A RECEPTA REALITATEA PRIN UMOR
”Sănătate și noroc”(Editura A. T. U., 2024, Sibiu) este o carte pe care, după cum recunoaște Ștefan-Cornel Rodean, a scris-o la îndemnul colegului de cenaclu Gheorghe Șchiop. După ce am terminat-o de citit, adaosul de la titlu, „povestiri de râsu-plânsu”, m-a dus cu gândul la poemul „Râsu` plânsu` ~ scris de Nichita Stănescu: „Pleoapă cu dinți, cu lacrimă mânjită,/ sare căzută în bucate,/ dovadă că nu pot trăi numai acum/ sunt amintirile mele, toate…// Dovadă că nu pot vedea fără martori/ e copilăria, adolescența mea,/ dublând neființa acestei secunde/ cu neființa ei de cândva,/ Ah, râsu` plânsu`/ ah, râsu` plânsu`/ mă bufnește când spun/ secundei vechi putrezind în secunda/ de-acum.// Ah, râsu` plânsu`/ ah, râsu` plânsu`/ în ochiul lucrurilor reci/ și-n dintele lor mușcător, ca și sceptrul/ neinventaților regi.” Aici de m-aș opri, acest poem ar fi o cronică perfectă a volumului în discuție, cu o singură observație: dacă stănescienele versuri vizează omul supus trecerii timpului, volumul lui Ștefan-Cornel Rodean pune accent și pe timpul pierdut, dar niciodată uitat. „Sănătate” și „noroc” sunt două cuvinte care alcătuiesc o urare des uzitată de români (”Sănătate și noroc!”). Luate separat, aceste cuvinte constituie sfere care înglobează teme predilecte pentru creatorii de umor. Cu un real simț al umorului, textele au fost scrise de Ștefan-Cornel Rodean pentru a ieși din zona de prizonierat pe care i-a impus-o viața în forma ei lichidă. Dacă romancierului luciditatea îi provoacă suferință, pe un poet iluzia îl conduce către poem, la umorist câtă realitate atâta umor. Fiecare povestire constituie o formă de discurs diaristic, respectând cu asupra de măsură cea de-a cincea lege a acestui domeniu: este evidentă relația autor – narator – personaj, în sensul că sunt una și aceeași persoană. Pentru o bună relevanță a discursului, autorul folosește diegeza, în sensul istorisirii pe îndelete a întâmplărilor. Ștefan-Cornel Rodean pune accent pe funcțiile prozei narative mulate pe cultura sa, mediul prezentat și, suficient de evidentă, starea afectivă. Ce este și mai important, Ștefan-Cornel Rodean are capacitatea de a pune în evidență intenția narării, aceea de a finaliza, in peroratio, fiecare text cu o poantă.
Adeptul unui stil direct, cititorul poate sesiza și o tentă de oratorism. Observația poate pleca de la arhitectura fiecărui text construit pe trei piloni: exordium, narratio și peroratio
În capitolul care vizează sănătatea sunt puse în evidență problematica celei de-a doua opinii medicale sau situația în care colesterolul scade și neținând cont de sfatul medicului. Alte două situații vizează importanța citirii afișelor puse pe holurile instituțiilor și pentru simplul motiv că sunt „pline de umor involuntar cauzat de topica frazelor, de greșelile de ortografie sau de neghiobiile pe care le conțin”, sau ipostaza de a fi pacient conștient pus în fața studenților pentru „exploatare”. Autorul a verificat pe propria piele zicala că „intri în spital cu o boală și ieși cu alta”. Umorul este prezent și în textele care vizează consultațiile prin telefon, comportamentul unora puși în situații extreme (vezi „Sănătate și demnitate”), sau a celor puși să urle noaptea, la ore fixe. În „Sănătate pentru creier”, dincolo de expunerea conceptului de „minte sănătoasă”, autorul adaugă și problematica moralității creatorilor de umor.
Capitolul repartizat sănătății are unele zone de intersecție cu norocul. Se deschide cu povestea unei întâmplări foarte interesante, legată de șansa autorului, plecată de la bancnota de un leu necesară plătirii parcării și care îi va aduce în final câștigarea unui Duster. Într-o altă povestire câteva teancuri de registre au ținut loc de sistem antifurt al Daciei, în timp ce în alta aflăm cum norocul vine de la o țeavă spartă. Autorul ia în discuție și limbajul prețios al unor critici literari, descrie unele întâmplări neprevăzute de la diferite prezentări de carte, sau întâmplarea din tren când, într-o discuție cu o țărancă, încearcă să iasă din personaj. Multe din personajele care însoțesc autorul sunt supuse unui fenomen de transvaluare, ele fiind scoase din ceea ce ar trebui să fie, fiind investite cu noi semnificații.
Atât cât l-am citit pe Ștefan-Cornel Rodean, constat că are o permanentă preocupare ca procesul receptării realității să-l facă prin umor, căutând întâmplările care au un anumit farmec. Volumul acesta ne pune în fața unui autor care explorează cu talent trei fațete ale umorului: ca act creativ, ca act persuasiv și ca stare mentală.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
MIZERII (dactilic)
Scumpe confrate să fii denumit
De-un individ ce a fost și închis
În pușcărie, precum un bandit,
Pentru violuri ori dac-a ucis! (MIHAI HAIVAS)
COMPARAȚIE (amfibrahic)
Precum elefantu-i femeia de rasă,
La toți, s-o privească - observ că le place -
Dar nimeni, v-anunț, că un lucru n-a r face:
S-o aibă în casă! (MIHAI HAIVAS)
URAGANELE AU NUME DE FEMEI (anapestic)
Argument poate fi doar angoasa:
Sunt „sălbatice”-atunci când apar,
Dar și „umede” vezi cum dispar
În aval... cu mașina și casa! (MIHAI HAIVAS)
ÎN APĂRAREA LENEȘILOR
Degeaba nu trăiesc sub soare,
Ar fi remarca mult prea sumbră;
Se știe, în continuare,
Ei sunt producători de umbră! (VASILE LARCO)
SOȚUL DRĂGĂLAȘ
El are-o soață ca o floare,
Cu buze dulci, superbe gene,
Și-o ține doar în „puf și pene”…
Dar pân`la urmă o să zboare! (VASILE LARCO)
ÎNAINTE DE ALEGERI
O vorbă am la îndemână
Și-o spun, dragi conaționali;
Să nu dați vrabia din mână
Pe-un stol întreg de… papagali! (VASILE LARCO)
REGRET ELECTORAL
Cum, în curând, i-un nou scrutin,
Atârnă peste tot… mimoze
Ce ne zâmbesc pe gard meschin,
Dar, ce păcat că-s… doar în poze! (IOAN MAMAISCHE)
FEMEIA MĂRITATĂ
Când o-ntâlnești e ca un înger,
Și planuri mari cu ea îți faci,
Dar, se duc toate ca un fulger,
Și-n doi-trei ani… e numai draci! (IOAN MAMAISCHE)
PUTIN
Corpul dacă i-e deschis,
Nu găsești nimic uman;
Sufletul îi este-nchis
Într-un ger siberian.(CONSTANTIN PROFIR)
ACTUALITATE ROMÂNEASCĂ
Toate merg în țară bine
Alb cu negru se îndură;
Traiul e ca-ntre albine:
Unul lucră, altul fură. (CONSTANTIN PROFIR)
UNUI RANCHIUNOS
În fine, nu sunt eu empatic,
Dar mulți amici îmi spun că am
Comportament epigramatic,
C-aleg să-nțep... nitam-nisam! (MAX OPAIȚ)
CEA MAI GREA MUNCĂ E STATUL DEGEABA!
Să stau degeaba-i lucru greu;
De-o vreme însă-am constatat
Că-i chiar povară, fi-ndcă eu
Nu știu când lucru-i terminat! (MAX OPAIȚ)
UNOR DELATORI
O idee tot rezistă:
Cunoscuți ca „ scriitori”,
Nescriind la vreo revistă,
Au și dânșii...„ cititori”! (MAX OPAIȚ)
CONTABIL LA MARE
În vacarmul de la mare
Liniște el și-a aflat,
Fără acte, foi, dosare,
Nu e zonă cu...semnat. (AXENTE IUGA)
EPIGRAMA
Ca să fie brici, picantă,
Și să fiu fruntaș pe ram,
Am nevoie de o poantă,
Dar pe care nu o am! (AXENTE IUGA)
P.S. Nicușor Dan: "Avem nevoie de o strategie pe care nu o avem"
PORECLĂ
Plictisit, la o ședință,
M-am scobit în nas, ușor,
Și, de-atunci, cu rea credință,
Șefu-mi spune..."IUGUȘOR"! (AXENTE IUGA)
CONFUZIE
Europa, românește
A vorbit cu moldovenii,
Neștiind că, de decenii,
Ei vorbesc... moldovenește! (ȘTEFAN BAȘNO)
DEZAMĂGIREA POLITRUCULUI
Lumea asta-i tot mai rea!
Căci minciuna ce-am rostit-o,
Așa bine am chitit-o
C-am crezut și eu în ea! (ȘTEFAN BAȘNO)
NOBILUL DAC
Tarabostes, nobil dac,
Cel mai cel din neamul trac,
În război - mare viteaz
Însă niciodată treaz! (ȘTEFAN BAȘNO)
DESCOPERIRE DACICĂ
Burebista a decis
Cum că vinu-i interzis,
Dar străbunul dac, diliul,
A descoperit rachiul! (ȘTEFAN BAȘNO)
ALEȘII NOȘTRI
Floarea țării, argument
Și vă spun cu bun temei,
Cei aleși în Parlament
S-au făcut toți ghiocei. (ADRIAN TIMOFTE)
FAMILIALĂ
Nu-i artistă consacrată,
Dar soția mea îmi place;
Cu talent e înzestrată
Și ce teatru îmi mai face! (ADRIAN TIMOFTE)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
VIAŢĂ DE ARTILERIST
Să mai tragă, iar, o duşcă,
Înspre cârciumă, nebun,
Pleacă Gheorghe, ca din puşcă,
Iar acasă vine…tun! (NICĂ JANET)
Și când turtit ajunge-acasă
Nevasta lui cea drăgăstoasă,
Lansează, chiar cu multă streche
Un OZN pe la ureche... (ȘTEFAN BAȘNO)
ARȘIȚĂ
E țara într-un con sinistru,
Nu plouă, totu-i ars de soare,
Să dea de apă un ministru
Și-a programat sejur la mare.(VASILE LARCO)
Păi știi, al apei circuit
Necesită evaporare
Și unde e mai nimerit
Decât pe litoral, la mare? (ȘTEFAN BAȘNO)
EMPATIE GUVERNAMENTALĂ
Mai mulți prin țară protestează
Că-s prețuri mari la gaz și pâine,
Dar premierul garantează…
Că astăzi sunt mai mici ca mâine! (NELU MATER)
Dacă până mâine cresc
Prețurile-n România,
Mă bucur, cum e și firesc
Că" bubuie" economia! (ȘTEFAN BAȘNO)
NOI SURSE BUGETARE
Spre o mai bună încasare,
Guvernul a implementat
O taxă pe însurătoare…
Amant și soț încornorat! (NELU MATER)
Cum românu-i drăgăstos,
Taxa asta pe amor
Dacă este și ghebos
Sigur e de viitor! (ȘTEFAN BAȘNO)
ADAPTABILITATE FEMININĂ
Încă nu și-a dat licența,
Că nu stă cu capu-n cărți,
Da-și câștigă existența
Folosindu-și… alte părți! (NELU MATER)
Pentru o sută, textilista
Se chinuie o zi, cu spor,
Pe când fătuca, centurista
Un sfert de oră, pe ușor... (ȘTEFAN BAȘNO)
EPIGRAMA
Ca să fie brici, picantă,
Și să fiu fruntaș pe ram,
Am nevoie de o poantă,
Dar pe care nu o am! (CRĂCIUN L. ALBA)
Că n-ai poantă-n epigramă
Nu-i așa o mare dramă,
Drama este mult mai mare
Când n-ai bani în buzunare! (ȘTEFAN BAȘNO)
·
LA UN PAHAR..
.Apare des ca temă vinul;
E subiect de anvergură
Și-i dezbătut când noi vrem plinul,
Făcând o pâlnie din gură. (TONY ANDREESCU)
Dar băutorii cei de soi
Cu pâlnia nu se mai joacă,
Trag cu furtunul din butoi
Sau pun gurița la bărdacă! (ȘTEFAN BAȘNO)
AZI, ZIUA LIMBII ROMÂNE
O zi pe an e permis,
Pentru proști și agramați,
Guvernanți și guvernați,
Să tacă; limbaj prescris. (DUMITRU BUJDOIU)
REVINE MODA TACÂMURILOR,
MARCA BOLOJAN
Gheare de pui, gât și oase,
Târtiță, mațe, carcase;
Nu vă plângeți, încă-i bine,
Au colagen, proteine…. (DUMITRU BUJDOIU)
SOACRA, NEVASTA ȘI BEREA
(După o anecdotă)
E o mare-asemănare:
La toate capsa le sare;
Și-nc-o bârfă, o tortură:
Toate fac spumă la gură. (DUMITRU BUJDOIU)
SUPERSTIȚII CU BELELE
Zile, pentru mine, grele,
Marțea, cu trei ceasuri rele:
Un vecin m-a înjurat
Și-ntr-o marți m-am însurat. (DUMITRU BUJDOIU)
O BLONDĂ LA INTERVIU DE ANGAJARE
- Vrem să ne spui și nouă,
Ce știi mai bine să faci?
- Păi, știu să fac sex în draci;
- Așadar, faci 69?!
- I-am împlinit ieri, pe 9. (DUMITRU BUJDOIU)
DE LA SACI CU MILIARDE LA O PUNGĂ CU LEZARDE
Azi, când aflăm că din PNRR,
De care-am tot bătut ca din talangă,
Avem mai mult de rambursat către UÉ
Decât luarăm, cei de la palat,
Văzând că porumbelul a zburat,
Ce zic de sfârâiacul lui moș Creangă? (LERU CICOARE)
CUM STĂM CU PROMISIUNILE?
Din angajamentele luate
Ce subvenții de partid au fost sistate,
Ce consilii de veghere limitate,
Câte companii sunt lichidate,
Sfetnici, secretare, jeg flotat
Și reduși câți secretari de stat? (LERU CICOARE)
CONSILIILE DE ADMINISTRAȚIE – ADEVĂRATE CITADELE
Știați că reziștii, care
Și-au pus pilele-n CA-uri *,
Să-i ataci chiar cu centauri,
Nu mai fac nicio schimbare?! (LERU CICOARE)
______________________________________
*CA-uri – Consilii de Administrație.
A LUA ÎN CONSIDERARE LA CALCULUL PENSIEI SPECIALE NUMAI SALARIUL DIN ULTIMUL AN DE MUNCĂ ÎNSEAMNĂ A LĂSA DESCHISĂ PORTIȚA PENTRU ÎNȘELAREA STATULUI
O pensie, chiar dacă-i specială,
Cum s-o deduci din leafa dintr-un an
La leafă curg când sporuri ban cu ban
Să iasă mult râvnita învârteală? (LERU CICOARE)
MINISTRUL FINANȚELOR NU EXPLICĂ LIPSA DE LOGICĂ A APLICĂRII LEGII DE MAJORARE A TVA CU O LUNĂ ÎNAINTE CA EA SĂ INTRE ÎN VIGOARE
Dar care-o fi oare rezonul
Să pună-o lege-n aplicare
C-o lună pân-la Rubiconul
Când legea va intra-n vigoare? (LERU CICOARE)
REPROȘ ȘI SFAT
Formularea, de-i greșită,
Generând fărădelege,
Cum să-ncerci s-o dai cotită
Că e literă de lege?
O repari și-o pui, -nrămată, -n
Bronzul logicii turnată! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TĂCERE MOCNINDĂ
Nu sunt bani pentru sărmani,
Sunt doar pentru sinecuri,
Pentru-amicii barosani
La vedere, nu obscuri,
Și-ajutoare clandestine
Pentru firmele străine...
La calvarurĭle acerbe
Vulgul murmură și fierbe. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DAR CONAȚIONALII LOR NU LOCUIESC TOT ÎN EUROPA?
Sus-pușii-și dau salarii ca-n Europa
Și, la retrageri, pensii tot așa.
Privirea lor atentă, emetropa,
Cu ale plebei când le-o compara? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TU NU FACI PARTE DIN POPOR?
Când ceri salariu ca-n Europa
Și azi, și mâine, -n viitor,
Strunindu-ți firea, mizantropa,
Nu te-ai gândi și la popor? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NU S-AU SPETIT ȘI EI O VIAȚĂ?
Când cereți pensii ca-n Europa
(Căci oameni súntem, nu robóți),
Trăgând pe roată anvelopa,
De ce nu cereți pentru toți? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DREPTURI PECUNIARE DE ZECE ORI MAI MARI?
Sus-pușii d’aia-s puși atât de sus,
Că alții-n țara lor ca dânșii nu-s.
Dar decalajul dintre ei și vulg ca stare
În Europa-i tot atât de mare?? (NICOLAE MĂTCAȘ)
POMUL CE SE-NDOAIE MAI UȘOR SE TAIE (APLICAREA DIFERENȚIATĂ A MĂSURILOR DE AUSTERITATE)
De la cei de jos, în suferire,
S-a tăiat pe loc – nicio crâcnire.
De la cei de sus, inerți ca mulul,
De la anul. Poate că-i trag chiulul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
TĂCERE CA MORUNUL LA PACHETUL UNU,
TĂRĂBOI CA-NTRE MUTOI LA PACHETUL DOI
Magistrații n-au sărit să apere
Sărpăcia lúcie-a săracilor,
Dar au prins pe loc scântei să scapere
Când au vrut să cântărească sacii lor. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȘANTAJUL BATE REGLAJUL?
Când măsurile fiscale
Îi vizează doar pe alții,
Nu fac crize nevricale,
Țin isonul ca și psalții.
Dar când pișcătura lor
(Tare, a măsurilor)
Le atacă sanctitatea,
Ies cu toții în pridvor,
Că-și suspendă-activitatea:
Un fel de grevă mascată
(Cea reală-i interzisă).
Nu-i putere ca să poată
Să-i trimită în culisă.
Cum să fie-obedienți,
Când ei sunt independenți!
Deci, cei cu măsurile
C-un zlot le-nchid gurile. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂND DOI SE BAT, AL TREILEA RĂMÂNE LAT
La duel când doi se bat:
Judele, contabilul,
Știți cine rămâne lat?
Tot justițiabilul! (NICOLAE MĂTCAȘ)