„PRIVIND” PRINTRE ZIMȚII FERMOARULUI MINȚII”
Epigramistul nu e un cântăreț cu lira ci un arcaș cu tolba plină de săgeți. Din această perspectivă e greu să mai găsești un titlu adecvat pentru o carte de epigrame. Volumul „Cură cu acupunctură” (Editura „Sfântul Ierarh Nicolae”, Brăila, 2025, prefața de Constantin Moldovan), pe lângă faptul că are un titlu inspirat, este și un volum care pune în evidență un autor, Ioan Mamaische, dedicat acestei specii pretențioase, epigrama. Se observă acest aspect din arhitectura textului pe care l-a propus. O pondere însemnată o constituie epigramele mulate pe diada femeie – bărbat. Deși cartea debutează cu un CAZIER EMINESCIAN („Ooo, dulce țară, magic plai, / Ce-ai zămislit așa Luceafăr, / Cu ce-ai greșit, de astăzi n-ai / În fruntea ta…niciunul teafăr?”), femeile lui Ioan Mamaische nu rezonează cu cele ale lui Eminescu. Ale poetului național sunt lipsite de existență proprie, ele aflându-se doar în măsura în care sunt gândite, în timp ce ale lui Ioan Mamaische sunt rezultatul unor observații pe baza concreteței faptelor lor, fără a se subjuga concepției aristoteliene despre genul frumos, acela de a aproba inferioritatea biologică. Femeile din epigramele acestui volum sunt, dintr-o viziune argotică, țăpănoase, ceea ce nu ar fi tocmai o valorizare depreciativă. Conștient că argoul impresionează prin familiaritate, autorul preia cuvinte precum poamă, pârlită, cruce, porc, acritură, coardă, bunăciune, a da de pomană, parașută, a băga, fazan, agheasmă, oral, organ, capră, a turna și multe altele cărora le dă sensuri suplimentare, cu pronunțat caracter umoristic. Înnobilate cu proprietăți argotice, ele devin prin epigrame și prin pauzele create de abundența celor trei puncte o formă de manifestare a creativității și de punere în valoare a ambiguității. De remarcat preocuparea de estetizare a celor patru versuri prin multitudinea de acute ironice îndreptate către genul feminin, dar și către tagma din care face parte, aceea a bărbaților. Din această perspectivă, Ioan Mamaische este, spre meritul lui, un oicofob în accepțiunea dată de universitarul ieșean Codrin Liviu Cuțitaru: să-ți iei peste picior măcar din când în când propria națiune, ba chiar să te iei în râs pe tine ca membru al unei colectivități care mai are și multe defecte: CATEGORISIRE – „Două feluri de bărbați / sunt în lume, presupun, / Mare parte… înșelați / Și cei care… nu ne spun!”; DESPRE… SEXUL TARE – „Tot bărbatu-i șef în casă, / S-a născut cu asta-n glandă, / Primul e la pat, la masă, / Și-i boss pe… telecomandă!”; MESERII ÎNRUDITE – „Bărbatul, meșter priceput, / Zidește blocuri la străini, / Și-n țară soața a-nceput / Să strice case … prin vecini!”
Și cum semnalul unor versuri populare („Cu femeia nu te pui, / Că-i sămânța dorului”) a fost bine recepționat de Ioan Mamaische, acesta pătrunde cu instrumentele umorului în chimia bărbat –femeie, unde au loc asocieri, disocieri sau mișcări dezordonate pe care le produc femeia-catod și bărbatul – anod, ca rezultat al unei electrolize a sentimentelor, cum ar zice eseistul Sorin Lavric.
Autorului acestui elegant volum, eleganță întărită și de femeia întinsă la picioarele epigramistului pe prima și a patra pagină ca o odaliscă sau gheișă, în funcție de enciclopedismul cititorului, nu-i scapă nici devierile omului de azi, pe care regretatul critic Alex Ștefănescu îl definea a fi "...incapabil, cu toată măreţia lui de cuceritor al planetei şi, în perspectivă, al cosmosului, să-şi găsească liniştea sufletească, măcar aşa cum şi-o găsea pe vremuri un ţăran, integrat armonios în colectivitatea lui sătească”. Omul de azi al lui Ioan Mamaische îl întâlniți atât în interiorul țării cât și în afara lui, lipit de telefonul mobil, în mofturile adolescenților, în atitudinea elevului față de învățătură, în justiție, completând marea tagmă a pupincuriștilor, a hoților, a țeparilor sau a fripturiștilor.
Citit dincolo de poante și de mecanismele alcătuirii unei epigrame, volumul lui Ioan Mamaische scoate în relief și un grad de seriozitate ce rezidă dintr-o forță invizibilă care influențează spiritul creativ al autorului. Această forță vine dintr-o empatizare cu spiritul eminescian. Se simte preocuparea de a identifica sunetele vibrațiilor eminesciene, multe dintre ele neocolind jugularele preopinenților. Din această perspectivă, epigrama lui Ioan Mamaische este o satiră transparentă: LA TRECUTU-ȚI MARE… - „Popetul neamului nu poate / Nici în mormânt să stea, se pare, ? Când vede codrii lui că-s cioate / Și dulcea-i țară… de vânzare!”; DOR DE EMINESCU – „Luceafărul e tot vivace, / Și-mi place să-l privesc mereu, / Dar cel mai fericit mă face / Când îl dețin… la portmoneu!”
Admir la umoriști capacitatea lor de a impune tipologii. Spre exemplu, David Valentin impune prin opera sa trei tipologii: femeia bancomat, cârtița de suprafață și beizadeaua fără frână. Ioan Mamaische impune și el trei tipologii de femeie: dulce, tentantă și cu postură.
Științele exacte, fizica de exemplu, ne învață că pentru a face o măsurare avem nevoie de trei elemente: unitatea de măsură, instrument și metodă de măsurare. Umorul lui Ioan Mamaische are poanta ca unitate de măsură, epigrama ca instrument și logica realului aflată pe orizontala sintezei ca metodă de măsurare, ceea ce face ca opera sa să fie una cu un benefic suport sociologic.
Ana Blandiana spunea într-un poem că prin versurile ei, suportând durerea, sparge alune între pleoape, aluna fiind o metaforă tare a realității. În același mod, prin acest volum aflat într-o evidentă evoluție raportată la primul, Ioan Mamaische vede realitatea printre zimții fermoarului minții. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ACCIDENT NEPREVĂZUT (dactilic)
Sigur, te-mpiedici ușor
Dac-abuzând de umor,
Viața, când nu ai idei,
Peste picior... o tot iei! (MIHAI HAIVAS)
DEZILUZIILE UNEI SOȚII (amfibrahic)
Ori n-are visatul bărbat
Pe care ea mult l-ar iubi,
Sau are acasă-un ratat
De care, să scape-ar dori.(MIHAI HAIVAS)
GELOZIE CU URMĂRI (anapestic)
Un bărbat ce-i cu două femei -
Mai ales când acesta-i holtei -
Perceput, el va fi, un hain
Ce le-„oferă”, trișând, mult venin.(MIHAI HAIVAS)
UNUI SALARIAT
ÎNGÂMFAT
Promovarea pe sprâncene
A sfârşit neaşteptat:
S-a umflat prea mult în pene…
Şi-a „zburat”. (VASILE LARCO)
POPOR DE PRIPAS
Dorit-au cei cu păru-n vânt,
Vecinii noştri, bată-i Sfântul,
Să fim cu toate „la pământ”
Şi-acum ne cumpără pământul. (VASILE LARCO)
POVESTEA VORBEI
De multe ori îţi faci şi cruce
Cum vorba rea te bagă-n boală,
Pe când „cea dulce mult aduce”…
A linguşeală. (VASILE LARCO)
MISOGINISM
Constat un fapt deosebit:
Femeile sunt mai înfipte
Când vine vorba de gătit,
Că-s bune doar de zile fripte! (MAX OPAIȚ)
CINE NU MUNCEȘTE, NU GREȘEȘTE!
Având atâtea opțiuni,
Te miri că unii nu greșesc;
La muncă se mai fac minuni,
Dar ei ... atât de rar muncesc! (MAX OPAIȚ)
TOT RĂUL SPRE BINE!
Amicul mi-a luat nevasta,
Dar nu știu dacă-i vina lui,
De-aceea, mai înghit și asta;
De-o ia, ... s-o ia pe banii lui! (MAX OPAIȚ)
GRAFOMANUL CÃTRE REDACTORUL SÃU
Eram convins că studiul e bun,
Dar fac aici și-acum o constatare:
Abia după subtila-ți redactare
Am înțeles ce-am vrut în el să spun. (ION DIVIZA)
NOROCUL
Cu harul său de scenarist
Poate-ar ajunge scriitor,
Dar are-un clenci, e umorist...
Noroc că nu are umor! (ION DIVIZA)
POETUL ȘI MUZA SA
Muza infidelă l-a abandonat,
Dar nu o condamnă cu asprime:
A fugit la un confrate talentat
Ca să mai ciordească niște rime. (ION DIVIZA)
PENTRU O VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ...
Pe umeri pletele pârâu
Ii curg iubitei iar eu stau
Cu gura-n sus, cu mâna-n brâu,
Și beau, cam două litre beau. (AXENTE IUGA)
EPIGRAMĂ DIN ALBA
Pe Câmpia Libertății
De la Blaj, județul nea,
Am acceptul "jumătății"
Ca să fac ce zice ea. (AXENTE IUGA)
PATRIOTICĂ
Cu maghiari la guvernare
Imnul vechi, rescris anume,
L-am cânta cu mic cu mare:
- "CINCI CULORI CUNOSC PE LUME"! (AXENTE IUGA)
ÎN AȘTEPTAREA SĂRBĂTORILOR PASCALE
Ouăle-s deja ouate,
Mielul e deja păscut,
Hainele deja-s curate,
Vinul e deja băut. (AXENTE IUGA)
Domnului IOAN MAMAISCHE,
la lansarea volumului „CURĂ CU ACUPUNCTURĂ”
(cinci epigrame de Ștefan Bașno)
PREAMBUL
La lansarea cu antren
Ca să am și eu un clinci
Nu voi scrie un catren
Ci voi scrie patru - cinci!
Nu ca să mă bag în seamă
Nici c-aș face-o pe nebunul
Ci sperând că epigramă
Va ajunge măcar unul! (ȘTEFAN BAȘNO)
INFLEXIBILITATE
Mater vine de la „mamă”,
Blândă, binecuvântată,
Însă Nelu-n epigramă
N-are mamă, n-are tată... (ȘTEFAN BAȘNO)
REFLEX CONDIȚIONAT
Obișnuit să fie șef
El greu acceptă un afront
Îți taie iute orice chef
Dacă încerci să ieși din front... (ȘTEFAN BAȘNO)
OMUL POTRIVIT
Cu dom ' Mamaische președinte
La „CLUB” ne adunăm cu drag
E om al locului, cuminte
Și e Ioan, dar nu pribeag! (ȘTEFAN BAȘNO)
APROPO DE VOLUMUL LANSAT
Acupunctura, știu, se face
Cu multe și mărunte ace,
Dar unde dai tu cu catrenul
Ăla vizat face ca trenul! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
LUCRĂRI DE PRIMĂVARĂ
Se pregătește rod bogat
Pe câmp, ogoare și-n grădină,
Iar toți muncesc la-nsămânțat
Porumb, cartofi sau… vreo vecină! (NELU MATER)
Și cum vecina-i mai aproape
O-nsămânțezi doar dând din pleoape
Dar să te văd la primăvară
Cu pensia - alimentară... (ȘTEFAN BAȘNO)
TRANSFORMARE BIBLICĂ
În atmosfera pre-pascală,
Analizând, se vede treaba:
Că-n societatea actuală…
Și demnitari-s ca Baraba! (NELU MATER)
Păi n-auziși că-n Occident
Baraba-i omnipotent?
Iar domnul nostru sfânt Iisus
N-are decât să steie sus! (ȘTEFAN BAȘNO)
SPERANȚE DE PRIMĂVARĂ
Încet, natura își revine
Și plantele zâmbesc la soare,
Iar viitorul… e de bine:
Că prunii, toți, sunt plini de floare! (NELU MATER)
Dar e posibil în ăst an
Să nu ne prea grăbim cu strânsul
Când vine vremea de cazan
Să nu ne-apuce râsu-plânsul... (ȘTEFAN BAȘNO)
”Starea umorului actual e deplorabilă.
Doar ierarhiile făcute între umoriști
mai provoacă râsul!” (GHEORGHE BÂLICI)
Umorul ăla sănătos
Pe care-l practica țăranul,
Acuma nu e de folos…
Obrazu-i gros precum talpanul... (ȘTEFAN BAȘNO)
UNUI TIP COMOD
Dacă nu faci - chiar - nimic,
Poți găsi ușor pricine,
Sau, cum spune un amic:
N-ai cu cine!.. (AL. D. FUNDUIANU)
Când vorbim de stat degeaba
Noi ne facem bine treaba,
Ași în pile și relații
Și-n a da vina pe alții... (ȘTEFAN BAȘNO)
AMOR ÎN JUNGLĂ
Jane: - Tarzane, sex cum faci?
- În scorburile din copaci;
- Vai, ce chin o fi pe tine,
Vino-aici jos, lângă mine;
El trage-un șut între craci,
Ea: - Cretinule, ai draci?
- Mă protejez, c-așa-i bine,
Să n-ai cuib de viespi, albine. (DUMITRU BUJDOIU)
CAMPANIE ELECTORALĂ
În dispute-electorale,
Vrea să știe fiecare,
Vorba lui Caragiale,
Câți tolomaci și trădare. (DUMITRU BUJDOIU)
LA TV: CEL MAI SCUMP PAȘTE
Ce tot vă plângeți pe-aici?
E plin șanțul de urzici;
Votați proști la infinit,
Să-aibă Paște fericit. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNAINTE DE PLECARE ÎN VIZITĂ
- Bea bărbățele un suc,
Până-apuc să mă fardez;
- Faci mișto? Am timp, mă duc
La Roma, să m-angajez. (DUMITRU BUJDOIU)
PISICA SALVATOARE
Amanta-l mușcă de gât;
El zise soaței-amărât:
- Uite, turbă-a dracu mâță!
- Ai dreptate, bă, Tomuță,
Pe mini m-a mușcat de țâță. (DUMITRU BUJDOIU)
MERCENARI CHINEZI ÎN ATACUL RUSIEI ASUPRA UCRAINEI?
Credibilă nedumerirea Chinei
Că inși chinezi trag contra Ucrainei,
Când pentru ea o sótnie-ostășească
E-o simplă picătură chinezească. (LERU CICOARE)
CAPTURĂ STRANIE DE PRIZONIERI „RUȘI” PE FRONTUL UCRAINEAN
A dezarmat duzína Pávlo, -ntâiul,
Vreo doi, ciudați, cu fața ca lămâiul,
Nu tu bureați, mongoli, mordvini, tătari,
Ci – șoc! – chinezi luptând ca mercenari. (LERU CICOARE)
SOS, LUME!
O dronă a lovit în sarcofag.
Renaște iar sindromul Cernobâl,
Căci învelișu-a devenit precar:
N-acoperi radiațiile cu mâl.
Iar șefii, ca și cei din ’86,
Iau apă-n gură, parcă țin de șase:
Nu iod, prevénții, bioterapie,
Transplant celule, laserterapie…
Ucraineană, drona, sau rusească,
N-ar fi ca lansatorul să plătească? (LERU CICOARE)
AROGANȚĂ ȘI UMILIRE
Mai multe state ce se duc la fund
Pentru-nlesniri, să vezi, îl „pupă-n fund”,
Iar de limbaju-obraznic de netot,
În aroganța sa, îl doare-n cot. (LERU CICOARE)
PROPUNERE REZONABILĂ RESPINSĂ
-Vreți comerț ca părți egale?
Scoatem taxele vamale!
A propus, modest, UE.
Nenea, scos din balamale:
-Da profitul unde e?! (LERU CICOARE)
SE RETRAG MILITARII AMERICANI DIN EUROPA?
Toți se grăbesc zelos să ne calmeze
Că n-au fost informați de vreo retragere.
N-ar fi mai potrivit să se axeze
Pe ce-au făcut din timp pentru-a-i atragere? (LERU CICOARE)
ÎN SUA A FOST ANULATĂ
REGLAREA EXCESIVĂ A CONSUMULUI APEI
Apă-n jur cât ține zarea,
Iar la robinet – not flow!
Cât au așteptat schimbarea
Ca să facă-un duș normal! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UZI LEOARCĂ
Noi credeam că, între două,
Nu sunt șanse-a ne ploua!
Azi ne spală amândouă:
Și UE, dar și SUA. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE-I MÂNĂ-N LUPTĂ?
Nu puteau dormi de grija noastră,
Promiteau: votându-i ca primari,
Vom trăi feríce, flori în glastră.
Dar aleși, poziții și mai mari
Îi atrag: CE, CCE, Cotroceni.
Grija, iar - de propriul abdomen. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TEMERI
Ca primar, la câte investiții
A știut blocá pe-ncetișorul,
N-o ști sus, la manșă, pe poziții,
A le da și-n țară cu piciorul? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FACTURILE LA ENERGIE SE VOR DIMINUA
Batem azi record după record,
Sume investind urieșești.
Prețul-plumb l-om zvârle peste bord
Cam pe la calendele grecești. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DUPĂ PAȘTE POSTUL NI-I ASIGURAT
Orice plată socială
Se va face pân-la Paște
Ca să-avem de cheltuială,
După care vom mai paște
Ștevii, urzici, rotunjoare,
Poate, -ajungem la-nălțare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
BINEFĂCĂTORII LA MĂRIRE TRAG
Tu n-ai bani de-un șold de miel de Paște,
Casa de-ajutor ți-a pus plafoane.
Prezidențiabilul n-a dat să caște,
Că donați-i curg de milioane. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNTREBARE UNUI ALARMIST SADEA
Statu-ar cheltui mai mult
Decât jebul i-ar permite.
În hazná când n-ai un tult,
Slujbele din ce-s plătite? (NICOLAE MĂTCAȘ)
AU MAI PĂȚIT-O ȘI ALȚII
Investește, fraiere, -ntr-un fond,
Unde sunt persoane cunoscute,
Și-ai s-ajungi – să vezi! – pe mapamond
Cel mai păcălit de parașute. (NICOLAE MĂTCAȘ)
MARE PORT LA DUNĂRE
Îl vedeam ca pus pe hartă,
Bucureștiul – mare port,
Dar proiectul, viu odată,
Acum zace-n s
ifuri mort. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNFLORIREA PLAGIATELOR
Când plagiatele de doctor
Pe-orizontală-s, nu-n picaj,
Cum să nu aibă-același vector
Deciziile de arbitraj? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PREMIERĂ DE RESPINGERE PENTRU PLAGIAT
Înalta Curte de Justiție
Respinge-n sésie finală
O hotărâre arbitrală-
O trivială-n fond transcripție. (NICOLAE MĂTCAȘ)