ARTIVISMUL UNEI TREIMI DE AUR
O familie dedicată actului cultural de orice natură (Adela și Grigore Cotul) ne propune o antologie care conține toate cele 22 de apariții ale „Cuiului lui Pepelea” din 2024. Meritul trebuie împărțit și cu redacția cotidianului „Răsunetul de Bistrița-Năsăud”, care a fost de acord să reintroducă între paginile sale suplimentul „Cuiul lui Pepelea”. Lor li s-a adăugat remarcabilul caricaturist Costel Pătrășcan. Astfel că „treimea de aur” (familia Cotul, redacția „Răsunetul…” și Costel Pătrașcan) au readus la viață acest supliment de satiră și umor fondat și condus în peste 1300 de apariții de Alexandru Misiuga. Antologia în discuție, „Cuiul lui Pepelea 2024” (Editura „Pim”, Iași, 2025), pe lângă a fi o constelație întreagă de veritabili autori de epigrame, a căror succese sunt validate de public, de critică și de timp, și care și-au pus în valoare clipele de aur date de momentele găsirii unei poante bune, este și una de etică a actului cultural.
În primul rând, volumul scoate în relief preocupare unei familii de a se dedica unor forme îndrăznețe de artivism (activități culturale pe care le transformă în artă). O astfel de formă de artivism o reprezintă și apariția revistei „Izvorul Someșului” sau chiar permanentele creații epigramatice cu un pronunțat self spiritual ( DECLARAȚIE –„Eu, cu soția, pot să spun / Că ne iubim ca-n prima zi / Și-avem atâtea în comun… / Excepție cei doi copii.„). Grigore Cotul, posesorul unui temperament stabil și predictibil încă, la care se adaugă și un cinetism debordant, colaborează perfect cu Adela Cotul, posesoarea unui EU izvorât din pasiune creativă.
În al doilea rând, antologia este și un omagiu adus lui Alexandru Misiuga, în activitatea căruia se găsesc elemente concrete de artivism, după cum reies din „Cuvântul înainte” semnat de Grigore Cotul sau din „Cuiul…” nr. 3 unde Adela Cotul semnează „Ultima farsă” (ofițer în armată, profesor de topografie, activist cultural, a înființat Ansamblul „Cununa de pe Someș”, 14 ani director al OJT Bistrița-Năsăud, a insistat pentru construirea hotelului „Coroana de Aur” și a castelului „Dracula” din Pasul Tihuța, membru UER, a scris volume de poezii, proză umoristică și epigrame etc.). Alexandru Misiuga este renumit și pentru umorul și epigramele sale: ARGUMENT – „Gropile din municipiu, / Cele mari și mititele, / Au un rost: ca în principiu / Să mai cadă proștii-n ele.”; OMAGIU - „A mea soacră-i delicată / Și se poartă cu mănuși… / Mi-a făcut din gât odată / O… coloană-a lui Brâncuși.”; VALURILE VIEȚII – „O mamă de pe strada mea / S-a supărat dintr-o nimică: / Fetița-i rămăsese grea, / Deși era cam ușurică!”; RECUNOȘTINȚĂ – „Am avut o soacră bună, / Dar a strâns-o Dumnezeu ? Înainte cu o lună… / Ca s-o strâng de gât și eu!; SOACRA – „E-o ființă pentru care, / Orice-ai zice, nu e greu / Să aprinzi o lumânare / Mulțumind lui Dumnezeu.”; REFLECȚIA UNUI VETERINAR – „Taurii mai apucară, / Altădată, vremuri bune… / Acum duc o viață-amară / Că-s sătui de… „vaci nebune”!; PROTEST – „Barbare-au fost metode vechi / Să tragi școlarul de urechi! /
Acum cu suflul novator, / Îl trage el pe-nvățător!”; CONCLUZIE – „Soacră-mea, un pic nebună, / Dusă-a fost la balamuc / Și s-a-ntors cam de o lună... / Cred că-n locul ei mă duc.”.
În al treilea rând, antologia pune în evidență pe caricaturistul Costel Pătrășcan. El este un conceptualist a cărui scop principal este să transforme cititorul de epigrame într-un gânditor. Desenul lui Costel Pătrășcan trece dincolo de semnificațiile consacrate de critica de gen, relația text – desen formând un dublet cu efect umoristic garantat. Costel Pătrășcan excelează prin mesajul lingvistic al creațiilor sale care constă în a comenta actualitatea și a distra prin umor. Artistul vizual francez Henri Avelot, un mare cultivator și al umorului în creația sa, enumera calitățile unui caricaturist: „darul de a observa, spiritul critic, imaginația, improvizația, inspirația, inteligența ascuțită și verva comică”. Le-am enumerat deoarece Costel Pătrășcan are cu asupra de măsură știința de a le pune într-un raport de complementaritate.
În al patrulea rând, m-a interesat câtă subiectivitate pun antologatorii Grigore și Adela Cotul în selecția lor. Sunt preferate, cum e și normal, epigramele de calitate care nu pot fi decât creații ale unor epigramiști consacrați, 77 la număr, pe care cititorul îi poate găsi nominalizați în „Cuvântul înainte”. Din altă perspectivă, cei doi antologatori preferă creațiile cu pronunțat caracter ironic, adică pe cele care dau naștere la paradoxuri, la elemente surpriză și care conduc spre elemente satirice. Volumul reprezintă un instrument de lucru pentru amatoirii de umor și are calitatea de a fixa în memoria cititorilor o pleiadă de epigramiști de valoare pe care îi au românii, oriunde ar fi ei.(GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
LOC DE DAT CU EPIGRAMA Zona-n care, în zidire, Dai cu patru versuri, ținte, 1-3, de pregătire, 4, să se-nvețe minte! (AXENTE IUGA)
SOȚI PATISERI
Bărbatul, tare cum e roca,
Se tot frământă,-ntr-o măsură,
Căci soața pregătește coca,
Iar el e-așa… de umplutură. (VASILE LARCO)
TESTAMENT
Statuia mea pe murg călare
S-o amplasați în gura văii,
Dar nu o dăltuiți în sare,
C-or năvăli pe ea lingăii! (VASILE LARCO)
PE CINE SALVEAZĂ CĂSĂTORIA (dactilic)
Cert, pe femei cu succese prea multe,
Dar ce se-obțin și pe căi, zis oculte,
Sau pe bărbați, de succese lipsiți
Și, de femei, permanent păcăliți.(MIHAI HAIVAS)
SIMILITUDINE MUZICALĂ (amfibrahic)
Eu cred că bărbatu-i arcuș,
Căci după un ritmic „frecuș”,
El simte femeia-vioară
Cum toată vibrând, se-nfioară! (MIHAI HAIVAS)
OLOG ÎN DRAGOSTE (anapestic)
Cum a fost amator
De iubiri trecătoare,
E lipsit de-ajutor
Când amorul e-n floare. (MIHAI HAIVAS)
IPOHONDRIE
Eu, la soacra-mi belicoasă
Sunt imun – așa glumea –
Dar insist să stea acasă…
Pentru sănătatea mea! (CONSTANTIN MOLDOVAN)
CAPRICII FEMININE
Pe soțul său, descumpănit,
L-a părăsit lăsându-l stors,
Dar n-a stat mult și-a revenit…
Că toate sunt cu dus și-ntors! (CONSTANTIN MOLDOVAN)
TOT RĂUL SPRE BINE…
Eu am un singur handicap,
Dar nu-i deloc periculos:
De n-aș avea ceva la cap,
Nu m-aș mai crede sănătos! (GRIGORE COTUL)
LA MASA DE BIROU DE-ACASĂ
Să muncesc online îmi place,
Și spre cameră-s expus,
Îmbrăcat la patru ace…
Numai de la brâu în sus. (GRIGORE COTUL)
DECLARAȚIE
Conduceam destul de tare
Înspre casă, obosit,
Și-ntr-o curbă oarecare
M-am autodepășit. (GRIGORE COTUL)
POEȚI DE IERI, DE AZI
Dadaiștii, beți de poezie,
Tropii-și izvodeau în pălărie;
Cei de astăzi, realiști sadea,
Nu mai izvodesc nimic... sub ea. (ION DIVIZA)
MINISTRULUI X
Domn’ ministru Filaret,
Pân’ mai ieri analfabet,
Alfabetul a-nvățat
Și deja e… agramat. (ION DIVIZA)
UNUI ELEV LA ȘEDINȚA DE TERAPIE
La cabinet, mă-ntreabă-un domn,
Nutrind un mare interes:
_La care oră treci la somn?
_La ... mate, mi se-ntâmplă... des! (MAX OPAIȚ)
„DEGUSTIBUS NON DISPUTANDUM!”
Vinul negru, (cum să spun?!...)
Între-atâtea combinații,
Pentru dame este bun,
Numai când îl beau bărbații! (MAX OPAIȚ)
DEMOCRAȚIE BALCANICĂ
Românu-a câștigat un pic;
Obișnuit, acum alege
Din două rele, cel mai mic,
Că-i tot ce are ... după lege! (MAX OPAIȚ)
CONSTATARE DESPRE VIAȚĂ
Este, practic, ca o normă,
Fără gard de toleranță…
Fondul suferă prin formă,
Iar cel prost… de aroganță! (IOAN MAMAISCHE)
BENEFICIILE ȘTIINȚEI!
Deși bătrân și sclerozat,
De când e totul virtual,
Nici la femei n-a renunțat,
Că se descurcă… digital! (IOAN MAMAISCHE)
METAMORFOZĂ
E olteanul fistichiu
Face Dunăre din Jiu
Și apoi gândește: „Muică,
Bune-ar fi să fie țuică!” (ȘTEFAN BAȘNO)
EVOLUȚIE
Mă dusei să trec la Olt
La podar dădui un zlot,
Dar îmi spuse::. „Bă, la noi
Acum dai un euroi!” (ȘTEFAN BAȘNO)
REDENUMIRE
La Craiova, „barosan”
Se chema pe vremuri ban
Dar acuma, mai recent
Cred că se numește... cent! (ȘTEFAN BAȘNO)
OPȚIUNI
Modoveanu-n cătănie,
Fuga la bucătărie
Dar olteanul vrea să prade
Magazia cea cu grade! (ȘTEFAN BAȘNO)
ȚELUL SUPREM
Știm, olteanul e isteț
Și vivace, și glumeț,
Însă-i piere orice chef
Dacă nu ajunge șef... (ȘTEFAN BAȘNO)
TURUL DOI
Au trecut, nu anulate, Sărbători cu pui de oi, Azi poporu-n voci cuplate Strigă: - Paștele-napoi! (AXENTE IUGA) LA SERVICIU, DUPĂ PAȘTE Dup-atâta miel și ouă Reîncepem slujbele Și-acum în ședință nouă Ni se-arată...bubele. (AXENTE IUGA)
GRĂDINĂRIT Când nu compun, cultiv reale Legume-n straturi arătoase Și le stropesc cu chimicale, Dar, doar cu pompe.. sănătoase. (AXENTE IUGA)
PE CINE VOTĂM?*
Candidați cu tinichele
Și dosare cu belele,
Turnători, plagiatori;
Ce s-alegi? Te iau fiori. (DUMITRU BUJDOIU)
*G. Orwell: “Atunci când votezi hoți, corupți, trădători,
criminali, inculți și chiar nebuni de legat, nu ești
victimă, ci complice.”
POLITRUCI ȘI ZIARIȘTI
Avem- și s-a constatat-,
Mulți mâncători de rahat;
Problema e- unii spun-,
Că le place, că e bun. (DUMITRU BUJDOIU)
SĂ NU ZICI NICIODATĂ DA
A fost plăcut, miraculos,
Plimbări în parc, o bucurie,
Dar ne-am trezit din vis frumos,
După-acel DA, la primărie. (DUMITRU BUJDOIU)
ALEGEREA PROFESIEI
- Nu vreau Oftalmologie,
Să văd doar ochi și pupile;
- Bine-atuncea, bă, copile,
Du-te la …Urologie! (DUMITRU BUJDOIU)
TOMA NECREDINCIOSUL
Toma pescuia pe râu,
Apare un derbedeu:
- A ta se tăvăle-n grâu;
- Da’ ce, bă, e grâul meu?! ( DUMITRU BUJDOIU)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
Dă târcoale-o epigramă,
Pe-acolo, prin Botoșani.
Dar cum eu sunt din Focșani,
Nu rezist la damigeană. (MARLENA CIOBANU)
Cum ne cere protocolul
Când o luăm spre București
Olecuță dăm ocolul
Pe la voi, la Odobești!
Dacă setea nu-i prea mare
Și Marlena dă din geană,
S-or găsi vreo trei pahare
Pe un fund de damigeană! (ȘTEFAN BAȘNO)
UNUI EPIGRAMIST SOSIT LA FESTIVALUL DE LA BRĂILA,
CARE MERGE ÎNTÂI LA IZVORUL TĂMĂDUIRII
Te-apropie și te stropește
Cu apa lui, dar fii atent:
Izvorul te tămăduiește,
Dar nu îți poate da talent. (PETRU-IOAN GÂRDA)
Așa e, apa nu te spală,
Te freacă doar la melodie
Dar poate-ți dă ceva scofală
La poante și la prozodie! (ȘTEFAN BAȘNO)
DIN NOU (!)
De ajungi în preajma lui,
Vei vedea - iar - după ploaie,
Că "Izvorul Muntelui"
E o... Mare ... de gunoaie. (AL. D. FUNDUIANU)
Ești cam cârcotaș matale
Și te iei de amănunte
Noi din deal făcut-am vale
Și-am mutat marea... la munte! (ȘTEFAN BAȘNO)
REFLECȚIE TEOLOGICĂ
Dacă lupta c-un balaur,
Pe Don’ Gheorghe l-a sfințit,
Viitorul mi-i de aur…
Că-s bărbat… căsătorit! (NELU MATER)
Nelule, îți faci iluzii
Căci din lupta cu soția
Ieși cu două, trei contuzii,
Nu câștigi tu bătălia! (ȘTEFAN BAȘNO)
14 EPIGRAME DE NICOLAE MĂTCAȘ
DEZECHILIBRU SINISTRU
Mintea și putere’-ar fi repere
Unei ordini mondiale sfinte.
Unii minte au, dar n-au putere,
Alții au putere, dar n-au minte.
GROENLANDA, NUMAI BUNĂ DE MĂRITAT?
Mie fata-mi place tare,
Îți propun răscumpărare.
Nu mă lași să-i îndoi boiul?
Să știi că pornesc războiul!
DIALOG CONTONDENT ÎNTRE DOI ȘEFI DE STAT
Crestături pe cord de grife,
Pe consens cobor când norii:
-Să cedez eu la tarife
Și tu nu - la teritorii?!
REDUCTIO AD ABSURDUM
Cum să-l acuzi de-o crimă ca aceea
Că nu cedează-o palmă de pământ,
Ba să-i impuți și c-a cedat Crimeea,
În fruntea țării când era un suflă-n vânt?!
REACȚIE PROMPTĂ
Un război comercial cu China,
Spun experții, nu-i de susținut.
Frunza fremătând de-arțar, vecina:
-Dacă nu-i, de ce l-au început?!
DEFENDE TE*!
Viața ne-obligă, trista situație
Ca, vrând-nevrând, printr-un imens efort,
UE s-ajungă o fortificație,
Iar Ucraina – cel mai tare fort.
________________________________
*Defende te (lat. – Apără-te singur.
EGOLATRIE
De parcă i-ar ședea la devlă popa,
Că nu-i mai tace noapte-zi cățeaua:
-De intră alte țări în Europa,
Să strângrm toți, de răul ei, cureaua?!
CUM SĂ SCAPE UN AȘA MOMENT?
Li se strecoară-n gând focul gheenii
Și se crucesc, creștinii ce trag sapa,
Văzând cum se-mbulzesc politicienii
Să-și facă-un selfie în sicriu cu Papa.
CE S-A SCHIMBAT DUPĂ 35 DE ANI?
Pupat Piața Universității,
Bâte de mineri la ciur luat.
Azi ieșiți în numele dreptății,
Noua forță vechiu-ar vrea format?
NU SE-ABUZEAZĂ DE INDEPENDENȚĂ?
Independență vrea-n activitate,
Indepedență în salarizare
Și pensii grase la pensionare...
Justiția un stat în stat e?
ÎNDOIELILE UNUI ALEGĂTOR ÎN PROMISIUNEA
UNUI PREZIDENȚIABIL DE A PUNE CRUCE PE PENSIILE SPECIALE
Un votant din marea gloată
Încontrându-se cu sine:
Cine le-a creat odată
Acum vrea să le suprime?!
ÎN NOUL PROIECT DE LEGE DIN PARLAMENT
PENSIILE SPECIALE ALE SPECIALILOR SUNT MENȚINUTE
Iar specialele-și iau zborul,
Când vulgul, ferm, le dezapeobă.
Le pasă lor că-i stors poporul?
Bârdanul lor le fie tobă!
PODUL SUSPENDAT PESTE DUNĂRE DE LA BRĂILA
VEȘNIC ÎN REPARAȚIE
La a patra asfaltare
Cu lopata-ntind betonul.
Când se da-n exploatare,
Nu vedeau că-i prost gudronul?
NU CUMVA SĂ TE DROGHEZI ÎN TIMPUL DUȘULUI
La sfârșit de competiție,
La un duș după tradiție,
Ca să scapi de supoziție,
Ia și-un câine de poliție.
CINE SE TEME DE SĂLBĂTICIILE DIN PĂDURE
SĂ NU MAI IASĂ DIN CASĂ
Parcă nu era suficient
Câinii că ne-atacă, balibalii,
Iată c-am ajuns tot mai frecvent
Să ne asalteze și șacalii.