O ANTOLOGIE A.L.P.I.
De la Iași am primit o antologie care se armonizează cu o dublă dimensiune a timpului: cea obiectivă (cu o portretizare la zi a celor 28 de pe tot atâtea fotolii ocupate) și cea subiectivă (cu incursiuni în ideile fulger ce zigzaghează peisagistica operei fiecăruia). Este vorba despre „A.L.P.I.-niștii umorului ieșean” (Editura „Pim”, Iași, 2025, cuvânt înainte de Mihai Batog-Bujeniță). Cunoscuți ca fiind nedominați de oboseala de a trăi, fiecare un orfevru în felul său, trei autori au purces la realizarea acestui volum, veritabilă bibliotecă fragmentară, colecție de creații cu ștaif intelectual.
Unul este Vasile Larco, un veritabil moralist, aspect care, din punctul meu de vedere, înnobilează creaţia sa epigramistică. Convins că omul din proximitatea lui are puterea de a-şi şlefui acţiunile folosindu-se de raţiune, crede că epigrama lui vine în ajutorul acestuia şi de aici tonul molcom ca stil, dar şi credinţa unora că este un utopic. Vasile Larco s-a adecvat perfect arhitecturii generale a lucrurilor (poezie, proză umoristică, epigramă, poezie pentru copii, monografie selectivă, autor de prefeţe, membru al unor uniuni şi societăţi, cetăţean de onoare al unor localităţi, bun comunicator), întărindu-mi convingerea că e conştient de menirea sa: aceea de a contribui la desăvârşirea legii generale a universului prin care dacă Dumnezeu a creat lumea, noi trebuie să continuăm creaţia exact prin harul prin care ni-l dă aceeaşi divinitate. Din această perspectivă, Vasile Larco îşi susţine creaţia prin patos în sensul definit de Sorin Lavric ca semn al solidarităţii autorului cu ideea căreia îi dă glas, ca dovadă clară că a gândi înseamnă a lua atitudine
Celălat autor, Mihai Haivas, nu este doar cel mai freudian epigramist ci şi un maestru în folosirea cu diplomaţie a libertăţii cuvântului. Multe epigrame ale sale pun în evidenţă valenţele româneşti ale unui cuvânt şi nu sunt puţine cazurile în care omonimia şi polisemantismul îşi fac loc. Privind ironia se observă adesea că lui Mihai Haivas nu-i este străină nici forma agresivă, aspect care ar putea să-i producă inamici.
Cel de-al treilea antologator este Gheorghe Bălăceanu. Psiholog recunoscut, cu un doctorat în domeniu, epigramele sale se supun unor tendinţe de domeniul reflexivităţii, umorul vizând adesea persoane concrete. Epigrama lui Gheorghe Bălăceanu se recunoaşte din o mie. Are o logică a ei, o curgere specială spre versul al patrulea care vine din artistul multiplu care este şi din preocuparea de a nu sugruma raţiunea existenţei acestui al patrulea vers.
Cele 28 de fotolii rezervate de volumul în discuție sunt ocupate de: Mihai Batog-Bujeniță, Gheorghe Bălăceanu, Cornelia Livia Bejan, Mihai Caba, Sorin Constantin Ctlarciuc, Eugen Deutsch, Vasile Diacon, Martha Eșanu, Sorin Finchelstein, Mihai Haivas, Ioan Hodaș, Victor Iosif, Vasile Larco, Ionel Pintilii, Constantin Profir, Doina Toma, Cornelia Ursu, Nicolae Viziteu, Constantin Anton, Oana Frențescu, Silvia Hodaș, Maria Loghin, Corina Matei Gherman, Rodica Murgu, Calistrat Robu, Mihai Savin, Elena Sârghe și Viorica Șerban.
Din prezentările făcute pe câte o pagină fiecăruia dintre cei antologați, constatăm că au o activitate constantă și prodigioasă. Același aspect este evidențiat și de prefațatorul Mihai Batog-Bujeniță: „Apariția în timp a mai bine de opt sute de volume de autor, culegeri sau antologii, conferă asociației statutul pe deplin justificat de entitate culturală activă, fapt susținut și de zecile de reviste sau ziare din țară sau de pe alte meridiane, în care apar creațiile membrilor noștri, dar și de numeroasele premii obținute prin participarea la concursurile de creație literară, inclusiv dramaturgie, sau de sutele de interviuri ori mici spectacole de gen susținute pe diferite posturi de radio ori televiziune”.
Nu știu care a fost logica alcătuirii acestui volum. Antologatorii au avut varianta de a cere textele autorilor, astfel încât volumul poate fi unul colectiv, adică o colecție de subiectivități. Cum se poate constata că volumul are și un caracter unitar ce-i asigură un echilibru vizibil, există și varianta ca cei trei autori ai acestui florilegiu să fi ales ei textele. Spectrul genurilor / speciilor se pliază pe teme, tonuri și stiluri diferite, transformând antologia într-un instrument util cercetătorilor în domeniul umorului. Creatori de prim plan ai asociației care patronează antologia sunt adevărate mașini de țesut elementele umorului unde ritmul, metrica, fluența frazării sunt remarcabile. Pentru a asigura un caracter osmotic textului, cei opt invitați aduc creații care filtrează realitate dând sens, claritate și inventivitate literară. E, în fapt, un semn că activitatea asociației s-a diversificat.
Paginile volumului sunt înnobilate de caricaturile lui Nicolae Viziteu. Raportate la semnificațiile ce le induc, creațiile lui NeVe pun accent pe semnificația particulară, care vine dinspre intelectul acestui caricaturist, și pe semnificația la nivel de societate, prin buna dispoziție produsă. Ascunse sub o aparentă seriozitate, pornind de la dorința de a actualiza și demistifica, caricaturile semnate NeVe sunt un fel de aforisme desenate.
Vrând să asigure coerență activității celor de la ALPI, antologia „A.L.P.I.-niștii umorului ieșean” se alătură celorlalte trei volume de același gen („35 de ani sub semnul maestrului”, „Un deceniu de booklook-uri” și „Jubileul umoriștilor”)., trecând rezistența la testul timpului.
Volumul este un lucru bine făcut, cu o panoramare riguroasă care nu ucide sensurile creației, fapt ce se datorează antologatorilor. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ROMÂNIE, MÂNDRĂ FLOARE
O floare este țara toată,
Un trandafir sau o lalea,
Iar unii spun că-i o mușcată…
Văzând câți au mușcat din ea. (VASILE LARCO)
CONJUGALĂ
Mi-e viața altfel, chiar frumoasă,
Trecută-i starea cea cumplită,
Mai pot vorbi și eu în casă…
De când e soața răgușită!” (VASILE LARCO)
AROGANTUL
El e un om din ceia care
Mai rar se află pe aici:
Se crede-a fi atât de mare,
De nu-și încape în șorici. (VASILE LARCO)
„BOALĂ” FĂRĂ LEAC (dactilic)
Prost când tu dormi noaptea toată -
Zice un mare-nțelept -
Nu vei putea niciodată
Să te trezești mai deștept! (MIHAI HAIVAS)
CĂUTĂRI RISCANTE (amfibrahic)
Atunci când nu-ți cauți de treabă
Și ceartă iar cauți cu soața,
De drum o să-ți cauți degrabă,
Căci grea căutare e viața! (MIHAI HAIVAS)
MOTIV PARADOXAL (anapestic)
Întrebată de ce divorțează,
A răspuns chiar cu multă emfază:
Divorțez - și nu e prima dată -
Întrucât sunt mereu... măritată! (MIHAI HAIVAS)
MESERIE DE SUCCES!
Face mobilă cu blat,
Pentr-un mic venit lunar,
Iar nevastă-sa, c-un pat,
L-a făcut… milionar! (IOAN MAMAISCHE)
DORINȚĂ!
Azi, de ziua bunătății,
Îmi fac cruci și rugăciuni,
Să-ntâlnesc, în restul vieții,
Oameni buni și… bunăciuni! (IOAN MAMAISCHE)
SOȚIEI
Dansează-n fața mea prin casă
Lasciv, că-i place s-o admir,
Și-apoi, într-un final, mă lasă…
Să spăl, să calc și să aspir. (GRIGORE COTUL)
CAUZĂ ȘI EFECT
Am întrebat-o, astăzi, pe vecină,
Dac-a primit factura la lumină,
Și mi-a răspuns pe-un ton ușor isteric,
Că nu-i mai este frică de-ntuneric! (GRIGORE COTUL)
AM RESUSCITAT O TÂNĂRĂ LA MARE!
Prinzându-i buzele cărnoase,
I-am tot suflat intens, activ;
E drept că nu se înecase,
Dar am făcut-o preventiv. (PETRU-IOAN GÂRDA)
O ETERNITATE?
Sub pomii străjuind cărarea,
În cripta umedă și grea,
Sunt pus de-o lună și deja
Am început să-mi pierd răbdarea… (PETRU-IOAN GÂRDA)
MOȘTENIRI ȘI MOȘTENIRI
O casă tata mi-a lăsat,
În calitate de copil,
Eu las, la rându-mi, la băiat,
Căsuța mea de email! (AXENTE IUGA)
FRIZERUL MEU
Îmi vine să-i dau o bătaie,
În gât să îl dau la "Finanțe",
E meșter când părul îmi taie
Dar nu-i...când să taie chitanțe. (AXENTE IUGA)
ÎN AȘTEPTAREA SĂRBĂTORILOR PASCALE
Ouăle-s deja ouate,
Mielul e deja păscut,
Hainele deja-s curate,
Vinul e deja băut. (AXENTE IUGA)
DEZIDERAT
Să-mi păstrez în vers constanța
Și în topuri să nu cad
Fie-mi muză, am doleanța,
Femininul de la brad. (AXENTE IUGA)
LA VOPSIT DE OUĂ
Când vopsea nu-i suficientă
Și nu am la asta scuze
E soția eficientă
...Dă din buze! (AXENTE IUGA)
AVERTISMENT GLOBAL!
Planeta suferă-n tăcere;
(Ideea este obsedantă!)
Cu populația-n scădere,
Pe glob, prostia e constantă! (MAX OPAIȚ)
SUSPICIUNE DE ADULTER
Eu cred că soața mă iubește;
Când vin acasă „ afumat”,
Ea-n brațe mi se cuibărește,
Să simtă cum sunt... parfumat! (MAX OPAIȚ)
SCHIMBARE DE PARADIGMĂ
În sistemul democrat,
Pare c-am ieșit din ceață;
Totul pare-acum schimbat,
Chiar și oamenii... la față! (MAX OPAIȚ)
DEFININD EPIGRAMA (1)
Epigrama vrea să fie
O subtilă poezie
Care pare cam năroadă
Dacă n-are -o poantă-n coadă! (ȘTEFAN BAȘNO)
DEFININD EPIGRAMA (2)
Epigrama e poemul
Ce-n trei versuri ca premisă
Pregătește (așa-i sistemul)
O concluzie – surpriză! (ȘTEFAN BAȘNO)
DEFININD EPIGRAMA (3)
Epigrama e catrenul
Care cică-i reușit
Numai dacă schimbă tenul
Într-un zâmbet strepezit... (ȘTEFAN BAȘNO)
DEFININD EPIGRAMA (4)
Epigrama e o glumă
Ce-n trei versuri pregătește
O concluzie postumă
Uneori – coadă de pește... (ȘTEFAN BAȘNO)
DEFININD EPIGRAMA (5)
Epigrama – jucărie
Din trei versuri mai sprințare
Iar al patrulea să fie
O idee sclipitoare! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
EPIGRAMĂ DIN ALBA
Pe Câmpia Libertății
De la Blaj, județul nea,
Am acceptul "jumătății"
Ca să fac ce zice ea. (CRĂCIUN L. ALBA)
Zi mersi, coane Axente
Doamna ta-i doamnă cuminte
Că la alții, nevestica
Le dă voie... la nimica! (ȘTEFAN BAȘNO)
SPOVEDANIE TARDIVĂ
La preot merge prima dată,
Să se descarce de păcate,
Cum a făcut-o viața toată,
La unii… din securitate! (NELU MATER)
Păcatele mărturisite
Pot fi iertate de părinte,
Dar cele la securitate
De CNSAS sunt îngropate! (ȘTEFAN BAȘNO)
ALIANȚĂ DE NEZDRUNCINAT
Peste tot, cât ține zarea,
Fapta e verificată -
Că... prostia și-ngâmfarea
Nu s-or despărți vreodată. (AL. D. FUNDUIANU)
Cele două-ți spune unchiul
Doar așa, în paranteze,
Sunt ca tusea și cu junghiul
Sau surori sunt, siameze! (ȘTEFAN BAȘNO)
UNUIA
De vagi atu-uri posesor,
În stilu-i sobru, analitic,
Pân' la amiază-i profesor...
Iar seara, analist politic. (AL. D. FUNDUIANU)
Eu sunt la pensie, ce bine,
Credeam că te referi la mine!
Dar parcă tot aș vrea să știu
Cam cine-o fi acest musiu??? (ȘTEFAN BAȘNO)
,,ACEȘTI NEBUNI CARE NE GUVERNEAZĂ “
de PASCAL DE SUTTER
Parcă la-ndemână nu mi-i,
De-așa carte să m-apuc,
Să cunosc bolnavii lumii
Care astăzi ne conduc! (IULIAN BOSTAN)
La ce-ți trebuie o carte?
De nebuni de-ți este dor
Zi de zi de ei ai parte
Seara, la televizor! (ȘTEFAN BAȘNO)·
ADEVĂRUL ȘI MINCIUNA DE AZI
De facem, azi, o socoteală,
Ai să observi mai totdeauna,
Pus adevărul la-ndoială
Și mai credibilă minciuna! (IULIAN BOSTAN)
"Nu cerceta aceste legi
Că este greu să înțelegi "!
În lumea asta cam lălâie
Strâmbul e drept și dreapta șuie… (ȘTEFAN BAȘNO)
IAR CAMPANIE PREZIDENȚIALĂ
Bălmăjeli electorale,
Trădări ca-n zile pascale,
Unde ești, tu, Caragiale,
Să le-o dai la bot, la gioale? (DUMITRU BUJDOIU)
URAREA CONSUMATORULUI DE “IARBĂ”
Pentru-ncepător drogat,
Dăm salutul adecvat;
Nici nu se simte jignit,
Că-i zici: Paște Fericit! (DUMITRU BUJDOIU)
ÎN COMPARTIMENTUL DE TREN
- Dom’le, ești libidinos,
Zâmbești, te uiți pofticios…
- Ce-ai cucoană, ești în draci?
Eu mă uit pe câmp la vaci,
Îi fi d-alea, dar nu-mi placi. (DUMITRU BUJDOIU)
SEMN DE ALZHEIMER
E-atunci, când stai pe weceu,
Așa cum o fac cu toții,
Numai că tu, mai mereu,
Uiți să-ți lași în jos chiloții. (DUMITRU BUJDOIU)
MAMĂ DENATURATĂ
(Libertatea, 11.4.2025)
O mamă, creier redus,
Și-a dus fata la produs,
Să-i aducă bani, slobod;
Minoră-a adus…ș-un plod. (DUMITRU BUJDOIU)
COOPERAREA DINTRE SUA ȘI MEXIC AU REDUS
SUBSTANȚIAL NUMĂRUL TRECERILOR ILEGALE
Niciun zid, cât de tenace,
Nu exclude tranzitări
Ilegale, cum o face
Legătura dintre țări. (NICOLAE MĂTCAȘ)
AVIZ UNIVERSITĂȚILOR AMERICANE DE RENUME
Într-un mediu libertin
De gândire critică
Urmă de student străin
Cu mândrie civică! (NICOLAE MĂTCAȘ)
TOT RĂU-I SPRE BINE
De când le-a căzut pe cap un drob
De tarife din SUA colé,
Tot mai multe state de pe glob
Vor să facă-afaceri cu UÉ. (NICOLAE MĂTCAȘ)
FIECARE-I MARE ȘI TARE-N FELUL SĂU
Se dau buricul lumii, megalitici.
Nici țările UE nu-s marginale:
Om fi fiind, prea poate, gnomi politici,
În schimb, suntem puteri comerciale. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CALAMITATE NATURALĂ
Marea Neagră, bat-o vina,
Marea Caspică-o inundă.
Nu știați care-i pricina?
Barca So(ro)s se scufundă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PÂNĂ LA PRESCRIPȚIA FAPTELOR?
Franța, mostră a frăției,
Ce-i cu ea că de timp trage,
Când pe prințul României
Ba ni-l dă, ba ni-l retrage? (NICOLAE MĂTCAȘ)
VEȘNICA TENTAȚIE DE ATAC LA LIBERTATEA DE EXPRESIE
Un drept cu sânge repurtat în lupte: glasul.
O lume toată-i sare-n apărare,
Dar nu cerșindu-l, apărându-l la tot pasul.
O, libertatea ei de exprimare! (LERU CICOARE)
UNDE-A DISPĂRUT MINISTRUL PENSIILOR?
Cât vorbea de majorare
(Dar, de fapt, de indexare),
Ieșea zilnic ca un soare.
Pensiile înghețate,
Nasu-n lume nu-l mai scoate. (LERU CICOARE)
NU VREM VORBE. FAPTE VREM!
Curg voroavele șuvoi
Că lucrează pentru noi.
Faptele le demontează:
Nu ne-ajută – ne lucrează! (LERU CICOARE)
CINE VA AVEA CURAJUL?
Descâlci-va trucul neplăcut
Cineva din firmele de stat
Cum de energia n-a crescut,
Iar salariile-estimp s-au cvadruplat? (LERU CICOARE)
ADUȘI DE CÂNTUL DE SIRENE-ACASĂ
Flanéle, ínuri, lână, cit, laméuri...
Un business ar mai fi să te tenteze,
Când unul dintre patru IMM-uri
Este pe cale să falimenteze? (LERU CICOARE)
HALAL COZONACI DE PAȘTE!
La câți aditivi conțin
Colacii din magazin,
Bombe-ar fi de plastic-clasă,
Nu și cozonaci de casă. (LERU CICOARE)
PREȚUL CUM L-AU CALCULAT?
Parcă-i cu lapte de zebră
Pasca noastră cea celebră.
Fie și de pasăre,
Prețul prea piperat e! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SALARIUL LA CFR CĂLĂTORI:
DUPĂ PERFORMANȚĂ SAU DUPĂ IȘLIC?
Se scumpesc biletele de tren,
Mócăie litigiul peren:
Scade leafa omului de rând,
Crește, -n schimb, a unui șef visând. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FARMACIȘTI SAU AGENȚI DE VÂNZĂRI?
Că leacurile-s scumpe-n farmacii,
Pe farmaciști bolnavii-și varsă-amarul.
Că nu fac zilnic planu-a zeci de mii,
Tot lor patronii le reduc salariul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MEMORIE DE SCURTĂ DURATĂ
De câte ori se stinge un drogat,
Vrem centre pentru dezintoxicare,
Apoi problema s-a evaporat,
S-o reluăm atunci când altul moare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CORUPĂTOR DE MINORE PRIN DIFUZARE
DE VIDEOCLIPURI PORNOGRAFICE
Antrenor de fițe, VIP-uri,
Deși nu lucra la școală,
Le făcea prin șiretlicuri
Educare sexuală. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PĂPUȘICĂ LA COMANDĂ
Spună-i turcii sau arabii
Că arată ca o babă
Și pe loc devine Bárbie.
De risípă nu se-ntreabă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)