Serge Ciccotti, psiholog și cercetător asociat la Universitatea Bretagne-Sud, publică „Studiu științific asupra idioților”, înglobat volumului „Psihologia prostiei” (Editura „Litera”, București, 2019).  Autorul ține să menționeze încă de la început: „În realitate, atunci când suntem interesați de literatura științifică din domeniul psihologiei, prostia este, în general, destul de bine studiată. În acest sens, am putea răspunde pozitiv; proștii pot fi studiați, însă trebuie să ținem cont de faptul că studiile despre proști nu sunt, nici mai mult nici mai puțin, decât cele despre OM”.   Pornind de aici, autorul crede că poate face un portret robot al idiotului cu variantele sale: imbecilul, debilul, dobitocul cras, dobitocul brutal, dobitocul narcisist, dobitocul fără empatie etc. Serge Ciccoti, pornind de la cercetări în domeniul studiilor cu  privire la resursele atenționale, pune prostia într-o corelație cu lipsa de atenție derivată din conceptul psihologic de „iluzie a controlului”: 1. oamenii nu fac o analiză foarte aprofundată a mediului înconjurător, înainte de a acționa”; 2. „suntem deseori victimele unei cecități în ceea ce privește schimbările și că o modificare, fie ea și importantă,  nu este tot timpul percepută de individ”; 3. „ființa umană pare să se îndepărteze deseori de raționalitatea pură și de la valorile așteptate”. Această a treia observație îi permite autorului să definească „marele prost”: „…cel care va prezenta cele mai concrete diferențe la nivelul mediei efectelor studiate. În general, viziunea sa asupra lumii este una simplistă”. În concluzie, prostul percepe doar extremele, e mult mai sensibil la anecdote decât la  un raport științific și, adesea, se amăgește mai mult decât ceilalți. „Prostul la culme” este definiția fraierului. Îl recunoști pe prost pentru că frecvent rostește „Știam eu!”. 

Cel care rostește permanent „Eram sigur!” este idiotul. Individul  crede în vrute și nevrute, este stăpânit de nevoia de a controla mediul în care trăiește, are o sănătate mintală, pentru că această iluzie este mult mai slab reprezentată la cei deprimați, folosește  deseori strategii de conservare a stimei de sine, este victima biasului ( tendința de a exagera dincolo de valoarea medie) retrospectiv și își supraestimează capacitățile. În prezent ei sunt văzuți ca  „tâmpiței contemporani” care coexistă cu venerabilii idioți („bătrânii ignoranți ai zăpezilor de altădată”) care afirmă mereu: „Înainte era mai bine…”.

Serge Ciccotti ne dă și un sfat. Dacă vrem să facem deosebirea dintre un „josnic” și „marele dobitoc” trebuie observat „biasul egocentric”. Prima cale o reprezintă biasul negativității,       „ care are consecințe importante asupra ființelor umane, asupra prejudecăților, stereotipurilor, discriminării și superstițiilor: acest bias ne face să percepem mai mult intenția din spatele unui eveniment negativ decât din spatele unui eveniment pozitiv”. Dintre exemplele date de autor este acela prin care, ”dacă un lucru nu se întâmplă, există pornirea aceea de a crede că există o intenție umană la mijloc, că greșeala unui mare prost a stricat totul”. Acest  aspect  este un motiv predilect pentru epigramiști cu raportare , mai ales, la politicieni.  Deosebirea o mai putem face, spune Serge Ciccotti, și  după „eroarea fundamentală de atribuire” („când observăm o persoană, atribuim comportamentul acesteia naturii sale profunde, mai mult decât cauzele externe”). (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

PEGASUL PLAGIATORULUI
De-atâta goană, aburește
Pegasul său de împrumut,
Iar el mereu îl tot zorește
Spre bibliotecă... la păscut! (ION DIVIZA)

VIAȚÃ DE STUDENT
Îmbraci o haină mai comodă
Și fuga iar la discotecă,
Căci a ieșit demult din modă
Umblatul la bibliotecă. (ION DIVIZA)

PLAGIATOR FÃRÃ NOROC
E contestat de cititor
Și criticii îl denigrează,
Deși nu-i rău plagiator
Dar rău e tot ce plagiază. (ION DIVIZA)
 

 

PROTEJARE   PRIETENEASCĂ

Am adunat, ca fiecare,

Amici din toată omenirea,

Dar nu mi-i pun la încercare

Spre-a amâna dezamăgirea!  (VASILE  LARCO)

 

NEDREPTATE

S-ar întrerupe şi ecoul

De-ar observa aceste fapte:

Că vaca trage-n jug cu boul,

Iar seara numai ea dă lapte.  (VASILE  LARCO)

 

DUPĂ  FAPTĂ ŞI RĂSPLATĂ

Nu poţi avea pe nimeni pică

Şi nici în sus de nervi să sari,

Dar prinşii cu ocaua mică

Sunt cocoţaţi în posturi mari.  (VASILE  LARCO)

 

 

DISTRACȚIA COSTĂ (dactilic)

Multe amante cum soțu-a pierdut,

Ultimei june, iubind-o cu foc,

Luntre și punte, urgent s-a făcut,

Iahtul  promis... cumpărându-i pe loc!(MIHAI HAIVAS)

 

BĂRBAȚI NU SUNT... URÂȚI (amfibrahic)

De-o vreme, în minte-mi se naște ideea:

Cuvântu „urât” nu e bine de spus;

Din sexul frumos face parte femeia,

Pe când toți bărbații-s din ... sexul opus! (MIHAI HAIVAS)

 

SOȚIE DIFICILĂ (anapestic)

Cum mă miră, la ea, tot ce face,

Chiar nimic nu mă poate surprinde,

Și atunci, voi lăsa-o în pace,

Căci pe loc, din orice, s-ar aprinde! (MIHAI HAIVAS)

 

UNUI BĂRBAT ÎN VÂRSTĂ

Obișnuit o viață a râvni

La ce nu e a lui, la vârsta asta,

Mai înțelept, deodată se gândi

S-asculte de acuma și... nevasta!  (MAX OPAIȚ)

 

DISCRIMINARE

Inflația la noi când vine,

Ca fenomen specific românesc,

În Parlament aduce bine,

Că doar aici, gogoși se ieftinesc!. (MAX OPAIȚ)

 

UNUI TÂNĂR MODERN

Îndrăgostit, cuprins de un fior,

Înfierbântat, c-un tremolo în glas,

A invitat o fată-n dormitor,

Dar în final, doar dânsa a ... rămas!  (MAX OPAIȚ)

 

COPILUL DIN MINE

O carte de BASME citesc,
Mi-e martor, în cameră, patul,
Iar cartea se cheamă, s-orbesc,
"STĂPÂN E ÎN CASĂ BARBATUL" (AXENTE IUGA)


COMUNA MEA
Fiindc-așa îmi este felu',
De-a fi atent și curios,
Mă uit la fete-n CRĂCIUNELU
...DE JOS. (AXENTE IUGA)



TAXA PE STÂLP
Sunt stâlpul CASEI, tare-i bine
Ca familist de carieră,
Dar dacă taxă pun pe mine
Ne vom muta-n...GARSONIERĂ. (AXENTE IUGA)


CHIȘTOCUL
L-am aruncat, cu jar, pe drum,
Că-i la români tradiția,
Dar în oglinzi se vede fum,
Că s-a aprins Poliția. (AXENTE IUGA)


SCUMPETURI
Bani de-o parte-mi pun la două
Banci din cele fără breșe
Și aștept producția nouă
                       De cireșe! (AXENTE IUGA)

 

MÂNDRIE NAȚIONALĂ

Pe aici e mare fală

Dacă te numești Păcală,

Cică ești băiat deștept

Dacă-i tragi pe alții-n piept! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

ECHILIBRU

În tandemul cu păcală

Trebuie și un Tândală

Fiindcă șmecherul prosperă

Doar când dă de-o hahaleră...

 

REVOLUȚIA

Păcăleala cea mai mare

Fost-a în optzeci și nouă

Ne-au promis o viață nouă

Și-am luat-o pe spinare! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

ELECTORALĂ

Păcăleala cea mai mare

Este-atunci când mergi la vot

Să-l votezi pe unul care

Îți dă una peste bot... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

CONSECVENȚĂ

Nu doar odată într-un an

Ne păcălesc aleșii noștri

Ci zi de zi, cu mult elan

Iar noi îi tot votăm ca proștii... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

A  LA TOPÂRCEANU

Vuiet mare în sătic,

Zgomote, zâzanie;

Ce să fie? Nu-i nimic,

Mai trece-o campanie!  (DUMITRU BUJDOIU)

 

 ÎNTRE FOȘTI BURLACI

 - Cum e-nsurat, casă mare?

  - Da, cu soața la-nchisoare;

 - Vai de tine, frățioare!

 - De ce, că e…Directoare?!  (DUMITRU BUJDOIU)

 

 PATROANA ȘI CONTABILUL

Șefa vine cu țicneala,

 Că îl plătește degeaba;

Zi de zi: - Cum stai cu treaba?

Ia arată-mi socotela!  (DUMITRU BUJDOIU)

 

RECLAME LA TV

Exact la micul dejun,

Când să-nghiți unt cu magiun,

Vezi p-una cu diaree;

 - Închide-l, dracu’, femeie!  (DUMITRU BUJDOIU)

 

MARELE RĂZBOI COMERCIAL GLOBAL

Tremur  ca de un șantaj atomic

Așa-zisul bullying economic,

Proclamat ca „Ziua Liberării”,

Când, de fapt, e „Ziua Demolării”. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

POFTA VINE MÂNCÂND

Nici nu și-a intrat prea bine-n pâine,

Că deja își vrea mandatul trei.

Iar cu Legea Țării cum rămâne?

N-are-n jur exemple câte vrei?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ÎNDREPTĂȚIRE TEMEINICĂ

Nu poți s-ajuți sinistrații

C-ai desființat USAID?

Cu atâtea figurații

Poți din first cădea-n ofsaid. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ACȚIUNI LA COMANDĂ

Să crești, îți cer, bugetul apărării,

Pe taxe-ți iau – vamale – două piei,

Iar cum apare cazul completării,

Muniția s-o cumperi de la ei! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CE ȚIE NU-ȚI PLACE,

ALTUIA NU-I FACE

Rușii-și bagă nasul lung în trebi străine,

Dar, ținuți sub lupă, nu le vine bine.

S-ar uita mai bine-n chioara  ciorbă-a lor,

Unde fără pândă nici țânțari nu zbor. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

BRAVII NOȘTRI MILITARI

În concediu paternal plătit

Ca să-și crească feții buni ciraci,

Ei, de fapt, prin africi s-au oștit,

Pe rebeli băgându-i, glonț, la draci. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ORICE MAJORARE E RACORDATĂ LA STANDARDELE UE, NUMAI SALARIILE ȘI PENSIILE NU

Cum vor să mărească vreun preț, un scenariu

E scos din sertar drept dovadă—stilet:

-Dar știți că plătim cel mai ieftin bilet?

-Plătim noi. Voi nouă – un mízer salariu. (LERU CICOARE

 

RESTRÂNGEM CHELTUIELILE PE SEAMA PENSIONARILOR?

Vanități senioriale:

Statul mai stă-ntr-un picior

Nu pe cele speciale,

Ci pe pensiile lor! (LERU CICOARE)

 

POVESTEA DROBULUI DE SARE

Am vrea-n PNRR să mai păstrăm

Vreo douăzeci din multele spitale,

Dar ne prefacem veșnic că uităm

Să mai tăiem din pensii speciale. (LERU CIOARE)

 

NUMAI UN RĂSPUNS BINE ARGUMENTAT

POATE ASIGURA CALMUL

Un specialist documentat

N-ar trebui să informeze

De când un ins necondamnat

Nu e lăsat să candideze? (LERU CIOARE)

 

CARE LI-I DEMERSUL CONCRET?

Berbeci, cârlani politici, alte specii

Aleargă-n van ca prinși de năbădaie,

Dar făr-un clar program, cu tâlc, buiecii

Ne dovedesc că prea o fac de oaie. (LERU CIOARE)

 

MAGNETUL PUTERII

Știu că postu-o să-i blindeze,

De aceea lupta-i grea:

Foștii nu vor s-o cedeze,

Noii-s însetați de ea. (LERU CICOARE)

 

CINE-I VINOVATUL?

În spitale n-ajung asistente,

La copii nu sunt educatori.

I-acuzăm de rele tratamente

Tot pe ei. Dar pe conducători? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CE BLESTEM PE CAPUL LUI!

Enigmatic rău dosarul ÍCA:

Toți judecătorii-s în picaj,

Oligarhi proscriși din Ejevíka,

Permanent căzând de la etaj. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

GURA DÂNSEI, CÂT O ȘURĂ,

N-O ASTUPI C-O VIITURĂ

Ce obraz de scoarță-o țoapă

Afișează, colț de stei,

Că-al bărbaților le crapă

De injuriile ei?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ADAPTARE BRUSCĂ LA SITUAȚIE

Le reproșăm șoferilor mitíci

Că nu-și preschimbă actele și-agenda

Când șpăgile-s la polițiști mai mici

Decât permisu-i costă și amenda! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

IMPOTENȚI ÎN FAȚA DEZASTRULUI?

Atâția ani de zile-n veac sunt scurși,

Iar urșii rod în oameni ca-n dovleci.

Ucis-am vreun? Slovacii – sute, zeci,

Căci oamenii nu-s hrană pentru urși. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

GHINION?

Poți da-n arbor cu mașina,

În vreun cap de pod din burg,

Dar să intri cu berlina

Drept în Poarta Brandenburg?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO

 

REGRETE TÂRZII

Din dricul mare, plin de jerbe,

Constat pe cel din urmă drum,

Că m-au iubit femei superbe,

Dar toate-mi spun abia acum. (STELICĂ ROMANIUC)

 

Și câți epigramiști de seamă

Clamează-acuma osanale

Mai ieri te înjurau de mamă

Și te făceau de trei parale... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

CONSTATARE

Când n-ai în buzunare

Un amărât de leu,

Femeile uşoare

Se lasă foarte greu. (STELICĂ ROMANIUC)

 

Leii de s-au adunat

Într-un cont mai consistent

Ești cel mai dorit bărbat

Chiar de ești cam impotent! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

ATENȚIONĂRI

Te va băga nevasta-n seamă

Când ai venitul ”acceptabil”,

Când știi și tu să faci o zeamă

Și nu-i faci ei bilanț contabil! (GHEORGHE CIREAP)

 

Demult diviziunea muncii

A stabilit ce rol am eu:

Să o ajut cumva cu pruncii

Și să-i cedez un portmoneu! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

NUMELE MEU

Deși întreg l-am moștenit

Cu acte de conformitate,

Cum nu-s din fire un zgârcit

I-am dat nevestei jumătate. (VASILE PANFILE)

 

Să-mi spui cumva de n-am dreptate

Am o-ntrebare derajantă:

Unde-i cealaltă jumătate?

Că doar n-ai dat-o la amantă. (ȘTEFAN BAȘNO)

 

Amanta-n cazul că ea vrea,

Eu, nicidecum, nu mă opun

În schimb, mă simt dator să-ți spun

Că dânsa-i chiar nevasta mea. (VASILE PANFILE)

 

Vasile, epigrama asta

Ai scris-o cert pentru nevasta

Convins că supărarea-i trece,

Altfel – o lună, hrană rece... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

"...PROGRESUL,

CU ORICE PREȚ! "

Produceți, dragi primari,

Precum legenda spune:

Tâmpenii, tot mai mari

Și scuze... tot mai bune. (AL. D. FUNDUIANU)

 

Păi ei, o legislatură

Dovedesc că-s buni de gură

Și la scuze-s foarte buni

Dar la fapte sunt imuni... (ȘTEFAN BAȘNO)