O CARTE CÂT UN ESEU DE ÎNTINDERE
Adeseori îmi place să pun această întrebare: vreţi să vă puneţi la punct cu identitatea, temperamentul şi cultura românilor? Atunci nu luaţi ca surse de informare doar istoricii, antropologii, sociologii, stiliştii sau psihologii neamului nostru. Neapărat să fie citite şi cărţile epigramiştilor care nu trebuie privite numai din perspectiva corectitudinii prozodice şi a incisivităţii poantei, care oricum sunt obligatorii, ci şi după cum, în ansamblul lor, devin o veritabilă analiză a acestui prezent românesc numit „veşnică tranziţie”. Valentin
David este unul din epigramiştii care, din perspectiva amintită, trebuie citit. Posesorul unei energii interioare de invidiat, Valentin David este omul temelor de cursă lungă. Ce apreciez la Valentin David, este faptul că scrie pentru toată lumea: şi pentru păcătoşi, şi pentru nehotărâţi, şi pentru puri. Place tuturor creaţiile acestui epigramist, scrise în regim CRBL, fiindcă denotă cerebralizare puternică, autoreflexivitate spirituală, raportare la sistemul „p-adic” (p =2; 3; etc.) şi, ceea ce e şi mai important, neabateri de la tema aleasă.
Toate câte sunt specifice spaţiului mioritic, fac parte din orizontul analitic al lui Valentin David. Să le amintim, apelând şi la o listă făcută cândva de Petra Vlah: risipa de timp, scăldarea în improvizaţie, permanenta văicăreală, glorificarea neputinţei, existenţa aproximativului, voluptatea lamentaţiei, „suspicionita”, „liderita”, neimplicarea, criticismul furibund, iresponsabilitatea, minciuna propagandistică, circul electoral, vorba de clacă, fanfaronada diplomatică, rugina mentală etc. Valentin David completează lista amintită cu elemente specifice femeii: cameleonismul, amantlâcul, abordarea poziţiei de obiect decorativ sau purtătoare a măştii femeii virtuoase, toate în volumul „Cod roşu de umor” (2018). De remarcat şi aplecarea spre elementul ironic ţâşnit din orice raport diadic (p=2) precum: politician – popor, soţ – soţie, preot – enoriaş, scriitor – critic literar, vecin – vecină. ginere – soacră, şef – angajat şi alţi dipoli pretabili la un umor pur românesc şi nu numai.
Consecvent propriului crez creator, în 2020, Valentin David vine în faţa iubitorilor de umor cu o analiză epigramatică a viciului românesc („Taxă pe viciu”) pe care îl tratează, de data aceasta, în regim triadic (p=3), folosindu-se de triunghiul relaţional omul de stat – omul politic – politicianistul, atât la nivel micro cât şi macro. Volumul este unul adaptat anului 2020 (secolul XXI), astfel că Valentin David continuă completarea listei şi cu viciile momentului: dependenţa de shopping, mobilomania, dependenţa acută de sex, interfilia, dependenţa de fast-food sau netomania. În acelaşi timp, prin furcile caudine ale triadei umor – satiră - ironie trec şi viciile politice: influenţa baronilor locali, starea de ghiveci politic, dispariţia militantismului, dorinţa de răzbunare sau trădarea politică (traseismul).
Să nu uităm „Rondeluri încrucişate” (2019), un volum semnat de Valentin David şi Gheorghe Gurău, şi pe care, la timpul respectiv l-am caracterizat pornind de la sintagma „două săbii de catifea” dominate de „plăcerea dialogului” şi care au pus în evidenţă idealul etic şi estetic al rondelului. Tot atunci spuneam că „meritul celor doi este dat de faptul că mereu replica suportă o structurare cu acumulare de sens, ca să folosesc o sintagmă a criticului Eugen Negrici. Această acumulare este pusă în evidenţă de o alternanţă între prezenţa eului implicit sau celui explicit”.
„Fabule de trei…morale” (2020) este un volum prin care Valentin David ne introduce în realitatea românească nu numai prin epigramă, ci şi prin fabulă. Moralele sunt explicite, ocupând un loc în epimitio. Exprimate în formă apriată., în mare parte alcătuiesc o triadă (p=3), demonstrând, o dată în plus, apetitul lui Valentin David pentru arhitectura dată de sistemul “p-adic”.
Volumul “Calendar cu urzici” (Editura „PIM”, Iași, 2025) are o arhitectură în concordanţă cu titlul. Ea este rezultatul unei munci dominate de acribie din partea lui Valentin David, dacă ne gândim câtă energie s-a cheltuit numai pentru documentare, ca să nu mai vorbim de evidenţierea valorilor semantice asociate poantelor. Există o carte semnată de Charles H. Spurgeon şi intitulată “Seară de seară. Meditaţii pentru fiecare zi a anului”, în care ni se recomandă câte un mesaj pentru fiecare zi. Prin analogie, cred că şi acest volum s-ar putea intitula “Zi de zi. Zâmbete pentru fiecare zi a anului”, pentru că, nu-i aşa, o zi în care n-ai zâmbit / râs, e o zi pierdută. Cartea aceasta este una care incită la terapie zilnică prin umor, aşa cum ai face terapie prin rugăciuni. O astfel de carte nu apare decât dintr-o plăcere a scrierii şi din siguranţa în utilizarea informaţiilor pe care le are despre fiecare zi, multe dintre ele fiind conectate la sistemul „p-adic” ( şi câte 2; 3; 4; etc. epigrame pentru fiecare zi). Exemplific pentru 8 martie, „Ziua mondială a femeilor”: Femeia şi maşina – „Rulată zece ani, galant, / A reparat-o, a vopsit-o, / Apoi discret, a-nlocuit-o, / Cu un model mai performant!”; Predestinare – „Femeile mă duc în iad: / Le-alerg încât le sar rărunchii / Şi când, epuizate, cad… / Cu grijă, le pansez genunchii!”; Odă femeii – „Doar femeia stăpâneşte / Lumea, încă din vechime: / Tineretul te vrăjeşte, / Babele-s… la înălţime!”
Lui Valentin David nu-i scapă nimic, nici cele mai neverosimile atribuiri unei zile, cum ar fi cea de 3 mai, considerată „Ziua fără pantaloni”: Lapsus – „Potrivindu-şi pălăria, / Moşul, din motive varii, / Arborează falnic ia… / Însă şi-a uitat iţarii!”; Cu natura nu te joci – „O ştie şi-un poet afon / Ce scrie versuri într-un bar: / Natura-ţi bagă-n pantalon, / Dar nu îţi bagă-n buzunar!”; Condiţie necesară – „Când n-ai euroi şi nici roni, / Fişicuri să-ţi umple salteaua, / Degeaba mai porţi pantaloni, / Când nu te prea ţine cureaua!”
Un aranjament al textului pe felii de timp cărora li s-au grefat felii de viaţă cu toată partea lor ce se pretează mecanismelor cerute de epigramă, fundamentate pe gândire intensă şi pe procedee literare dincolo de cerinţele speciei în cauză, conduc volumul spre un eseu psiho-sociologic de întindere, cu evidente tuşe enciclopedice.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DORINȚA UNUI STAGIAR
Cum mi-a fost predestinată?
Nu știu, întrebarea-i grea -
Dar am șefă minunată...
Rog, scăpați-mă de ea! (AL. D. FUNDUIANU)
CONSTATARE
Pe lângă-atâtea cupluri terne
Ce dragostea doar o mimează,
Există și iubiri eterne...
Păcat că astea nu durează. (AL. D. FUNDUIANU)
DEMNITARI & AUSTERITATE
Vai, ce vâlvătaie
Cu mișcări de trupe -
Lor nu li se taie...
Și nici li se rupe! (AL. D. FUNDUIANU)
UNUI TACITURN
Sucit cum e, nu știu cum face,
Da-i greu să afli ce gândește:
Vorbește chiar atunci când tace
Și tace chiar și când vorbește. (VASILE LARCO)
CONJUGALĂ ȘI BILANȚ
La carul vieții, nu vă mint,
Am tras în jug precum un bou
Deci azi, la Nunta de argint,
Eu pot fi declarat erou! (VASILE LARCO)
INSTANTANEU LA VOTARE
Sala-i mare și cochetă,
Urnele-s precum se cere,
Iar votarea e secretă…
La vedere. (VASILE LARCO)
SUCCES RISCANT (dactilic)
Am deturnat o femeie -
Care mergea la biserică -
Spre un hotel (unde-am cheie!)...
Sper să nu fie-o venerică!(MIHAI HAIVAS)
POMPIERUL SADIC (amfibrahic)
De-l cerni mult mai bine cu sita,
Poți spune că-i chiar o potaie:
Cu foc își sărută iubita
Și-o stinge apoi în bătaie. (MIHAI HAIVAS)
SOLUȚIE DE AVARIE (anapestic)
Cum te prea enervezi,
Și-n oglindă când vezi
Permanent doar un prost...
Să o spargi... e c-un rost! (MIHAI HAIVAS)
NEÎMPLINIRE
Regret enorm că n-am putut
Să construim un „Pod de flori”,
Ca, azi, uniți, să fi avut…
O lună-ntreagă… sărbători! (IOAN MAMAISCHE)
SURPRIZĂ CONJUGALĂ
Informat că va fi tată,
Este, practic… devastat,
Că e pentru prima dată,
Iar… nevasta n-a aflat! (IOAN MAMAISCHE)
GENETICĂ
Cu mult regret, am constatat
Că nu mai sunt bărbați de stat,
Dar s-au clonat, în mod stupid,
Mii de lichele… cu partid! (IOAN MAMAISCHE)
LUMINIȚA DE LA CAPĂTUL TUNELULUI
Convins fiind că nu doboară,
Eu nu mă tem de un eșec,
Căci las speranța-ntâia oară
Să lumineze!... Toate trec! (MAX OPAIȚ)
BLESTEMUL ROMÂNULUI
Campania a fost neclară,
Căci nimeni n-a făcut nimic.
Votând ca toți,( a câta oară!?...)
Alegem răul cel mai mic! (MAX OPAIȚ)
UNUI IMPOSTOR
Când ai discursul compilat,
Observ că tot ce vrei să spui,
Trădează că-ntr-un „ cap pătrat”
Nici mintea nu mai face... „pui”! (MAX OPAIȚ)
CÂND SE ABUZEAZĂ DE INTERNET
Vrând pe toate să le știi,
Nu mai este-acum o fală:
Poate-aduce la copii
Chiar „demența digitală”! (CONSTANTIN PROFIR)
POLITICIENII
Doar c-un râu de perorații,
Sparg azi liniștea din toți
Și produc mii de vibrații
La cei buni... dar nu la hoți! (CONSTANTIN PROFIR)
TRUMP E ECHIVOC…
Așa e, Trump e echivoc
Adesea și-a schimbat cuvântul
Cam după cum adie vântul
Da-mi place că nu-i place voke! (ȘTEFAN BAȘNO)
(Trump a apreciat că" băieții din Garda națională
sunt bărbați adevărați, nu voke!")
COMPARAȚIE
M.A.N. -ul lui Bubuță
Seamănă cu Parlamentul
Doar la ridicat mânuțe,
Nu și la belit bugetul... (ȘTEFAN BAȘNO)
URAAAA!!!
E o mare mângâiere
Și a re-nviat speranța,
Căci cu lapte și cu miere
Vine-Ursula la Constanța... (ȘTEFAN BAȘNO)
UNUEI FOST MINISTRU
Ca ministru avansată
Ea a fost tare flatată;
Țării recunoscătoare
A făcut Coiful să zboare. (ADRIAN TIMOFTE)
VREMURI DE CRIZĂ
Guvernul e mașină
Vremurilor austere:
Nu consumă ea benzină,
Având forța-n BOI PUTERE. (ADRIAN TIMOFTE)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
CUPLUL DE AUR
După alegeri cu “defect”
Avem un”cuplu” ce-i perfect,
Un președinte “AERIAN”
Si-un prim ministru “BOLOVAN” (IOAN PETRESCU)
Și nu știi care e mai fraier
O jur pe Dumnezeu cel sfânt
Că bolovanul e în aer,
Aerianul , la pământ... (ȘTEFAN BAȘNO)
ILUZIA DIN PACHET
Sperând să-i vină berechet,
Românul vrea doar din “pachet”
Guvernul o făcu de oaie,
Și-i dă pachetul care-i taie! (IOAN PETRESCU)
Pe vremuri, când primeai pachet
Era cu țoale mai luxoase
Acuma s-a schimbat discret,:
E cu impozite și taxe! (ȘTEFAN BAȘNO)
Cum n-avem cărţi, trăim ca-n rai,
Dar eu consider handicap
Că nu mai poţi, acum, să-i dai,
Colegului, cu cartea-n cap. (NICĂ JANET)
Acesta, dragul meu coleg,
E-un handicap care se drege,
Avem un arsenal întreg,
Avem și săbii, și ciomege... (ȘTEFAN BAȘNO)
AH, BĂILE ASTEA!
Pe la BĂI, vioi, de fel,
Mă distrai cu ţoapele,
Dar, privind în portofel,
Mă trecură…apele. (NICĂ JANET)
Deci la băi n-ai fost degeaba,
Ce te plângi ca un tembel?
Ele își făcură treaba
Pleci curat... la portofel! (ȘTEFAN BAȘNO)
BÂRFĂ ȘI NU PREA!
Circulă prin târg un zvon,
Cum că unii, făr-o doagă,
Își permit să ia-n balon…
Pe cei care fac o „Șagă”! (NELU MATER)
Ca să știi ce-i aia șagă
Trebuie o minte-ntreagă,
Dac-o ai pe jumătate
Dă-te, neică, deoparte... (ȘTEFAN BAȘNO)
SENTIMENTE
A trecut repede vara
Și ne-a părăsit „Gustar”,
Doar politica din țară
Mai dă vieții gust… amar! (NELU MATER)
Dacă vorbești de-amărăciune
Acum, că a trecut Gustar,
Am priceput de ce „Răpciune”
Septembrie-i în calendar... (ȘTEFAN BAȘNO)
DESCHIDEREA ANULUI ȘCOLAR*
Cu proteste-n acest an,
La satrapul Bolojan;
Nu mai vin aleșii-n sat,
Țipă profii la palat. (DUMITRU BUJDOIU)
*Spiru Haret: Cum arată astăzi școala, va
arăta mâine țara.
NIȘTE CRETINI ÎI CĂSĂPESC PE
MIGRANȚII AFRICANI (Presa)
- Nu mai da, mă faci surcele!
- Ai dracu de congolezi;
Ai venit să mă șomezi?
- Nu nene, -s rrom din Săcele. (DUMITRU BUJDOIU)
DESPRE EPIGRAMĂ
E o istețime
Ca să pui pe rime
Poante, bancuri, glume,
Luate de la lume. (DUMITRU BUJDOIU)
O MAMA LA FIE-SA, MĂRITATĂ
I-a dat un cadou util:
Două lese și-un “fitil”,
- Una-i pentru câine rău
Și-alta pentru soțul tău. (DUMITRU BUJDOIU)
DUPĂ SEX: IUBI, CE MEDALIE ÎMI DAI?
- Zi mersi că iei argintul,
Astăzi ai ratat iar sprintul;
- Cum așa, n-am fost eu primul?
- Aurul l-a luat…vecinul. (DUMITRU BUJDOIU)
FeCeSe SPRE…Be
(Locul 13, ghinion)
Zise Jiji, un bancher:
Cad stelele și din cer;
Sunt penibil, asta e!
Voi juca cu Steaua-n…Be,
Dar, voi lua valută-n grupe;
De burleni mi se cam rupe. (DUMITRU BUJDOIU)
PAUZĂ LA SUMMIT CU MICROFONUL UITAT DESCHIS
Șefi de stat sobri din fire
Pun la cale
Ce organe-ar transplantare
Să-l întreacă-n ființare
Chiar și pe Matusalém. (LERU CICOARE)
ÎNTREBARE INOPINATĂ
La un summit, chiar și-„al dictatorilor”,
Invitații-și reprezintă țara lor.
Ce dictat, prin sítiștea valorilor,
Au reprezentat ai noștri în decor? (LERU CICOARE)
ÎNTREBARE CARE DOARE
Rana Ucrainei cât ne doare,
O-ntrebare nu pot să n-o pun:
Se vor fi simțit cei doi cum oare
Lângă Putin, Xi și Kim Iong-un? (LERU CICOARE)
DIPLOMAȚIE DIN TOPOR
Noi să-i dăm onor paradei?!
Sârmă-n bot, lácăt la gură!
Dar să-i pui și ambasadei,
Unic fir de legătură?! (LERU CICOARE)
PRACTICA BATE MATEMATICA
Un șef mare își dă bile
Primelor o sut’ de zile.
Care sut? – sare-un mut.
Da concediul l-ați scăzut? (LERU CICOARE)
SE MAI SCARMĂNĂ ȘI-N COALIȚIE
Un partid politic mare
Notă dă la guvernare
Și-o face cu-atâta zel,
Pacă nu-i-’n guvern și el. (LERU CICOARE)
ÎNTREBARE DE BARAJ
Dragi reformatori de marjă mare,
Nu vă roade, -n cursa temerară,
Cea mai gravă, sumbră întrebare:
De ce pleacă tinerii din țară? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PREZENȚĂ ISTORICĂ LA DEMARAREA LUCRĂRILOR
DE RETEHNOLOGIZARE LA CENTRALA NUCLEARĂ DE LA CERNAVODĂ
Hai că două ministrese
Se dau foc pe lângă-un VIP,
Dar de ce cele trei piese
Să se joace în nisip? (NICOLAE MĂTCAȘ)
BUCURIA DOMNULUI MINISTRU TRECE-N SCÂRBĂ?
Ce tam-tam în școli și-acasă:
Cruce pe-abandon școlar!
Burse tăiate și masă,
Ne-ntoarcem la dânsul iar?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CHIAR NU-I AC DE COJOCUL LOR?
Să le tai de mii de ori,
Pensiile speciale,
Membrii Curții*, veghetori,
Care le socot regale,
Cum să-și taie, măi popor,
Pensiile dumnealor?
N-avem Parlament să-i pese
Că-i conflict de interese? (NICOLAE MĂTCAȘ)
*Membrii Curții Constituționale a României.
PETARDE ORDINARE?
Reformiștii toți, la trap,
Și-aprind rogojini în cap
Să-i vadă poporul dac
Cum le vor veni de hac
Pensiilor speciale,
Ce ne dau la toți la gioale.
Firi focoase, revanșarde,
Spun c-ar fi simple petarde
Gândurĭle s-abată, roi,
C-or tăia tot de la noi. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PE CE DRĂMUIESC PRIMARII BĂIMĂRENI BANII
În plină austeritate
Merg primarii la Miami
Să învețe, monogamii,
Sărăcie-a o combate.
O stârpești, și toți o știu,
Numai când o vezi pe viu. (NICOLAE MĂTCAȘ)
TOȚI SE FAC A NU VEDEA
Nici prin gând să te-ntărâte
Să mergi la deconcentrate
Ca să vezi acolo câte
Sinecuri sunt concentrate. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CURSURI DE FORMARE PROFESIONALĂ PENTRU PRIMARII ARGEȘENI
În toi de austeritate
Numai inventivitate:
Orice curs e ideal,
De-i ținut pe ...litoral. (
AVARIȚIE CU EEFECT TRAGICOMIC
Un șef a pus, ca să mai facă-un ban,
O taxă pe WC -n aeroplan.
Nervos, un mic avar, strâns de crușon,
Îi dase drum nevoii-n avion.
Brusc pasagerii puși pe sufocat,
Și avionu-ateriză forțat
Să-l lase la prizon pe harpagon
Cu tot cu moft, nădragi și ... ghinion.
Să fi ajuns, în speță, la aman
Și epigonul neovespasian? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TOATE MERG CU CAPU-N JOS
O, haiducii de-altădată,
Se gândeau, pornind în ceată,
Cum să ia de la bogați,
Burduhoși și îmbuibați,
Un car cu ulei și saci
Și să-l dea la cei săraci.
Cei haiduci din vremea noastră
Vă belesc pe dumneavoastră,
Oameni simpli și săraci,
Pui de daci sau de mârzaci
Din Flămânzi, Cârpești, Urlați,
Ca să deie la bogați.
Cum s-au dat de-a berbeleacul
Hoțul, groful și săracul! (NICOLAE CRIHĂNNEANU)
CA PETRICĂ DIN POVESTEA CU LUPUL
Un șef de trib ortacii-și speria
Că, de se-opun, demisia-și va da.
Și tot așa pe gât le-a tot băgat-o,
Până-ntr-o zi ciracii chiar i-au dat-o. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PODUL SUSPENDAT DIN BRĂILA ÎȘI SURPĂ ASFALTUL
Să-i pună constrúctorii cruce?
În bănci să depună vreun gaj?
Ei mai ar începe-a reduce
Transportul de mare tonaj. (NICOLAE CRIHĂNEANU)