de prof. Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Nu ÅŸtiu ce raÅ£iuni l-au determinat pe Gheorghe Hreapcă să aleagă drept patron al grupului iniÅ£iat de el pe Petru-Ioan Gârda, dar a făcut-o destul de inspirat. Epigramele clujeanului plac pentru că se supun unei dualităţi remarcabile: umorul, cu principala funcÅ£ie de a descreÅ£i frunÅ£ile cititorului, de a-l scoate din starea de stres pe care i-o impune viaÅ£a, ÅŸi satira cu importantul său rol de a îndrepta moravurile. Procedura de armonizare a părÅ£ilor ce compun dipolul umor – satiră este una specifică lui Petru-Ioan Gârda: transformă „modus vivendi” în „modus ridendi”. Nu întâmplător o carte de epigrame semnată Petru-Ioan Gârda se numeÅŸte „Modus ridendi” ( Editura „Napoca Star”, Cluj-Napoca, 2013).
Cititorul cărÅ£ii amintite va constata că Petru-Ioan Gârda îÅŸi compune epigramele din perspectiva reglării emoÅ£ionale a celui care le supune lecturii, pentru a-i crea o stare de bine, iar celui care devine personaj către care se îndreaptă poanta, o reglare prin terapie cu ironii.
Metoda nu e chiar simplă. Să supui atenÅ£iei câmpul generat de „modus vivendi”, să alegi situaÅ£ia, să focalizezi poanta ÅŸi să aÅŸtepÅ£i apariÅ£ia emoÅ£iei exprimate adesea prin hohote de râs, supărare sau indiferenţă simulată, îÅ£i trebuie răbdare, care este apanajul persoanelor cu har.
Autorul ÅŸi-a ales câteva domenii (13!) ÅŸi face o caracterogramă a lor, fiecare dintre ele beneficiind de un catren-explicaÅ£ie: „Când spun atâtea candidaÅ£ii / La miting sau televizor, / Primesc acele declaraÅ£ii / Cu-n zâmbet neîncrezător”; „Pe alesul care minte, / Cu limbajul lui bombastic / - Senator sau preÅŸedinte - / Îl tratez cu râs sarcastic.”; „Aceia care vin din lume / Åži Å£ara pe butuci mi-o vor / Primesc din partea mea, anume, / Un zâmbet dispreÅ£uitor.” etc.
Cândva am reÅ£inut o vorbă a cuiva care spunea că a fi simpatic Å£ine de anatomie, a fi antipatic Å£ine de politologie. Aspectul este remarcat ÅŸi de Petru-Ioan Gârda, volumul debutând cu epigrame ale căror săgeÅ£i vizează domeniul amintit ÅŸi continuă cu referiri la criză, lachei, funcÅ£ionari, meseriaÅŸi, viaÅ£a conjugală, năravuri, vicii, patimi…:
Maidanezii – minifabulă
Mă mir, văzând o-ncăierare –
`ntre câinii ce-mpânzesc maidanul,
Ce patimi mari, dezgustătoare,
Provoacă uneori ciolanul.
Nehotărâre la alegeri
Momentan degeaba mă-ntrebaţi,
Nu mă pot decide, deocamdată,
Între cei cu berea alterată
Şi cei cu micii expiraţi.
Politicianul…faţă cu presa
Se manifestă cu obidă,
Ameninţă, avertizează,
Spunând că presa e acidă,
Dar când a pus pe ea vreo bază?
COMBINAÅ¢IE TICÄ‚LOASÄ‚
Retează azi, din rădăcină,
Copacii-acestui trist popor,
Securea din oţel, străină,
Cu coada noastră de…topor.
PRIMA CASÄ‚
Guvernul, iată, nu mă lasă:
El vrea să pot trăi în tihnă
Åži-mi garantează prima casă…
Ca loc de veşnică odihnă.
CHEIA AR PUTEA FI LA ALEÅžI
Vom ieÅŸi din criza asta, poate,
Åži cu ei acolo sus, cândva,
Dar eu cred că repede ne-am scoate
Dacă i-am băga pe undeva…
ROMÂNIA PITOREASCÄ‚
Constat (e inutil să critic)
Că astăzi, după integrare,
Avem pe plaiul mioritic
Mai mulÅ£i ciobani decât mioare.
PENSIA MEA
S-ating în viaţă câte-un Å£el
(Normal – prin taxe, spăgi ÅŸi mită),
Ea nu m-ajută mai defel:
E nesimţită!?
De observat la Petru-Ioan Gârda ÅŸi respectul pentru marii epigramiÅŸti ai ţării. El chiar spunea la un moment dat: „Cine aude de epigrame se gândeÅŸte întâi la Păstorel Teodoreanu, care a ridicat-o la rangul de bijuterie a literaturii”. Strădania este continuată ÅŸi de epigramistul clujean ÅŸi, revenind la primele rânduri ale acestui text, e ÅŸi unul din motivele pentru care Gheorghe Hreapcă i-a ales numele în denumirea grupului iniÅ£iat. (Georgică Manole)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
AJUTOR DE URGENȚĂ
Ne-am răsturnat cu soața-ntr-un zăvoi,
Rănindu-ne și nu eram decis:
Să sun rapid la 1-1-2
Sau la un bun prieten din Paris. (PETRU-IOAN GÂRDA)
SACRIFICIU
Cum criza soacrei e în toi,
Mă rog s-o scape preaînalÈ›ii:
Nu sun la 1-1-2,
Că poate vor să sune alÈ›ii. (PETRU-IOAN GÂRDA)
SERVICIUL DE URGENȚĂ
Eu nu am cu “serviciul” treabă,
În caz de crize, de nevoi,
Îmi sun prietenii în grabă
Și vine unu’… unu, doi! (PETRU-IOAN GÂRDA)
VIAŢĂ RAŢIONALĂ
De cărnuri mă feresc în viaţă,
Beau apă multă, fac şi glume,
Iar cînd mi-e foame merg la piaţă
Să mai admir nişte legume... (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ARGUMENTUL PÄ‚RINÅ¢ILOR
Cel ce nepedepsit greÅŸeÅŸte,
Cum nici să-nveţe n-are chef,
De muncă-i clar că nu-şi găseşte
Åži în curînd ajunge... ÅŸef. (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
DISCREÅ¢IE
Norocu-amicului e-o soaţă
Frumoasă foc cum alta nu-i,
Iar eu, deÅŸi nu-i spun în faţă,
Mă bucur de… norocul lui. (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
EPIGRAMISTULUI AL. D. FUNDUIANU
care afirmă că sunt nonconformist
Ce zici, îmi place să te-ascult,
Dar scriu, răspunderea-mi revine:
Nici mai puţin şi nici mai mult,
Cum nici mai rău şi nici mai bine! (VASILE LARCO)
MAESTRULUI VASILE LARCO
( răspuns)
Și pentru mine-i un regal
Să pot vorbi c-un om faimos -
...D(o)ar scrisu-mi este inegal:
Când mai urât, când mai frumos! (Al. D. FUNDUIANU)
DIN PELERINAJ
Observ adesea din priviri
Că printre-ai Domnului supuşi,
Se-nchină mulţi la mănăstiri,
Dar „la biserică nu-s duÅŸi”! (VASILE LARCO)
ORIGINEA OMULUI
Ne tragem din maimuţă? E posibil,
Răspunsul, însă, e la Cel de Sus,
Dar de ar fi tot faptul reversibil,
S-ar supăra maimuţele nespus. (VASILE LARCO)
AVATAR SILVIC
Un motiv era de sfadă
Când n-avea securea coadă,
Azi e coadă la secure,
Dar nici urmă de pădure. (VASILE LARCO)
PREFAÅ¢ATORULUI CÄ‚RÅ¢II MELE
Volumul dacă fi-va prost,
Vom suferi la fel, amice:
Eu, fi`ndcă-am scris ceva anost,
Iar dumneata, c-ai fost complice! (MIHAI HAIVAS)
SFORÄ‚RII NAÅ¢IONALE
Într-o lume cam sprinÅ£ară
Åži cu lupte pentru cheag,
Unii, sfoară dau în Å£ară,
Alţii, sforile le trag. (MIHAI HAIVAS)
LUPTA PENTRU BANUL PUBLIC
AjunÅŸi în posturi nu dau socoteală
Şi-aceasta este-o boală fără leac
În schimb, la banul ţării dau năvală
Ca unii, ştiţi voi cine, la dovleac! (MIHAI HAIVAS)
VOTUL UNINOMINAL
Schimbarea, cred că este-n bine,
Căci înainte-n mod stupid,
Minţea partidul pentru tine.
Acum, minţi tu pentru partid. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SLUJBÄ‚ PENTRU UN FOST ALES
După un mandat, mon cher,
Cu ani buni, foarte mănoşi,
Te poţi face patisier,
Căci vei vinde tot gogoşi! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DESPRE FEMEI
La vârsta mea? Să mă scutească!
Eu, în mod sincer, spun aÅŸa:
Decât cu babe la cafea
Petrec mai bine c-o Băbească! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
IDILÄ‚ ÎN PARC
Îi vezi pe-o bancă scrijelită,
ÎnghesuiÅ£i ca doi nerozi:
Ea veselă îndrăgostită,
Iar el mai trist, gândind la plozi. (ELENA MÂNDRU)
PRIMARI NEMULÅ¢UMIÅ¢I
Spume fac mai toţi la gură
Că n-au pensii speciale
Şi-n buget găsesc fisură
Pentru conturi „spaÅ£iale”. (ELENA MÂNDRU)
UNUI CERÅžETOR
Cu mâna-ntinsă stând pe stradă,
Fiind atât de antrenat,
Oricine ar putea să creadă…
Că poate-ajunge deputat. (ELENA MÂNDRU)
UNUI FOST DEMNITAR
De-ai făcut doar rău şi tot prosteşte
Ai semănat cuvintele cu ură,
Să nu te miri că nimeni nu-ţi vorbeşte:
Fii fericit că nimeni nu te-njură!... (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI TÂNÄ‚R POLITICIAN
În Å£ara mică dintre Prut ÅŸi Nistru
Tu poÅ£i s-ajungi, când da-va Dumnezeu,
Vreun deputat sau chiar un prim-ministru,
Că om de treabă este mult mai greu… (GHEORGHE BÂLICI)
PLÄ‚CERE MUSULMANÄ‚
Sandală, fiică de codrean,
S-a luat cu-n musulman
Åži le-a fost o mângâiere…
Semiluna lor de miere. (ION DIVIZA)
EPITAFUL UNUI POET BEÅ¢IV
Un bun ÅŸi talentat confrate,
Mânat de sete ÅŸi idei,
Pornise spre eternitate
Åži-a adormit…sub gardul ei. (ION DIVIZA)
TIP ALUNECOS
E fiinţă educată
Şi se poartă, cum să spun?
Ca un om dintr-o bucată
...De săpun. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
AVERTISMENT
Mi-a şoptit o femeiuşcă
Când dansam cu ea în ring:
-Răi nu-s oamenii ce muşcă,
Ci aceia care ling. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
REFRACTAR
Sunt sătul de cicăleală,
Lasă-te de lecţie,
Am făcut şi eu o şcoală
(Şcoala de corecţie). (GHEORGHE I. GHEORGHE)
EMINESCU, ENESCU, IORGA…
Cred că nu fac eroare
Când spun: BotoÈ™ani a dat
Numai oameni de valoare,
Îi găsiÈ›i la bancomat. (FLORENTIN FLORESCU)
LUI FLORENTIN FLORESCU
(autorul epigramei “Eminescu, Enescu, Iorga…”)
Măi să fie, măi să fie!
Zise gândul meu, stăpânul...
Eu credeam, ca tot românul ,
Că-i găsim la librărie!... (GEORGICĂ MANOLE)
SUB PAÅžII MEI…
Sub paÅŸii mei ia foc câmpia
Vârsta s-a făcut de coasă…
Aleargă după mine poezia
Cu limba română scoasă. (GIREL BARBU)
PRETUTINDENI…
Pretutindeni cad reci declaraţii
Un copil polizează întrebări
Realitatea e-n comă pe masa de operaţii
Şi moartea dă interviuri prin gări. (GIREL BARBU)
AUTENTICITATEA SEMNÄ‚TURILOR
Au strâns mii de semnături,
Semn că-s susținuți de mase.
Când s-au făcut săpături,
S-a văzut că multe-s ... false . (NICOLAE MĂTCAŞ)
CANDIDAÅ¢I ÅžI…INFRACTORI
(din cauza unor semnături de susținere false)
Se visau toți președinți,
Ei, de posturi vânători.
Scoși din aburii fierbinți,
S-au trezit, brusc, ... infractori. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
SEMNÄ‚TURILE PENTRU CANDIDAÅ¢I ÅžI LEGEA
Dacă la-ntocmiri de liste
Frauda e generală,
N-ar fi legile, pe cinste,
Să le ceară socoteală? (NICOLAE MĂTCAŞ)
VREMURILE – PENTRU ELECTORI – SE SCHIMBÄ‚
Dacă pân' mai ieri o poză
Cu vreun cap de prin americi
I-amețea ca o hipnoză,
Azi îi lasă ... cadaverici. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
DISCURS ELECTORAL( Coane Alecu!!)
Când discursu-Å£i este gata
Åži vorbeÅŸti de demnitate,
Nu-l mai invoca pe TATA…
Spune ...ÅŸeful tau din spate. (MAX OPAIÅ¢)
REPOZIÅ¢IONARE ÎN PARLAMENT
Dacă doi se iau la trântă,
Folosind dibaci cuvântul,
Unii iÅŸi fac Crucea Sfântă,
Åži se duc...cum bate vântul! (MAX OPAIÅ¢)
SLOGANURI ELECTORALE
(Vezi pozitia 5 pe buletinul de vot)
"ALÄ‚TURI DE ROMÂNI",
"MUNCITOR SI IMPLICAT",
La palat se vrea stăpân,
Peste ţară, un mandat!! (MAX OPAIŢ)
SLOGANURI ELECTORALE
(vezi pozitia 4 pe buletinul de vot)
"RESPECT PENTRU TOTI" aÅŸ vrea,
De-aceea pe buletin,
Pentru cei din ...Å£ara mea,
Spuneţi IGEN, la scrutin! (MAX OPAIŢ)
AVIZ AMATOARELOR
Duduie, vreau sa-ti vand un pont,
La ce dorinţe văd că ai,
Nu te uita cât are-n cont,
Şi nu te ţine, musai,...scai!! (MAX OPAIŢ)
CE RIMEAZÄ‚ CU PLUMBUL BACOVIAN ?
Încă-o pesedistă “grea”
Spulberată-i ca ciulinii;
Creier BUMB ! Dăncilă, ea
Sunt colege cu Grapini. ( DUMITRU BUJDOIU)
CONTRA - BURLEANU
Fotbaliștii ne intrigă,
Parcă-ar fi de mămăligă;
Spectatorii-înjură, strigă :
România când câÈ™tigă ? (DUMITRU BUJDOIU)