O CARTE CÂT UN ESEU DE ÎNTINDERE
Adeseori îmi place să pun această întrebare: vreÅ£i să vă puneÅ£i la punct cu identitatea, temperamentul ÅŸi cultura românilor? Atunci nu luaÅ£i ca surse de informare doar istoricii, antropologii, sociologii, stiliÅŸtii sau psihologii neamului nostru. Neapărat să fie citite ÅŸi cărÅ£ile epigramiÅŸtilor care nu trebuie privite numai din perspectiva corectitudinii prozodice ÅŸi a incisivităţii poantei, care oricum sunt obligatorii, ci ÅŸi după cum, în ansamblul lor, devin o veritabilă analiză a acestui prezent românesc numit „veÅŸnică tranziÅ£ie”. Valentin
David este unul din epigramiÅŸtii care, din perspectiva amintită, trebuie citit. Posesorul unei energii interioare de invidiat, Valentin David este omul temelor de cursă lungă. Ce apreciez la Valentin David, este faptul că scrie pentru toată lumea: ÅŸi pentru păcătoÅŸi, ÅŸi pentru nehotărâÅ£i, ÅŸi pentru puri. Place tuturor creaÅ£iile acestui epigramist, scrise în regim CRBL, fiindcă denotă cerebralizare puternică, autoreflexivitate spirituală, raportare la sistemul „p-adic” (p =2; 3; etc.) ÅŸi, ceea ce e ÅŸi mai important, neabateri de la tema aleasă.
Toate câte sunt specifice spaÅ£iului mioritic, fac parte din orizontul analitic al lui Valentin David. Să le amintim, apelând ÅŸi la o listă făcută cândva de Petra Vlah: risipa de timp, scăldarea în improvizaÅ£ie, permanenta văicăreală, glorificarea neputinÅ£ei, existenÅ£a aproximativului, voluptatea lamentaÅ£iei, „suspicionita”, „liderita”, neimplicarea, criticismul furibund, iresponsabilitatea, minciuna propagandistică, circul electoral, vorba de clacă, fanfaronada diplomatică, rugina mentală etc. Valentin David completează lista amintită cu elemente specifice femeii: cameleonismul, amantlâcul, abordarea poziÅ£iei de obiect decorativ sau purtătoare a măştii femeii virtuoase, toate în volumul „Cod roÅŸu de umor” (2018). De remarcat ÅŸi aplecarea spre elementul ironic Å£âÅŸnit din orice raport diadic (p=2) precum: politician – popor, soÅ£ – soÅ£ie, preot – enoriaÅŸ, scriitor – critic literar, vecin – vecină. ginere – soacră, ÅŸef – angajat ÅŸi alÅ£i dipoli pretabili la un umor pur românesc ÅŸi nu numai.
Consecvent propriului crez creator, în 2020, Valentin David vine în faÅ£a iubitorilor de umor cu o analiză epigramatică a viciului românesc („Taxă pe viciu”) pe care îl tratează, de data aceasta, în regim triadic (p=3), folosindu-se de triunghiul relaÅ£ional omul de stat – omul politic – politicianistul, atât la nivel micro cât ÅŸi macro. Volumul este unul adaptat anului 2020 (secolul XXI), astfel că Valentin David continuă completarea listei ÅŸi cu viciile momentului: dependenÅ£a de shopping, mobilomania, dependenÅ£a acută de sex, interfilia, dependenÅ£a de fast-food sau netomania. În acelaÅŸi timp, prin furcile caudine ale triadei umor – satiră - ironie trec ÅŸi viciile politice: influenÅ£a baronilor locali, starea de ghiveci politic, dispariÅ£ia militantismului, dorinÅ£a de răzbunare sau trădarea politică (traseismul).
Să nu uităm „Rondeluri încruciÅŸate” (2019), un volum semnat de Valentin David ÅŸi Gheorghe Gurău, ÅŸi pe care, la timpul respectiv l-am caracterizat pornind de la sintagma „două săbii de catifea” dominate de „plăcerea dialogului” ÅŸi care au pus în evidenţă idealul etic ÅŸi estetic al rondelului. Tot atunci spuneam că „meritul celor doi este dat de faptul că mereu replica suportă o structurare cu acumulare de sens, ca să folosesc o sintagmă a criticului Eugen Negrici. Această acumulare este pusă în evidenţă de o alternanţă între prezenÅ£a eului implicit sau celui explicit”.
„Fabule de trei…morale” (2020) este un volum prin care Valentin David ne introduce în realitatea românească nu numai prin epigramă, ci ÅŸi prin fabulă. Moralele sunt explicite, ocupând un loc în epimitio. Exprimate în formă apriată., în mare parte alcătuiesc o triadă (p=3), demonstrând, o dată în plus, apetitul lui Valentin David pentru arhitectura dată de sistemul “p-adic”.
Volumul “Calendar cu urzici” (Editura „PIM”, IaÈ™i, 2025) are o arhitectură în concordanţă cu titlul. Ea este rezultatul unei munci dominate de acribie din partea lui Valentin David, dacă ne gândim câtă energie s-a cheltuit numai pentru documentare, ca să nu mai vorbim de evidenÅ£ierea valorilor semantice asociate poantelor. Există o carte semnată de Charles H. Spurgeon ÅŸi intitulată “Seară de seară. MeditaÅ£ii pentru fiecare zi a anului”, în care ni se recomandă câte un mesaj pentru fiecare zi. Prin analogie, cred că ÅŸi acest volum s-ar putea intitula “Zi de zi. Zâmbete pentru fiecare zi a anului”, pentru că, nu-i aÅŸa, o zi în care n-ai zâmbit / râs, e o zi pierdută. Cartea aceasta este una care incită la terapie zilnică prin umor, aÅŸa cum ai face terapie prin rugăciuni. O astfel de carte nu apare decât dintr-o plăcere a scrierii ÅŸi din siguranÅ£a în utilizarea informaÅ£iilor pe care le are despre fiecare zi, multe dintre ele fiind conectate la sistemul „p-adic” ( ÅŸi câte 2; 3; 4; etc. epigrame pentru fiecare zi). Exemplific pentru 8 martie, „Ziua mondială a femeilor”: Femeia ÅŸi maÅŸina – „Rulată zece ani, galant, / A reparat-o, a vopsit-o, / Apoi discret, a-nlocuit-o, / Cu un model mai performant!”; Predestinare – „Femeile mă duc în iad: / Le-alerg încât le sar rărunchii / Åži când, epuizate, cad… / Cu grijă, le pansez genunchii!”; Odă femeii – „Doar femeia stăpâneÅŸte / Lumea, încă din vechime: / Tineretul te vrăjeÅŸte, / Babele-s… la înălÅ£ime!”
Lui Valentin David nu-i scapă nimic, nici cele mai neverosimile atribuiri unei zile, cum ar fi cea de 3 mai, considerată „Ziua fără pantaloni”: Lapsus – „Potrivindu-ÅŸi pălăria, / MoÅŸul, din motive varii, / Arborează falnic ia… / Însă ÅŸi-a uitat iÅ£arii!”; Cu natura nu te joci – „O ÅŸtie ÅŸi-un poet afon / Ce scrie versuri într-un bar: / Natura-Å£i bagă-n pantalon, / Dar nu îÅ£i bagă-n buzunar!”; CondiÅ£ie necesară – „Când n-ai euroi ÅŸi nici roni, / FiÅŸicuri să-Å£i umple salteaua, / Degeaba mai porÅ£i pantaloni, / Când nu te prea Å£ine cureaua!”
Un aranjament al textului pe felii de timp cărora li s-au grefat felii de viaţă cu toată partea lor ce se pretează mecanismelor cerute de epigramă, fundamentate pe gândire intensă ÅŸi pe procedee literare dincolo de cerinÅ£ele speciei în cauză, conduc volumul spre un eseu psiho-sociologic de întindere, cu evidente tuÅŸe enciclopedice.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DORINÈšA UNUI STAGIAR
Cum mi-a fost predestinată?
Nu È™tiu, întrebarea-i grea -
Dar am șefă minunată...
Rog, scăpați-mă de ea! (AL. D. FUNDUIANU)
CONSTATARE
Pe lângă-atâtea cupluri terne
Ce dragostea doar o mimează,
Există și iubiri eterne...
Păcat că astea nu durează. (AL. D. FUNDUIANU)
DEMNITARI & AUSTERITATE
Vai, ce vâlvătaie
Cu mișcări de trupe -
Lor nu li se taie...
Și nici li se rupe! (AL. D. FUNDUIANU)
UNUI TACITURN
Sucit cum e, nu știu cum face,
Da-i greu să afli ce gândeÈ™te:
VorbeÈ™te chiar atunci când tace
Și tace chiar È™i când vorbeÈ™te. (VASILE LARCO)
CONJUGALĂ ȘI BILANȚ
La carul vieții, nu vă mint,
Am tras în jug precum un bou
Deci azi, la Nunta de argint,
Eu pot fi declarat erou! (VASILE LARCO)
INSTANTANEU LA VOTARE
Sala-i mare și cochetă,
Urnele-s precum se cere,
Iar votarea e secretă…
La vedere. (VASILE LARCO)
SUCCES RISCANT (dactilic)
Am deturnat o femeie -
Care mergea la biserică -
Spre un hotel (unde-am cheie!)...
Sper să nu fie-o venerică!(MIHAI HAIVAS)
POMPIERUL SADIC (amfibrahic)
De-l cerni mult mai bine cu sita,
Poți spune că-i chiar o potaie:
Cu foc îÈ™i sărută iubita
Și-o stinge apoi în bătaie. (MIHAI HAIVAS)
SOLUÈšIE DE AVARIE (anapestic)
Cum te prea enervezi,
Și-n oglindă când vezi
Permanent doar un prost...
Să o spargi... e c-un rost! (MIHAI HAIVAS)
NEÎMPLINIRE
Regret enorm că n-am putut
Să construim un „Pod de flori”,
Ca, azi, uniÈ›i, să fi avut…
O lună-ntreagă… sărbători! (IOAN MAMAISCHE)
SURPRIZÄ‚ CONJUGALÄ‚
Informat că va fi tată,
Este, practic… devastat,
Că e pentru prima dată,
Iar… nevasta n-a aflat! (IOAN MAMAISCHE)
GENETICÄ‚
Cu mult regret, am constatat
Că nu mai sunt bărbați de stat,
Dar s-au clonat, în mod stupid,
Mii de lichele… cu partid! (IOAN MAMAISCHE)
LUMINIÈšA DE LA CAPÄ‚TUL TUNELULUI
Convins fiind că nu doboară,
Eu nu mă tem de un eșec,
Căci las speranÈ›a-ntâia oară
Să lumineze!... Toate trec! (MAX OPAIȚ)
BLESTEMUL ROMÂNULUI
Campania a fost neclară,
Căci nimeni n-a făcut nimic.
Votând ca toÈ›i,( a câta oară!?...)
Alegem răul cel mai mic! (MAX OPAIȚ)
UNUI IMPOSTOR
Când ai discursul compilat,
Observ că tot ce vrei să spui,
Trădează că-ntr-un „ cap pătrat”
Nici mintea nu mai face... „pui”! (MAX OPAIÈš)
CÂND SE ABUZEAZÄ‚ DE INTERNET
Vrând pe toate să le È™tii,
Nu mai este-acum o fală:
Poate-aduce la copii
Chiar „demenÈ›a digitală”! (CONSTANTIN PROFIR)
POLITICIENII
Doar c-un râu de peroraÈ›ii,
Sparg azi liniștea din toți
Și produc mii de vibrații
La cei buni... dar nu la hoți! (CONSTANTIN PROFIR)
TRUMP E ECHIVOC…
Așa e, Trump e echivoc
Adesea È™i-a schimbat cuvântul
Cam după cum adie vântul
Da-mi place că nu-i place voke! (ȘTEFAN BAȘNO)
(Trump a apreciat că" băieții din Garda națională
sunt bărbați adevărați, nu voke!")
COMPARAÈšIE
M.A.N. -ul lui Bubuță
Seamănă cu Parlamentul
Doar la ridicat mânuÈ›e,
Nu și la belit bugetul... (ȘTEFAN BAȘNO)
URAAAA!!!
E o mare mângâiere
Și a re-nviat speranța,
Căci cu lapte și cu miere
Vine-Ursula la Constanța... (ȘTEFAN BAȘNO)
UNUEI FOST MINISTRU
Ca ministru avansată
Ea a fost tare flatată;
Țării recunoscătoare
A făcut Coiful să zboare. (ADRIAN TIMOFTE)
VREMURI DE CRIZÄ‚
Guvernul e mașină
Vremurilor austere:
Nu consumă ea benzină,
Având forÈ›a-n BOI PUTERE. (ADRIAN TIMOFTE)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
CUPLUL DE AUR
După alegeri cu “defect”
Avem un”cuplu” ce-i perfect,
Un preÈ™edinte “AERIAN”
Si-un prim ministru “BOLOVAN” (IOAN PETRESCU)
Și nu știi care e mai fraier
O jur pe Dumnezeu cel sfânt
Că bolovanul e în aer,
Aerianul , la pământ... (ȘTEFAN BAȘNO)
ILUZIA DIN PACHET
Sperând să-i vină berechet,
Românul vrea doar din “pachet”
Guvernul o făcu de oaie,
Și-i dă pachetul care-i taie! (IOAN PETRESCU)
Pe vremuri, când primeai pachet
Era cu țoale mai luxoase
Acuma s-a schimbat discret,:
E cu impozite și taxe! (ȘTEFAN BAȘNO)
Cum n-avem cărţi, trăim ca-n rai,
Dar eu consider handicap
Că nu mai poţi, acum, să-i dai,
Colegului, cu cartea-n cap. (NICÄ‚ JANET)
Acesta, dragul meu coleg,
E-un handicap care se drege,
Avem un arsenal întreg,
Avem și săbii, și ciomege... (ȘTEFAN BAȘNO)
AH, BÄ‚ILE ASTEA!
Pe la BÄ‚I, vioi, de fel,
Mă distrai cu ţoapele,
Dar, privind în portofel,
Mă trecură…apele. (NICÄ‚ JANET)
Deci la băi n-ai fost degeaba,
Ce te plângi ca un tembel?
Ele îÈ™i făcură treaba
Pleci curat... la portofel! (ȘTEFAN BAȘNO)
BÂRFÄ‚ ȘI NU PREA!
Circulă prin târg un zvon,
Cum că unii, făr-o doagă,
ÎÈ™i permit să ia-n balon…
Pe cei care fac o „Șagă”! (NELU MATER)
Ca să știi ce-i aia șagă
Trebuie o minte-ntreagă,
Dac-o ai pe jumătate
Dă-te, neică, deoparte... (ȘTEFAN BAȘNO)
SENTIMENTE
A trecut repede vara
Și ne-a părăsit „Gustar”,
Doar politica din țară
Mai dă vieÈ›ii gust… amar! (NELU MATER)
Dacă vorbești de-amărăciune
Acum, că a trecut Gustar,
Am priceput de ce „Răpciune”
Septembrie-i în calendar... (ȘTEFAN BAȘNO)
DESCHIDEREA ANULUI ȘCOLAR*
Cu proteste-n acest an,
La satrapul Bolojan;
Nu mai vin aleșii-n sat,
Țipă profii la palat. (DUMITRU BUJDOIU)
*Spiru Haret: Cum arată astăzi școala, va
arăta mâine È›ara.
NIȘTE CRETINI ÎI CÄ‚SÄ‚PESC PE
MIGRANÈšII AFRICANI (Presa)
- Nu mai da, mă faci surcele!
- Ai dracu de congolezi;
Ai venit să mă șomezi?
- Nu nene, -s rrom din Săcele. (DUMITRU BUJDOIU)
DESPRE EPIGRAMÄ‚
E o istețime
Ca să pui pe rime
Poante, bancuri, glume,
Luate de la lume. (DUMITRU BUJDOIU)
O MAMA LA FIE-SA, MÄ‚RITATÄ‚
I-a dat un cadou util:
Două lese È™i-un “fitil”,
- Una-i pentru câine rău
Și-alta pentru soțul tău. (DUMITRU BUJDOIU)
DUPÄ‚ SEX: IUBI, CE MEDALIE ÎMI DAI?
- Zi mersi că iei argintul,
Astăzi ai ratat iar sprintul;
- Cum așa, n-am fost eu primul?
- Aurul l-a luat…vecinul. (DUMITRU BUJDOIU)
FeCeSe SPRE…Be
(Locul 13, ghinion)
Zise Jiji, un bancher:
Cad stelele și din cer;
Sunt penibil, asta e!
Voi juca cu Steaua-n…Be,
Dar, voi lua valută-n grupe;
De burleni mi se cam rupe. (DUMITRU BUJDOIU)
PAUZÄ‚ LA SUMMIT CU MICROFONUL UITAT DESCHIS
Șefi de stat sobri din fire
Pun la cale
Ce organe-ar transplantare
Să-l întreacă-n fiinÈ›are
Chiar È™i pe Matusalém. (LERU CICOARE)
ÎNTREBARE INOPINATÄ‚
La un summit, chiar È™i-„al dictatorilor”,
Invitații-și reprezintă țara lor.
Ce dictat, prin sítiÈ™tea valorilor,
Au reprezentat ai noÈ™tri în decor? (LERU CICOARE)
ÎNTREBARE CARE DOARE
Rana Ucrainei cât ne doare,
O-ntrebare nu pot să n-o pun:
Se vor fi simțit cei doi cum oare
Lângă Putin, Xi È™i Kim Iong-un? (LERU CICOARE)
DIPLOMAÈšIE DIN TOPOR
Noi să-i dăm onor paradei?!
Sârmă-n bot, lácăt la gură!
Dar să-i pui și ambasadei,
Unic fir de legătură?! (LERU CICOARE)
PRACTICA BATE MATEMATICA
Un È™ef mare îÈ™i dă bile
Primelor o sut’ de zile.
Care sut? – sare-un mut.
Da concediul l-ați scăzut? (LERU CICOARE)
SE MAI SCARMĂNĂ ȘI-N COALIȚIE
Un partid politic mare
Notă dă la guvernare
Și-o face cu-atâta zel,
Pacă nu-i-’n guvern È™i el. (LERU CICOARE)
ÎNTREBARE DE BARAJ
Dragi reformatori de marjă mare,
Nu vă roade, -n cursa temerară,
Cea mai gravă, sumbră întrebare:
De ce pleacă tinerii din țară? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PREZENȚĂ ISTORICĂ LA DEMARAREA LUCRĂRILOR
DE RETEHNOLOGIZARE LA CENTRALA NUCLEARÄ‚ DE LA CERNAVODÄ‚
Hai că două ministrese
Se dau foc pe lângă-un VIP,
Dar de ce cele trei piese
Să se joace în nisip? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
BUCURIA DOMNULUI MINISTRU TRECE-N SCÂRBÄ‚?
Ce tam-tam în È™coli È™i-acasă:
Cruce pe-abandon școlar!
Burse tăiate și masă,
Ne-ntoarcem la dânsul iar?! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CHIAR NU-I AC DE COJOCUL LOR?
Să le tai de mii de ori,
Pensiile speciale,
Membrii Curții*, veghetori,
Care le socot regale,
Cum să-și taie, măi popor,
Pensiile dumnealor?
N-avem Parlament să-i pese
Că-i conflict de interese? (NICOLAE MĂTCAȘ)
*Membrii CurÈ›ii ConstituÈ›ionale a României.
PETARDE ORDINARE?
Reformiștii toți, la trap,
Și-aprind rogojini în cap
Să-i vadă poporul dac
Cum le vor veni de hac
Pensiilor speciale,
Ce ne dau la toți la gioale.
Firi focoase, revanșarde,
Spun c-ar fi simple petarde
GândurÄle s-abată, roi,
C-or tăia tot de la noi. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PE CE DRÄ‚MUIESC PRIMARII BÄ‚IMÄ‚RENI BANII
În plină austeritate
Merg primarii la Miami
Să înveÈ›e, monogamii,
Sărăcie-a o combate.
O stârpeÈ™ti, È™i toÈ›i o È™tiu,
Numai când o vezi pe viu. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
TOÈšI SE FAC A NU VEDEA
Nici prin gând să te-ntărâte
Să mergi la deconcentrate
Ca să vezi acolo câte
Sinecuri sunt concentrate. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CURSURI DE FORMARE PROFESIONALĂ PENTRU PRIMARII ARGEȘENI
În toi de austeritate
Numai inventivitate:
Orice curs e ideal,
De-i ținut pe ...litoral. (
AVARIÈšIE CU EEFECT TRAGICOMIC
Un șef a pus, ca să mai facă-un ban,
O taxă pe WC -n aeroplan.
Nervos, un mic avar, strâns de cruÈ™on,
Îi dase drum nevoii-n avion.
Brusc pasagerii puși pe sufocat,
Și avionu-ateriză forțat
Să-l lase la prizon pe harpagon
Cu tot cu moft, nădragi și ... ghinion.
Să fi ajuns, în speță, la aman
Și epigonul neovespasian? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TOATE MERG CU CAPU-N JOS
O, haiducii de-altădată,
Se gândeau, pornind în ceată,
Cum să ia de la bogați,
BurduhoÈ™i È™i îmbuibaÈ›i,
Un car cu ulei și saci
Și să-l dea la cei săraci.
Cei haiduci din vremea noastră
Vă belesc pe dumneavoastră,
Oameni simpli și săraci,
Pui de daci sau de mârzaci
Din Flămânzi, CârpeÈ™ti, UrlaÈ›i,
Ca să deie la bogați.
Cum s-au dat de-a berbeleacul
Hoțul, groful și săracul! (NICOLAE CRIHĂNNEANU)
CA PETRICÄ‚ DIN POVESTEA CU LUPUL
Un șef de trib ortacii-și speria
Că, de se-opun, demisia-și va da.
Și tot aÈ™a pe gât le-a tot băgat-o,
Până-ntr-o zi ciracii chiar i-au dat-o. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
PODUL SUSPENDAT DIN BRÄ‚ILA ÎȘI SURPÄ‚ ASFALTUL
Să-i pună constrúctorii cruce?
În bănci să depună vreun gaj?
Ei mai ar începe-a reduce
Transportul de mare tonaj. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)