Cristian Pătrășconiu, în revista „Orizont” nr. 3 din 2025, publică un interviu cu Toni Grecu.  Dialogul debutează printr-un răspuns al lui Toni Grecu privind oamenii care au umor: 1) „dacă ai umor reușești să faci față  mult mai ușor unor provocări grele pe care le aduce viața în față”; 2) „oamenii cu umor răzbat mult mai ușor. Triștii sunt mult mai predispuși la depresie și la abandon”; 3) „oamenii cu umor sunt un pic mai puternici”; 4) „umorul este o formă de sprijin a omului sau o unealtă prin care omul poate să răzbată mai ușor prin necazuri”.

CITEȘTE ȘI: "Cum votează botoșănenii din Avrămeni și Coșula!"

 

Privind umorul perioadei „Divertis” 1981 – 1989, un umor studențesc, intervievatul îl definește astfel: „Era un umor motivat, un umor în care componenta socială era cea mai prezentă.  Nu pot să spun componentă politică, pentru că nu aveai voie să faci glume cu personajele politice ale momentului, pentru că înfundai pușcăria, fără nici un fel de discuție. Foloseam aluzia ca armă și ca metodă de exprimare umoristică și toată lumea înțelegea ce era de înțeles.  Umorul studențesc era, în general, un umor de frondă la adresa problemelor pe care le avea societatea românească din cauza lipsurilor și mizeriilor de atunci. Și a sărăciei, de fapt. În timp ce ideologia ne spunea că suntem cea mai înaintată societate de pe fața pământului, că trăim doar în victorii, din împliniri mărețe. Toată perioada aceea a fost extraordinar de importantă din punct de vedere al umorului.  Poporul român a dovedit atunci o rezistență prin umor incredibilă. Nu era zi fără să nu auzi un banc cu Ceaușescu, foarte bun”.

În urma  miilor de spectacole, Toni Grecu  a constatat  că lumea are nevoie de umor și de autovalidare Și aceasta pentru că e prezentă critica socială, umorul social, satira politică, dar mai ales pentru că ei, la „Divertis”,  nu au un umor observațional, ci unul bazat pe actualitate și pe întâmplările foarte dure ale vieții. Aspectul este definit astfel de Toni Grecu: „Facem haz de necaz - aceasta este formula potrivită pentru ceea ce facem noi”.

Pentru Toni Grecu, umorul este o măsură a sănătății mintale a unui popor: „Poporul care își pierde umorul și trăiește în tristețe înseamnă că traversează o perioadă extrem de grea.  Cred că noi nu ne-am pierdut umorul, cred că avem o șansă.  Noi trăim într-o comedie involuntară, pe care o produc politicienii, mai vechi sau mai noi.  E o comedie fără limită. Nu se mai termină sursa de umor involuntar a politicienilor din țara noastră!  Pare că suntem blestemați să trăim la nesfârșit din Caragiale. Noi ne tragem dintr-o „Scrisoare pierdută” și nu vom ieși de acolo niciodată. Cred că asta a vrut Caragiale!”

Interesant este  punctul de vedere al lui Toni Grecu în ceea ce privește relația umorului cu prostia.  Convingerea lui este că: „Prostia e cea mai puternică sursă de umor din lume. Nu vorbesc numai de România. E peste tot, e universală. Umorul cu prostia sunt exact cum e corupția cu democrația. Exact același raport: nu se poate una fără alta.  Câtă vreme va exista prostie, va exista și umor. Or, prostia este eternă, deci și umorul este etern”.  Întrebat dacă umorul contrabalansează prostia, Toni Grecu răspunde: „O expune. Nu știu dacă o contrabalansează, dar în nici un  caz nu o potențează. O expune și atât.  Prostia nu are leac. Umorul o arată, o expune. Cine vrea, înțelege ce are de înțeles. Nu toată lumea are umor și nu toată lumea este dispusă să râdă. Umorul este o stare sau un simț care nu este general”.

Intervievatul consideră că nu e umor acolo unde e supărare, unde e patimă și unde e fanatism, fiindcă „oricât de bună, de fină, de inteligentă ar fi gluma, oamenii pătimași nu gândesc relaxat și nici corect, gândesc doar în direcția în care cred ei și în care sunt ei orientați valoric”.  Toni Grecu crede că umorul are două surse privilegiate: sexul și politica.  Observând  le ce râd oamenii cu preponderență, reacția se întâmplă cel mai des la glumele de sorginte sexuală și politică.  Toni Grecu afirmă că celelalte sunt variante sau variațiuni. El crede că se poate face chiar analiză politică prin umor, fiindcă un analist politic trebuie să vadă lucrurile din mai multe unghiuri. Când vine vorba despre satiră, aceasta nu ar face nici un bine politicii, ci numai oamenilor („oamenilor care sunt supărați, plictisiți de pe urma  minciunilor pe care trebuie să le înghită de la politicieni, de starea de lucruri care nu se mai schimbă, de corupția care te sufocă”).

Cristian Pătrășconiu aducând în fața lui Toni Grecu mai multe tipuri de umor (progresist, conservator,  iliberal, de dreapta, de stânga, suveranist și putinist), acesta  răspunde că poate fi toate acestea, dar ar trebui ca umorul să nu aibă culoare politică: „De pildă, umorul progresist este bazat pe indignare, dacă vă uitați la comedianții americani de rit progresist, ei doar asta fac – se indignează în permanență. Ei sunt indignați”.

Din acest interviu, cititorul mai poate reține câteva idei ale lui Toni Grecu: 1) „prostia românească nu e diferită de a altora”; 2) fiecare națiune are umorul ei”; 3) „oamenii râd cel mai bine în limba maternă”; 4) „cine se teme de inteligența artificială înseamnă că nu știe ce urmează, că îi e frică de viitor”; 5) „cei care stau doar pe TikTok și fac scroll-up și se uită la glumițe sunt pierduți, ăia sunt sclavi”; 6) „în perioada comunistă, până în 1989, când am făcut umor subversiv, bazat pe aluzie”.(GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

„APOGEUL” UNUI LENEȘ (dactilic)

Lenea dintr-însul nu piere,

Lucru, de fapt, dovedit:

Până și-n luna de miere

Trântor să fie-a dorit! (MIHAI HAIVAS)

 

ÎN CĂDERE LIBERĂ (amfibrahic)

Ducând mare lipsă de bani,

De parcă-i prădaseră hunii,

Atât de săraci sunt azi unii

Încât nu mai au nici dușmani! (MIHAI HAIVAS)

 

ATENȚIE, CURBĂ PERICULOASĂ (anapestic)

Când dorești să reduci mult declinul

Ce te duce spre omul sărac,

Doar vagi șanse-ți oferă destinul...

Că nici sfaturi nu-ți bagă în sac! (MIHAI HAIVAS)

 

APRECIERE

În viață pot s-afirm direct,

Ca toată lumea să cunoască:

Pe cineva de-l vezi perfect,

Să fii convins că e sub mască. (VASILE LARCO)

 

PRUDENȚĂ ȘI ASIGURARE

UN lucru pare curios,

La ipocritul ce-i în vervă;

Oricâte măști ar da el jos

Tot are una de rezervă. (VASILE LARCO)

 

LA BAL MASCAT

Un fapt aparte-am constatat,

Pe lângă altele banale:

Că mai ușor s-au depistat

Acei cu măști de animale. (VASILE LARCO)

 

 

1 MAI-SĂRBĂTOARE și TRADIȚII

Tributari și-acuma fricii,

După vechiul obicei,

Se mănâncă astăzi  micii 

Și vecinii ... între ei! (MAX OPAIȚ)

 

ALEGERI LA VÂRF!

Duminică-i la noi bătaie;

(Tablou specific românesc!)

Sunt unii care se îndoaie,

Dar cei mai mulți se... îndoiesc! (MAX OPAIȚ)

 

RELAȚII INTERPERSONALE

Am fost avertizat de un vecin,

Că umblă c-un amic a mea soție;

Dar fi-ndcă e acum paharul plin,

I-am spus pe șleau amicului: „S-o ție!” (MAX OPAIȚ)

 

VIAȚĂ DE CELIBATAR

Tristețe cumplită m-apasă

Când trece de orele cinei

Și-aud, peste pacea din casă,

Cum scârțâie patul vecinei. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

PRIMĂVARA ȘI VARA E BINE ÎN CIMITIR

Mai e, arar, câte-o statuie,

Da-i plină de păsări și verdeață;

Eu cred că-n tot orașul nu e

Un loc atât de plin de viață. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

DUBLĂ PERSONALITATE

Un confrate, Icsulescu,

Dacă bea vreo două sticle,

Ba se crede Eminescu,

Ba e Veronica Micle… (GRIGORE  COTUL)

 

DEFICIT BUGETAR

Îmi reproșează foarte des nevasta

Că nu i-am cumpărat bijuterii,

Dar ca să înțeleagă treaba asta,

O iau cu mine prin benzinării. (GRIGORE COTUL)

 

PUPATUL ȘI TÂLCUL LUI!

Un sărut e cert… iubire,

Când îl dai pe buze moi,

Pe mâini este prețuire,

Iar în dos… că ești gunoi! (IOAN MAMAISCHE)

 

ÎN DUBIU

M-aș lăsa de băutură,

Chiar de e un sacrificiu,

Dar sunt în încurcătură:

Mai pot duce un alt viciu? (IOAN MAMAISCHE)

 

POST-MORTEM
Cartea s-a născut, vai! Moartă,
Dar în loc de epitaf
Pe mormântul ei maestrul
A prăsit... un autograf. (ION DIVIZA)

STRÃMOȘUL EPIGRAMISTULUI
Surprins de-o-ngemănare de silabe, 
Un cimpanzeu căzut din pom pe gânduri
S-a ridicat poet în două labe
Să scrie pe tulpină patru rânduri.(ION DIVIZA)
 

NEDUMERIRE

Parcă suntem blestemați,

Altfel nu pot să-mi explic,

Ca din unșpe candidați

Să alegem răul mic! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

ALEGERI PREZIDENȚIALE

Putea să fi-o zi de sărbătoare

Dar mai degrabă e un parastas

Că dintr-o țară mândră ca o floare

Doar câteva ruine au rămas... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

ȚARA BUNICILOR

(132 de bătrâni la 100 de tineri (Statistica)

Îmbătrânește România,

Hai pe bătrâni, vărsați mânia!

Dar ei nu-s hoți, n-au plagiat,

Au doar o vină: v-au votat. (DUMITRU BUJDOIU)

 

BIBLIOTECA DIN ALEXANDRIA

(288 î.Hr., Ptolemeu I)

De-am avea un raft din ea,

Lumea-ar fi bună, nu rea;

Am trăi-n pace, intens,

Precum Homo Sapiens. (DUMITRU   BUJDOIU)

 

AMINTIRI

Eram tineri, iubăreți,

Făceam dragoste-n boscheți;

Vremurile ne-au luxat

Și boscheții s-au uscat. (DUMITRU  BUJDOIU)

 

PUPINCURISM

Guverne-umile, pasive,

Nu mai gândesc românește;

UE le dă directive:

Tăiați vaca, că bășește. (DUMITRU  BUJDOIU)

 

REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO

AGONIE

Curând, va veni, la un ceas programat

De când lava primă a prins a erupe,

Femeia aceea ce face curat

Și firul fragil de paing se va rupe. (PERTRU IOAN GÂRDA)

 

Când faci curat pe sus, pe jos,

Un mop e foarte de folos

Dar ce curat îți face-n casă

O doamnă mânuind ...o coasă? (ȘTEFAN BAȘNO)

 

DEZBATERI ELECTORALE

La dezbateri multe ‘zbateri’,

Toți promit și toți se tem,

Ca vor face mici ‘abateri’,

Sancționate de ….’SISTEM’ (IOAN PETRESCU)

 

Dacă sunt abateri mici

Alea sunt planificate

Ca să pară că pe-aici

E un dram de libertate... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

JUSTIȚIE

Paraziți clientelari,

Mai tot timpul pe cai mari

Ce înclină o balanță,

În funcție de…circumstanță! (IOAN PETRESCU)

 

Justiția la noi e-o babă

Urâtă, hâdă, dar nu oarbă

Și știe bine, interesul

Nu poartă tocă, poartă fesul! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

APERITIV POLITIC

Mai demult eram săraci,

Asta este, ce să-i faci,

Dar acum o zicem scurt:

Marile averi sunt furt ! (ANDREI RADU)

 

De când e lumea asta lume,

Ce care e numit " bogatul"

Își face-avere și renume

Furând din ce muncește altul!

Să crezi c-ajungi la bogăție

Muncind cinstit, trudit din greu,

Fără hoție și tupeu

E cea mai cruntă utopie! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

COMENTARII DE CAPMPANIE

 

PATRU CATRENE DE ...PATRULĂ

1.

Scandalagiul cel mare, cu minte de copilaș,

A chiulit de la dezbateri pentru că este și laș,

Dar măcar atât pricepe, să fi mers nu avea rost,

Că l-ar fi văzut poporul și cam cât este de prost! (ANDREI RADU)

 

2.

Zece candidați mai mișcă și intră-n arenă falnici,

Numai că opt dintre dânșii se arată a fi jalnici,

Doar vreo doi se dovediră a fi mai ... patricieni,

Dumnealor însă, la bază, n-ar fi ... politicieni! (ANDREI RADU)

 

3.

A ieșit în evidență, ca scânteia din amnar,

Candidatul care este chiar medic ... veterinar,

Despre care putem spune, la modul cel mai direct,

Politrucilor le-aplică tratamentul cel corect! (ANDREI RADU)

 

4.

Aseară a mai fost unul, prin politică ... turist,

Care-n viața lui fusese și un fel de ... securist,

Numai că tocmai acesta, dintre toți, dacă îi numeri,

Pare să fie cu totul chiar cu capul lui pe umeri!

 

SI PATRU DE CARAULĂ!

1.

A mai fost un precedent

Când și fostul prezident

Se ferea cu-nverșunare

De-orice fel de confruntare! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

2.

„Patricieni” când i-ai numit

La cârnăciori te-oi fi gândit

Că nu la patrie li-e gândul

Ci la ciolan așteaptă rândul... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

3.

La așa zișii candidați

Pe-aici la poale de Carpați

Eu îndrăznesc cumva să spun

Un psihiatru-ar fi mai bun... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

4.

Doar un securist? Măi, bade,

În platou erau doar grade,

Inclusiv moderatorul

Harnici în mințit poporul! (ȘTEFAN BAȘNO)