O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Am citit „Anuarul epigramiştilor români 2020” (ediţia a 5-a, Editura „Sitech”, Craiova, 2020). Apărut sub egida Uniunii Epigramiştilor din România, anuarul are ca autori pe Any Drăgoianu (prim-vicepreşedinte al Cenaclului Epigramiştilor Olteni) şi pe Nelu Vasile. Coperta şi ilustraţiile aparţin lui Mihai Danielescu. Aceasta este cea de-a cincea ediţie a anuarului. Conform informaţiilor date de autori, prima ediţie a apărut în 2005, având ca autor pe buzoianul Gheorghe Culicovschi şi oferea date despre 351 de epigramişti. În 2007 apare ediţia a doua sub îngrijirea aceluiaşi autor şi în care au fost înscrişi 381 de nume. A treia ediţie, apărută în 2010 în două variante, cea tipografică sub semnătura lui Nelu Vasile şi cea electronică semnată de Laurenţiu-Florentin Ghiţă, cuprinde 426 de nume cărora li s-au adăugat şi adresele de mail. Rodica Hanu-Pavel, în 2010, ia iniţiativa realizării celei de-a patra ediţii căreia i se alătură Gheorghe Culicovschi, Nelu Vasile şi Laurenţiu-Florentin Ghiţă. În această ediţie sunt prezente numele a 445 de epigramişti. Recentul anuar, cel ce constituie ediţia a cincea, înglobează 285 de nume. Un număr de cinci capitole alcătuiesc un total de 95 de pagini, după cum urmează: un cuvânt înainte, epigramiştii în ordinea alfabetică, aceiaşi epigramişti în ordinea zilei de naştere, forumuri ale epigramiştilor români şi concursurile de umor din perioada 2019-2020. Autorii au ţinut să precizeze: „Înscrierea în Anuar este strict alfabetică, pentru fiecare epigramist fiind specificate, pe cât posibil: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, profesia; adresa poştală: ţara, judeţul conform clasificării auto, localitatea, strada, numărul, blocul, scara, etajul, apartamentul şi codul poştal; numerele de telefon fix şi mobil; adresa de internet şi de facebook”.
Anuarul are ca ţinte pe creatorii de epigrame, dar şi pe iubitorii acestei pretenţioase creaţii literare. El este un instrument de lucru la îndemâna celor care doresc să ia legătura cu un epigramist sau să se înscrie într-un cerc de profil. În acelaşi timp, anuarul asigură eliminarea unor blocaje în relaţiile epigramist-epigramist sau epigramist-cititor, dezvoltând o componentă esenţială a aptitudinilor, după caz, creatorului sau cititorului: comunicativitatea.
Lucrarea de faţă îşi manifestă importanţa, cu precădere, în actul comunicării epigramist – epigramist, fiindcă arhitectura ei este astfel concepută încât să se supună modelului interactiv, trei aspecte esenţiale pot fi posibile, în funcţie de eul fiecărui partener: 1. asigură actul comunicării ca o relaţie de schimb între epigramişti; 2. partenerii epigramişti pot avea, simultan, un statut dublu: de emiţător şi de receptor; 3. fluxul informaţiei devine un circuit îmbogăţit pentru fiecare secvenţă prin existenţa fenomenului de reglare şi autoreglare. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
AVATAR SOCIAL
Când ajungeau haiducii-n sat
Se îndreptau spre cel bogat,
Azi guvernanţii, mai dibaci,
Pun taxe doar pe cei săraci. (VASILE LARCO)
ÎNDEMNUL ZILEI
Spre-o zicală să se-aplece
Fiecare bun român:
Timpul ca o apă trece,
Dar amprentele-i rămân! (VASILE LARCO)
SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE?
Situaţia-mi displace;
Că-s destule fete-o droaie,
Care vor să se dezbrace
Ca să-şi facă rost de straie. (VASILE LARCO)
ZICALA CU TĂCEREA
Că filozof ar fi, de tace,
E-un fel de-a spune mai subtil
Că chiar şi prostul când o face,
Nu-i mai deştept, da-i mai util. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
EVITÂND FRIGUL
Cum prea rece-i e la munte,
Pentru vila de la mare
A făcut pe dracu punte
Şi-a ajuns... tot la răcoare. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
STRATEGIE
Spunând doar sincer ce gândesc,
Așa cum fac de-atâția ani,
De falşi prieteni mă feresc
Şi astfel capăt... noi duşmani. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
EFECT
Să ne ferească, până trece,
De valul ăsta de călduri,
Guvernuk a decis măsuri
Ce, personal, mă lasă rece. (PETRU-IOAN GÂRDA)
DE LA CAP…
Dacă fac o scurtă analiză,
Am destule date să discern:
Sigur am ieşi şi noi din criză
De-am intra în criză de guvern! (PETRU-IOAN GÂRDA)
LA DIRECŢIUNEA UNUI SPITAL
- Plantăm troiţă lângă drum,
Chemaţi o firmă să se-apuce!
- Te-ai creştinat subit, acum?
- Ministru-a spus să-i punem cruce… (PETRU-IOAN GÂRDA)
INVESTIŢIE
Cu nevasta, de vreo lună,
O saltea ne-am comandat,
Să ne punem, împreună,
Banii câţi i-am adunat. (GRIGORE COTUL)
EFECT SECUNDAR
Ce mi se-ntâmplă nu-i firesc,
Văzând scumpirile din pieţe,
Urmez modelul chinezesc:
Am început să-mbuc cu beţe. (GRIGORE COTUL)
ATEMPORALITATE
Nu trece vremea peste mine,
Mă simt ca zeii din Olimp,
Că nu pierd timpul cu oricine,
Le fac pe toate…între timp (GRIGORE COTUL)
URMARE LOGICĂ
Cam bătrâni, ai nimănui
Şi cu gândul la prohod,
Baba-şi pune pofta-n cui,
Moşul, sculele în pod. (VALENTIN DAVID)
PRINTRE GINGII
Când eşti bătrân începi să minţi
Şi când înjuri ca un birjar;
Nu poţi s-o faci scrâşnind din dinţi…
Că ai proteza în pahar. (VALENTIN DAVID)
RĂU DE ÎNĂLŢIME
S-o pună la respect
Pe babă, că-i ciufută,
Bătrânul, circumspect,
Luă o…paraşută. (VALENTIN DAVID)
SCÂRBĂ DE AŞTERNUT
Pe unii soţi îi doare-n cot
Că ele vor, iar ei nu pot;
Împunşi cu cotul de nevastă,
Pe cei mai mulţi îi doare-n coastă! (ION DIVIZA)
IUBITEI
Ai guriţa ca o fragă,
Când îmi spui, în dimineţi,
Visul tău frumos, ce-mi bagă
Portofelu-n sperieţi! (ION DIVIZA)
CONFESIUNE
Sunt soţul fericit, la o adică,
Am fost deştept de tânăr să mă-nsor
Şi iată îmi mărit a treia fiică…
De-aş mărita-o şi pe mama lor! (ION DIVIZA)
MĂRTURISIREA UNUI ”IZOLAT LA DOMICILIU”
De izolare nu prea-mi pasă -
Dar partea proastă-n treaba asta,
Nu e că stai numai în casă
...Ci că te cerți doar cu nevasta. (AL. D. FUNDUIANU)
(D)EFECTELE PANDEMIEI
Azi, căzând uimirii pradă,
Un copil înalță glasul:
Uite, mami, măști pe stradă
La tot pasul! (AL. D. FUNDUIANU)
PRESA, CÂINELE DE PAZĂ AL DEMOCRAŢIEI
Dacă nu-l poţi dezbăra
Şi-i mereu pus pe lătrat,
Oricând poţi a-l cumpăra
Însă preţu-i piperat! (MIHAI BATOG-BUJEN
UNUI POET SUPRAPONDERAL
E-un adevăr necontestat
El ca poet nu-I definit,
Dar ca om e împlinit
Şi nu vorbim la figurat! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SEPTUAGENAR
Am ajuns cu şapte-n faţă
Şi-mi tot spun că nu îmi pasă,
Dar o frică mă îngheaţă
Că prea seaman a coasă! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
MAREA, LA VÂRSTA A TREIA
Marea pentru dânsul e
Nu mai mult decât poveste;
O să mă-întrebați, de ce?..
Fi’ndcă-a fost și nu mai este! (GHEORGHE GURĂU)
AZI, LA MARE, LA TRATAMENT
Azi vremurile s-au schimbat,
Plătim din greu pentru remediu,
Nămolul e la noi în sat…
Ce ne mai trebuie concediu?!... (GHEORGHE GURĂU)
AMINTIRI DIN VACANŢĂ
În fiecare an se știe
Concediul îl făcea la mare;
Noi toți aveam copii, soție…
Doar boșii-aveau doar secretare! (GHEORGHE GURĂU)
LA MUNTE…
Ne amintim de vremurile când
Directorii, cu mic cu mare
La munte pe poteci urcând
Cărau cu ei… trei secretare! (GHEORGHE GURĂU)
ÎN DRAGOSTE NU CONTEAZĂ HAINA
Poate-atât de mult să-ți placă
Un bărbat apetisant,
Cât să-ți fie și amant,
Chiar și nașpa de se-îmbracă! (ELENA MÂNDRU)
DINCOLO DE GARD
Sunt adesea-înfricoșată
Pentru ziua cea de mâine:
Lipsă nu duc eu de pâine,
Doar...vecina-i speriată! (ELENA MÂNDRU)
ENGLEZII ȘI BREXIT-UL
N-au ieșit cum au dorit,
Elegant, în mod festiv
Căci, se pare, n-au găsit
Mult râvnitul ,,purgativ"! (ELENA MÂNDRU)
S.O.S. SĂNĂTATEA
Sunt la noi ceva spitale
Unde să-ţi tratezi o boală,
Cum nu-s cadre medicale
Sănătatea e…mortal. (VASILE MANOLE)
OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT
De vedem un gură-cască
La dentist, nu-I lucru rău,
C-a venit să-mpărtăşească
Altora din stilul său. (VASILE MANOLE)
DISCUŢIE PACIENT-MEDIC
- Doctore, eşti generos…
De prea multe boli îmi spui,
Fii, te rog, mai omenos,
Ştii că nu am bani destui. (VASILE MANOLE)
NICI O ŞANSĂ
Cu prostul mintea să ţi-o pui nu-i bine,
Când şanse să-l învingi nu ai defel,
Când are bani şi-i mai bogat ca tine,
Dar, mai ales…când eşti mai prost ca el! (GHEORGHE BÂLICI)
MINTEA (constatare estivală)
La mare, îna verii tihnă,
Şi mintea noastră vrea odihnă;
La unii oameni, cu prestanţă,
E mai tot timpul în vacanţă… (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI CARIERIST
Eu despre capul său, parol!
Atâta numai am de spus:
Ca un balon ce este gol,
L-a tras în sus!... (GHEORGHE BÂLICI)
ÎNTREBARE CĂTRE UN SUPRAVIEŢUITOR
AL LUI DECEMBRIE 1989
Dac-ar fi să ieși în Piață
Pentru drepturi iar, creștine,
Cei care-ți rânjesc în față
S-ar codi să tragă-n tine? (NICOLAE MĂTCAŞ)
MINERIADA, CARIUL CE NE ROADE-NTRUNA
De ani de zile credem că fugim,
Dar nu scăpăm de-un vechi regim câiner,
Cât timp în suflul noului regim
Sălășluiește-un etos de miner. (NICOLAE MĂTCAŞ)
IAR AMICII ŞTIU DE CE
Amuzant să vezi legiuitorii
Care-au masacrat Codul penal
Să salveze criminali notorii,
Cum tot ei și astăzi sunt pe val. (NICOLAE MĂTCAŞ)
S-AU ŞI REEDUCAT ÎN ÎNCHISORI?
Puși la zdup pe viață și-o câtime,
Asasinii cer - și-ades li-i dată -
Liberare condiționată,
Să mai săvârșească niște crime. (NICOLAE MĂTCAŞ)
FORŢELE DE ORDINE – IMPOTENTE?
Își împart zonele țării
Clanurile interlope
Și supun amenințării
Harta-ntregii Europe. (NICOLAE MĂTCAŞ)
DE CE NU POT FI DESTRUCTURATE CLANURILE?
Cum să nu se pună frână
Actului destructurării,
Dacă ele-i au sub mână
Și pe liderii puterii?! (NICOLAE MĂTCAŞ)
MEDICII SUSPECTAŢI DE TORTURĂ
Ca-ntr-un banc: numit cămilă,
Demonstrează că n-ai fi,
Doctorii-s trecuți prin grilă:
Ne-or saná sau ne-or căzni?! (NICOLAE MĂTCAŞ)
LECUIRE SAU DETENŢIE?
Cum, lua-i-ar boalele,
Nu-s cu rea intenție,
Când numesc spitalele
Centre de detenție?! (NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎNCĂ MAI AI NAS?!
Tu, ce-acuzi că nu-i tratează
Pe bolnavi, ci-i torturează,
Mai întrebi de ce-or plecară
Medicii din țară-afară?! (NICOLAE MĂTCAŞ)
DEŢINĂTORII DE PENSII SPECIALE
Când votau ca să le deie
Numai lor - ce încântare!
Iar acum, când să le ieie,
Urlă că-i discriminare. (NICOLAE MĂTCAŞ)
NUMAI POPORUL NU-I DISCRIMINAT
Apără, credeam, prin pară
Biata noastră pensioară.
El, prin trucuri iscusite,
Doar pe cele nesimțite. (NICOLAE MĂTCAŞ)
DUPĂ PANDEMIE, PAS CU PAS TOT ÎN IMPAS
Avem hoți, clanuri bogate;
Ne conduc nerozi, netoate,
Corupți, proști și-anagramate;
Intrăm în...normalitate. (DUMITRU BUJDOIU)
ȘI CHIRURG ȘI POPĂ (Cazul Constanța)
Două-nclinații mortale:
Bisturiu și patrafir;
Când ratează în spitale,
Repară în cimitir. (DUMITRU BUJDOIU)
UN INDIAN A FOST SILiT SĂ SE ÎNSOARE CU O VACĂ,
PE CARE A VIOLAT-O (Ziarele)
După gestul odios,
Zoofilul e voios,
Că are nevastă sacră,
Și că a scăpat de soacră. (DUMITRU BUJDOIU)
VARIANTĂ NEAOȘĂ
Mulți melteni s-au indignat,
Cei cu”coarne”, inabili;
Nesiliți s-au însurat,
Parcă ar fi zoofili. (DUMITRU BUJDOIU)
STARE DE ALERTĂ
Dup-atâta relaxare,
Izolarea terminată,
Au aflat vestea cea mare…
Fata lor e-nsărcinată! (MAX OPAIŢ)
ŞEFUL CHELIOS
A fost mare om de stat,
Dar acuma lumea ştie:
Fapte bune-a adunat
Cât păr are pe chelie! (MAX OPAIŢ)
POLITICA ÎN CAMPANIE
Schimbă unii doar sloganul,
La noi moda-i cunoscută,
Pentru ei contează banul,
Uneori şi-o...,,paraşută"! (MAX OPAIŢ)
PROASPAT CASATORIT (cu o supraponderala!)
Dupa ce-a trecut-o pragul
Pe proaspăta lui soţie,
Ar fi vrut să-i ţină hangul,
Dar el a făcut ...hernie! (MAX OPAIŢ)
CÂND TRECE…
Când trece-aşa, întretăiată-n grai
Legănător şi împlinită-n graţii,
Regret profund că nu sunt un tramvai
C-aş duce-o-n mine nouă staţii! (NICHITA STĂNESCU)
SINCERITATE
Eu, care te-nşelam cândva,
De azi voi fi supusul tău,
Că-s vinovat şi-mi pare rău…
(Pe-atunci, spun sincer, nu-mi părea!) (PAVEL BUCŞA)
UNUI REFORMATOR AL LIMBII
Toate vorbele uzate
Vrea din nou să le boteze:
El nu prinde-o fată-n braţe,
Ci o-nchide-n paranteze. (VALENTIN BUDE)