŸi pierd “uzul raÅ£iunii”
Şi cam uită să mai plece. (VASILE MANOLE)
INFORMATORUL
Secretele oricât de multe
La dânsul sunt tradiÅ£ie,
Că musai vrea să le asculte
În primă audiÅ£ie. (VASILE MANOLE)
ÅžEFA
E o fire înÅ£epată
Ce dă ordine mereu…
Azi era cam dezumflată
Căci am “înÅ£epat-o” eu. (VASILE MANOLE)
ANTIDOT FORTE COVID-ULUI
Dughesc vodcă È™i zolg mâlul
Lukașenko și-un gepid:
- Noi, fentând chiar Cernobâlul,
Să ne temem de COVID?! (NICOLAE MĂTCAŞ)
PE AEROPORTUL DIN CLUJ
Se-mbulzesc parcă-s la moaște
La chemarea unei hoaște,
Uitând, bietele rădaÈ™te,
De COVID, de buni, de Paște. (NICOLAE MĂTCAŞ)
HALAL STARE DE URGENŢĂ
TOBĂ DE OBEDIENŢĂ
Bieți beșlii și biet beșleagă,
Cum mai știu a face sluj,
Dar nu știu cum țara-ntreagă
S-a teleportat la Cluj!... (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
LE-A TRECUT DORUL DE CASÄ‚
Au ieșit din carantină,
Dar nu vor în sat să vină:
Le-a promis doamna Merkél
Că le-a pus de-un sparanghel. (NICOLAE MĂTCAŞ)
FERMIERII NEMÅ¢I ÎÅžI ALEG LA SOSIRE
LUCRÄ‚TOARELE SEZONIERE ROMÂNCE
DE PE AEROPORTUL DIN
Le măsoară ca-n obor
De au bicepși și figură,
De n-au pană la motor,
Dacă au toți dinții-n gură... (NICOLAE MĂTCAŞ)
PE PIAÅ¢A INTERNAÅ¢IONALÄ‚
A FORÅ¢EI DE MUNCÄ‚
Exportăm brațe de muncă
În chintale - la poruncă
Și aducem unul, pal,
Din Vietnam sau din Nepal. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
PRELUNGIREA CARANTINEI
Încă-o lună să suport ?
O să mă apuc de sport;
Tot zice soacra : “nebunul”,
O să fac cu ea ... K-1 (DUMITRU BUJDOIU)
AFTER COVID
Dezastru-n economie,
Iar votam corupți, hoție;
Vom scăpa de pandemie,
Mai greu, însă, de prostie. (DUMITRU BUJDOIU)
GEST FRUMOS, PIOS ȘI CU FOLOS AL UNOR PRIMARI
ARGEȘENI, DE A DUCE LUMINA ÎNVIERII ACASÄ‚ LA SÄ‚TENI
În vremea dură, de jelanie,
Dai și ulei, dai și făină;
Dar, cel mai ieftin, dai lumină;
Ei, asta da sfântă campanie ! (DUMITRU BUJDOIU)
DUPÄ‚ O NOAPTE DE SEX
- Ce leafă ai, bă, Ilie ?
- Ei, m-apropii de o mie,
Dar ce-ți veni, Maricică ?
- Vreau să știu dacă-i tot mică. (DUMITRU BUJDOIU)
PE PATUL DE MOARTE
- Dragă, până mâine-n zori
Plec, dar spune-mi adevărul :
M-ai înÈ™elat È™i cu vărul ?
- Dacă-ți spun și tu nu mori ?! (DUMITRU BUJDOIU)
DISTANÅ¢ARE SOCIALÄ‚
Distanţarea-i o poruncă,
Tuturor acum le pasă,
Angajatul stă la muncă,
Patronul, în schimb, acasă! (MAX OPAIÅ¢)
PERICOLUL STRÄ‚ZII
Vin Sărbătorile de Paşte,
Oameni sunt, azi, destui pe stradă,
Cu mască nu-i poÅ£i recunoaÅŸte…
Nu ştii ce au ei la ...,,mansardă"! (MAX OPAIŢ)
SÄ‚RBÄ‚TORI CU ...PROBLEME
Se bat şi astăzi cei aleşi,
Dar cum au masca pe figură,
Nu poÅ£i să ÅŸtii de-s înÅ£eleÅŸi…
Ar vrea să ducă ei ...prescură! (MAX OPAIŢ)
ASIMPTOMATICA PROSTIE
Bine-i să nu te pui cu prostul
Că are mintea odihnită;
Orice conflict nu-ÅŸi are rostul,
Căci prostu-i prost şi nu te uită! (MAX OPAIŢ)
UNOR PARLAMENTARI
Parlamentarii poartă mască,
Nu doar la noi, ci peste tot.
La noi, sunt unii gură-cască,
Nu dau în brânci, dar dorm cât pot! (MAX OPAIÅ¢)
LUI ALEXANDRU CLENCIU
Când îl văd sosind pe Clenciu
Îmi arunc cât colo trenciu’,
Fiindcă ştiu că n-o să plouă
Cu vreo epigramă nouă! (ION ACSAN)
UNUI PICTOR ÎNCEPÄ‚TOR
Între tine ÅŸi Rembrandt,
Un contrast îmi vine-n gând:
El e pictorul flamand,
Tu eÅŸti pictorul flămând!... (DUMITRU IOAN ALBOTÄ‚)