de prof. Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Când vine vorba despre Elenele României, mă gândesc la şase nume: Elena Cuza, Elena Greciei şi a Danemarcei (mama M.S. Mihai I), Elena Băsescu, Elena Lupescu, Elena Ceauşescu şi Elena Udrea. Dacă primele două Elene au fost nişte răbdătoare cu mofturile şi aventurile soţilor lor, adevărate “muceniţe” ale neamului românesc, celelalte patru au avut alte atitudini care, deseori, au influenţat chiar istoria ţării noastre. Elena Lupescu, senzuală, tonică, intrigantă şi abilă, a făcut ce a vrut cu Carol al II-lea. Petru Dumitriu o caracteriza ca fiind “lacomă, neîndurătoare şi inteligentă”. Elena Băsescu, în calitatea ei de politiciană, a fost o ambiţioasă care lăsa mereu să se creadă că este o naivă. Elena Ceauşescu a fost percepută ca o femeie rea, necioplită, necizelată şi mare iubitoare de putere. Elena Udrea, această „blondă sexy”, îşi juca bine rolul de vampă, exercitând o fascinaţie senzuală şi adesea violentă. Demne, prin comportament, de a fi personaje de epigrame, catrene umoristice şi bancuri, trei dintre ele şi-au transformat numele în renume: Elena Lupescu era „Duduia”, Elenei Ceauşescu i se spunea „Leana”, iar Elenei Udrea încă i se mai spune „Nuţi”. La aceste trei Elene şi la altele câteva mii care au preluat din comportamentul acestora, face referire cartea de epigrame scrisă de Teodor Jacotă: „trei elene” (Editura „Arena Cărţii”, Botoşani,2019).
O caracterizare interesantă face, într-un editorial, Cristian Andrei Leonte: „Multe similitudini ne crează o continuitate vădită în ceea ce privește destinul României, strâns legat de Elenele din istoria sa: statornicia celor trei față de lideri, asumarea relațiilor cu aceștia (pornind de la concubinajul Duduiei, căsnicia Leanei și terminând cu relația politică strânsă și vădit fluturată în ochii publici a doamnei Nuți) sau fidelitatea celor trei doamne, care au sfârșit, într-un fel sau altul, alături de conducători. Toate trei au acumulat, în timp, o putere extraordinară, neegalată decât de foarte puţine alte personaje contemporane lor. “
Deşi pe coperta cărţii scrie “epigrame”, gradul mare de reflexivitate al acestora le conduce spre catrene. Teodor Jacotă e un maestru al analizei şi nimic din ce gravitează în jurul nucleului numit “elena” nu-i scapă. Catrenele îmi dau senzaţia că autorul nu se lasă dominat de emoţii, spunând ce are de spus cu o dezinvoltură de poet. Autorul dă textelor o formă originală, remarcându-se scrierea substantivului propriu „Elena” cu literă mică cu intenţia de a-l transforma într-un loc comun, prin lipsa semnelor de punctuaţie, prin debutul versului cu literă mică etc.:
TREI ELENE
ţara mea cu trei elene
în răstimp te-ai primenit
şi îţi curge azi prin vene
estrogen neprihănit
TREI ELENE
în politici otrăvite
sexul e o raţiune
trei elene năpârlite
au marcat o naţiune
TREI ELENE
trei elene vesele
ne-au subordonat stăpânii
au gândit cu fesele
şi i-au adăpat cu sânii
TREI ELENE
trei elene, blonde, sterpe
au încălecat o gintă
cu surâs de Euterpe
goliciunea şi-a alintă
TREI ELENE
şi de ce doar trei elene
fiindcă par a fi mai multe
care dau prinos, alene
energiilor oculte
Se citesc cu plăcere catrenele lui Teodor Jacotă care, prin lirismul lor şi valoarea satirică, pot trece oricând graniţa către epigramă. (Georgică Manole)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
LA ŞEDINŢE LITERARE
Iubind cultura, pare-mi-se,
Vin mulţi şi sălile sunt pline,
Fiind şi uşile deschise…
Să plece, nimeni nu-i reţine. (VASILE LARCO)
SĂNĂTATE ŞI IUBIRE
Şeful grea povară are,
Inimioara-i poartă vina:
Duce boala pe picioare,
Dar pe-amantă cu maşina. (VASILE LARCO)
CONFRUNTĂRI ISTORICE
S-au înfruntat în lung război
Aceste două mari perechi:
Demult: ciocoii vechi şi noi,
Recent: corupţii noi şi vechi. (VASILE LARCO)
PRECIZARE
pentru epigramistul AL. D. FUNDUIANU
Versu-mi este alinare,
Prind ideile din zbor
Pentru veşnica păstrare
În satiră şi umor! (VASILE LARCO)
MAESTRULUI VASILE LARCO,
prețuire și recunoștință
Cum talent aveți din plin
Și rezerve de umor -
Eu, în față-vă, mă-nclin
Cu satiră și... ONOR! (AL. D. FUNDUIANU)
PRIVIND DUELUL EPIGRAMISTIC
DINTRE V. LARCO ŞI AL. D. FUNDUIANU
Amicilor, voci ce răzbat
Mulate-s pe-o părere-a mea:
Mănuşile-s de catifea
Şi cam miroase-a non-combat. (GEORGICĂ MANOLE)
SALVARE
De-acum nu mai e surpriză:
Pe baza unui legământ,
Ne scoate FMI din criză
(Ca să ne bage în pământ). (PETRU-IOAN GÂRDA)
PROST DE DAI ÎN GROPI?
La câte gropi sunt pe şosele,
Mă-ntreb: zicala-i potrivită?
E prost acel ce dă în ele,
Sau geniu cel ce le evită? (PETRU-IOAN GÂRDA)
ÎMBOGĂŢIT DUPĂ REVOLUŢIE
Cu o hotărâre fermă,
Din biroul lui te-alungă,
Că e gros la epidermal
După cum e şi la pungă. (MIHAI HAIVAS)
EXISTĂ DOUĂ ECONOMII ÎN ROMÂNIA
Afirmaţia nu-i vană
Şi s-o explicăm se cere:
Una mare, subterană,
Alta mică…la vedere. (MIHAI HAIVAS)
ADAM ŞI EVA
Cei doi de s-ar fi nimerit
Chinezi şi-ar fi mâncat precis
Pe şarpe-n loc de fruct oprit,
Eram şi azi în Paradis. (MIHAI HAIVAS)
LAUDĂ MINISTRULUI DE FINANŢE
Tipul ăsta a avut
Avansare cu temei:
S-a luptat şi a căzut
Drept în groapa cea cu LEI. (ION DIVIZA)
DIN LAC ÎN PUŢ
La Chişinău, din nou surpriză
Şi toţi sunt plini de optimism:
Moldova a ieşit din criză
Şi intră iar în…communism. (ION DIVIZA)
FRATELE MAI MARE
Îmi ia din casă bucuria,
Îmi ia şi dor, şi libertate,
Îmi ia toţi codrii şi câmpia
Şi-mi lasă…dragostea de frate! (GHEORGHE BÂLICI)
PROUSTIANĂ
Ninsorile de sus când se tot cern
Şi nu eşti, sigur, dintre cei avuţi,
Porneşte cu colinda la Guvern
În căutarea banilor pierduţi… (GHEORGHE BÂLICI)
EVOLUŢIE
Să furi din codru? Ce prostie!
Ce-o fi avut în cap netotul!?
Când elegant, cu o hârtie,
Codru-l poţi fura cu totul. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CE SE MAI FURĂ
Fabrici, sonde, bănci sau vile,
S-au furat şi munţi de sare...
Dispărut-au prunci, copile,
Chiar şi pete din dosare. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
PROFIL DE ABSOLVENT
Tânăr, cu biluţe-n limbă
Iar în minte mai nimic.
Doar un gând care se plimbă
Insistent pe sub buric. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI AMOREZ
Toată vara a muncit
De cu zori şi până-n noapte,
Şi-ntr-un ceas i-a cheltuit
Cu pipiţe bine „coapte”. (ELENA MÂNDRU)
UNUI FALS CREDINCIOS
Tot căutând pe Dumnezeu,
„Privea” chiorâş ca prostănacul
Icoane puse în muzeu,
Dar prins furând… a dat de Dracul! (ELENA MÂNDRU)
FACE UMBRĂ PĂMÂNTULUI DEGEABA
Se vorbea printre mireni
Când stăteau la vrană:
-Morţii trăiesc din pomeni,
Iar el de pomană. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
GUVERNUL ŞI MĂSURILE ANTICRIZĂ
A gândit, a scociorât,
La urmă a hotărât:
Decât mult şi fără rost
Mai bine puţin şi prost.(GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNUI COMANDANT DE NAVĂ
El ne-a asigurat de drum curat,
Că vom trăi o nouă perspectivă,
Dar nava a condus-o în derivă
Şi-a dovedit că este (ex)pirat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
HOȚUL ”CREDINCIOS”
La ”sfânta vânătoare” când se duce,
Neapărat își face semnul crucii,
Și de i-a mers o dată sau mereu,
Cunoaște numai unul Dumnezeu. (NICOLAE MEREACRE)
REPLICA PICILOR DE LA GRĂDINIȚĂ
către educatoarea,
care le citește povești
Avem o țară necăjită,
De cei mai tineri părăsită,
E o poveste-adevărată,
Dar tu ne spui ”A fost odată...” (NICOLAE MEREACRE)
POZIȚIE (?)
Apropo, de libertatea exprimării pentru unii
La vremuri tulburi, în delir,
Nu vor, de frică, să vorbească,
De ce, atuncea, ani în șir,
Ei au statut de gură-cască? (NICOLAE MEREACRE)
PARLAMENTAR LA MALUL MĂRII
"Eu de-aş fi val, malul Guvern!?"...
Gândea aşa, cu chipu-i tern,
Don` senator, privind la val
Cum sapă, plin de sârg, în mal. (GEORGICĂ MANOLE)
PAS CU PAS
A pornit cu „Primul pas”,
A ținut-o „Pas cu pas”,
A trecut prin „Eu. Ro”,
Țintind spre „Biroul O*”. (NICOLAE MĂTCAŞ)
______________________________________________
*Biroul O - Biroul oval de la Casa Albă.
URMÂNDU-ŞI PREDECESORUL
Scrisul la inimă-l unge
Și-i convins că va ajunge,
La ce scrie, pe-ndelete,
Și la „Opere complete”. (NICOLAE MĂTCAŞ)
UNUI REPORTER AGEAMIU
Un repórter de-al lui pește
L-a-ntrebat ce mai citește.
Președintele, bădie,
N-are când citi: el scrie! (NICOLAE MĂTCAŞ)
MEDITAŢIA ŞI CASA
Pe vremea când meditase
Își croise șase case.
De când nu mai meditează
Nici una nu-și mai durează. (NICOLAE MĂTCAŞ)
POLITICIENI... “ SPĂLAȚI “
Sunt aceiași ani de ani,
Proști, corupți și fără carte,
Ce se vor curați în acte,
Mai ales când ... spală bani. (DUMITRU BUJDOIU)
FOTBALISTULUI TAMAȘ
După ce- nfruntă năpasta,
A avut noroc cu Astra;
Poate prinde, pe cai mari,
Naționala de... șprițari. (DUMITRU BUJDOIU)
HOROSCOP DĂNCILĂ
Ce-o să facă Veorica,
După anii mincinoși ?
Va fi sigur, trombonica,
Vânzătoare de gogoși. (DUMITRU BUJDOIU)
DISCURSURI DE CAMPANIE
A-nceput campania,
Peste tot e ca la Moşi,
Unul vinde, altul ia…
Cel mai mult se vând...gogoşi! (MAX OPAIŢ)
CLASA POLITICĂ
Politica a scos în faţă
Atâţia oameni neinsemnaţi,
Unii dispar când sunt în viaţă,
Alţii sunt repede uitaţi! (MAX OPAIŢ)
MOŢIUNE
Astăzi a fost "jocul cu bile"'
Încă speranţele mai ard,
Deşi Guvernul n-are zile,
Se vinde ...cioara de pe gard! (MAX OPAIŢ)
UNUI JURNALIST ASERVIT
E jurnalist şi scrie bine,
Are şi-n ONLINE adresă,
Dar la politică nu-i ţine,
Scrie de parc-ar fi la..."presă"! (MAX OPAIŢ)
UNUI ARTIST
Nu mă dau ca alţi-n vânt,
După blonde sau brunete,
Eu va spun sub juramant,
Dac-o fac, eu fac...portrete!?(MAX OPAIŢ)