Cristian Pătrășconiu, în revista „Orizont” nr. 3 din 2025, publică un interviu cu Toni Grecu.  Dialogul debutează printr-un răspuns al lui Toni Grecu privind oamenii care au umor: 1) „dacă ai umor reuÈ™eÈ™ti să faci față  mult mai uÈ™or unor provocări grele pe care le aduce viaÈ›a în față”; 2) „oamenii cu umor răzbat mult mai uÈ™or. TriÈ™tii sunt mult mai predispuÈ™i la depresie È™i la abandon”; 3) „oamenii cu umor sunt un pic mai puternici”; 4) „umorul este o formă de sprijin a omului sau o unealtă prin care omul poate să răzbată mai uÈ™or prin necazuri”.

CITEȘTE ȘI: "Botoșănean reținut de polițiști: Beat, s-a izbit cu mașina în gard, apoi a în..."

 

Privind umorul perioadei „Divertis” 1981 – 1989, un umor studenÈ›esc, intervievatul îl defineÈ™te astfel: „Era un umor motivat, un umor în care componenta socială era cea mai prezentă.  Nu pot să spun componentă politică, pentru că nu aveai voie să faci glume cu personajele politice ale momentului, pentru că înfundai puÈ™căria, fără nici un fel de discuÈ›ie. Foloseam aluzia ca armă È™i ca metodă de exprimare umoristică È™i toată lumea înÈ›elegea ce era de înÈ›eles.  Umorul studenÈ›esc era, în general, un umor de frondă la adresa problemelor pe care le avea societatea românească din cauza lipsurilor È™i mizeriilor de atunci. Și a sărăciei, de fapt. În timp ce ideologia ne spunea că suntem cea mai înaintată societate de pe faÈ›a pământului, că trăim doar în victorii, din împliniri măreÈ›e. Toată perioada aceea a fost extraordinar de importantă din punct de vedere al umorului.  Poporul român a dovedit atunci o rezistență prin umor incredibilă. Nu era zi fără să nu auzi un banc cu CeauÈ™escu, foarte bun”.

În urma  miilor de spectacole, Toni Grecu  a constatat  că lumea are nevoie de umor È™i de autovalidare Și aceasta pentru că e prezentă critica socială, umorul social, satira politică, dar mai ales pentru că ei, la „Divertis”,  nu au un umor observaÈ›ional, ci unul bazat pe actualitate È™i pe întâmplările foarte dure ale vieÈ›ii. Aspectul este definit astfel de Toni Grecu: „Facem haz de necaz - aceasta este formula potrivită pentru ceea ce facem noi”.

Pentru Toni Grecu, umorul este o măsură a sănătății mintale a unui popor: „Poporul care îÈ™i pierde umorul È™i trăieÈ™te în tristeÈ›e înseamnă că traversează o perioadă extrem de grea.  Cred că noi nu ne-am pierdut umorul, cred că avem o È™ansă.  Noi trăim într-o comedie involuntară, pe care o produc politicienii, mai vechi sau mai noi.  E o comedie fără limită. Nu se mai termină sursa de umor involuntar a politicienilor din È›ara noastră!  Pare că suntem blestemaÈ›i să trăim la nesfârÈ™it din Caragiale. Noi ne tragem dintr-o „Scrisoare pierdută” È™i nu vom ieÈ™i de acolo niciodată. Cred că asta a vrut Caragiale!”

Interesant este  punctul de vedere al lui Toni Grecu în ceea ce priveÈ™te relaÈ›ia umorului cu prostia.  Convingerea lui este că: „Prostia e cea mai puternică sursă de umor din lume. Nu vorbesc numai de România. E peste tot, e universală. Umorul cu prostia sunt exact cum e corupÈ›ia cu democraÈ›ia. Exact acelaÈ™i raport: nu se poate una fără alta.  Câtă vreme va exista prostie, va exista È™i umor. Or, prostia este eternă, deci È™i umorul este etern”.  Întrebat dacă umorul contrabalansează prostia, Toni Grecu răspunde: „O expune. Nu È™tiu dacă o contrabalansează, dar în nici un  caz nu o potenÈ›ează. O expune È™i atât.  Prostia nu are leac. Umorul o arată, o expune. Cine vrea, înÈ›elege ce are de înÈ›eles. Nu toată lumea are umor È™i nu toată lumea este dispusă să râdă. Umorul este o stare sau un simÈ› care nu este general”.

Intervievatul consideră că nu e umor acolo unde e supărare, unde e patimă È™i unde e fanatism, fiindcă „oricât de bună, de fină, de inteligentă ar fi gluma, oamenii pătimaÈ™i nu gândesc relaxat È™i nici corect, gândesc doar în direcÈ›ia în care cred ei È™i în care sunt ei orientaÈ›i valoric”.  Toni Grecu crede că umorul are două surse privilegiate: sexul È™i politica.  Observând  le ce râd oamenii cu preponderență, reacÈ›ia se întâmplă cel mai des la glumele de sorginte sexuală È™i politică.  Toni Grecu afirmă că celelalte sunt variante sau variaÈ›iuni. El crede că se poate face chiar analiză politică prin umor, fiindcă un analist politic trebuie să vadă lucrurile din mai multe unghiuri. Când vine vorba despre satiră, aceasta nu ar face nici un bine politicii, ci numai oamenilor („oamenilor care sunt supăraÈ›i, plictisiÈ›i de pe urma  minciunilor pe care trebuie să le înghită de la politicieni, de starea de lucruri care nu se mai schimbă, de corupÈ›ia care te sufocă”).

Cristian Pătrășconiu aducând în faÈ›a lui Toni Grecu mai multe tipuri de umor (progresist, conservator,  iliberal, de dreapta, de stânga, suveranist È™i putinist), acesta  răspunde că poate fi toate acestea, dar ar trebui ca umorul să nu aibă culoare politică: „De pildă, umorul progresist este bazat pe indignare, dacă vă uitaÈ›i la comedianÈ›ii americani de rit progresist, ei doar asta fac – se indignează în permanență. Ei sunt indignaÈ›i”.

Din acest interviu, cititorul mai poate reÈ›ine câteva idei ale lui Toni Grecu: 1) „prostia românească nu e diferită de a altora”; 2) fiecare naÈ›iune are umorul ei”; 3) „oamenii râd cel mai bine în limba maternă”; 4) „cine se teme de inteligenÈ›a artificială înseamnă că nu È™tie ce urmează, că îi e frică de viitor”; 5) „cei care stau doar pe TikTok È™i fac scroll-up È™i se uită la glumiÈ›e sunt pierduÈ›i, ăia sunt sclavi”; 6) „în perioada comunistă, până în 1989, când am făcut umor subversiv, bazat pe aluzie”.(GEORGICÄ‚ MANOLE)

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

„APOGEUL” UNUI LENEȘ (dactilic)

Lenea dintr-însul nu piere,

Lucru, de fapt, dovedit:

Până È™i-n luna de miere

Trântor să fie-a dorit! (MIHAI HAIVAS)

 

ÎN CÄ‚DERE LIBERÄ‚ (amfibrahic)

Ducând mare lipsă de bani,

De parcă-i prădaseră hunii,

Atât de săraci sunt azi unii

Încât nu mai au nici duÈ™mani! (MIHAI HAIVAS)

 

ATENÈšIE, CURBÄ‚ PERICULOASÄ‚ (anapestic)

Când doreÈ™ti să reduci mult declinul

Ce te duce spre omul sărac,

Doar vagi șanse-ți oferă destinul...

Că nici sfaturi nu-È›i bagă în sac! (MIHAI HAIVAS)

 

APRECIERE

În viață pot s-afirm direct,

Ca toată lumea să cunoască:

Pe cineva de-l vezi perfect,

Să fii convins că e sub mască. (VASILE LARCO)

 

PRUDENȚĂ ȘI ASIGURARE

UN lucru pare curios,

La ipocritul ce-i în vervă;

Oricâte măști ar da el jos

Tot are una de rezervă. (VASILE LARCO)

 

LA BAL MASCAT

Un fapt aparte-am constatat,

Pe lângă altele banale:

Că mai ușor s-au depistat

Acei cu măști de animale. (VASILE LARCO)

 

 

1 MAI-SĂRBĂTOARE și TRADIȚII

Tributari și-acuma fricii,

După vechiul obicei,

Se mănâncă astăzi  micii 

Și vecinii ... între ei! (MAX OPAIÈš)

 

ALEGERI LA VÂRF!

Duminică-i la noi bătaie;

(Tablou specific românesc!)

Sunt unii care se îndoaie,

Dar cei mai mulÈ›i se... îndoiesc! (MAX OPAIÈš)

 

RELAÈšII INTERPERSONALE

Am fost avertizat de un vecin,

Că umblă c-un amic a mea soție;

Dar fi-ndcă e acum paharul plin,

I-am spus pe È™leau amicului: „S-o È›ie!” (MAX OPAIÈš)

 

VIAȚĂ DE CELIBATAR

Tristețe cumplită m-apasă

Când trece de orele cinei

Și-aud, peste pacea din casă,

Cum scârÈ›âie patul vecinei. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

PRIMÄ‚VARA ȘI VARA E BINE ÎN CIMITIR

Mai e, arar, câte-o statuie,

Da-i plină de păsări și verdeață;

Eu cred că-n tot orașul nu e

Un loc atât de plin de viață. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

DUBLÄ‚ PERSONALITATE

Un confrate, Icsulescu,

Dacă bea vreo două sticle,

Ba se crede Eminescu,

Ba e Veronica Micle… (GRIGORE  COTUL)

 

DEFICIT BUGETAR

Îmi reproÈ™ează foarte des nevasta

Că nu i-am cumpărat bijuterii,

Dar ca să înÈ›eleagă treaba asta,

O iau cu mine prin benzinării. (GRIGORE COTUL)

 

PUPATUL ȘI TÂLCUL LUI!

Un sărut e cert… iubire,

Când îl dai pe buze moi,

Pe mâini este preÈ›uire,

Iar în dos… că eÈ™ti gunoi! (IOAN MAMAISCHE)

 

ÎN DUBIU

M-aș lăsa de băutură,

Chiar de e un sacrificiu,

Dar sunt în încurcătură:

Mai pot duce un alt viciu? (IOAN MAMAISCHE)

 

POST-MORTEM
Cartea s-a născut, vai! Moartă,
Dar în loc de epitaf
Pe mormântul ei maestrul
A prăsit... un autograf. (ION DIVIZA)

STRÃMOȘUL EPIGRAMISTULUI
Surprins de-o-ngemănare de silabe, 
Un cimpanzeu căzut din pom pe gânduri
S-a ridicat poet în două labe
Să scrie pe tulpină patru rânduri.(ION DIVIZA)
 

NEDUMERIRE

Parcă suntem blestemați,

Altfel nu pot să-mi explic,

Ca din unșpe candidați

Să alegem răul mic! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

ALEGERI PREZIDENÈšIALE

Putea să fi-o zi de sărbătoare

Dar mai degrabă e un parastas

Că dintr-o È›ară mândră ca o floare

Doar câteva ruine au rămas... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

ÈšARA BUNICILOR

(132 de bătrâni la 100 de tineri (Statistica)

ÎmbătrâneÈ™te România,

Hai pe bătrâni, vărsaÈ›i mânia!

Dar ei nu-s hoÈ›i, n-au plagiat,

Au doar o vină: v-au votat. (DUMITRU BUJDOIU)

 

BIBLIOTECA DIN ALEXANDRIA

(288 î.Hr., Ptolemeu I)

De-am avea un raft din ea,

Lumea-ar fi bună, nu rea;

Am trăi-n pace, intens,

Precum Homo Sapiens. (DUMITRU   BUJDOIU)

 

AMINTIRI

Eram tineri, iubăreți,

Făceam dragoste-n boscheți;

Vremurile ne-au luxat

Și boscheÈ›ii s-au uscat. (DUMITRU  BUJDOIU)

 

PUPINCURISM

Guverne-umile, pasive,

Nu mai gândesc româneÈ™te;

UE le dă directive:

TăiaÈ›i vaca, că bășeÈ™te. (DUMITRU  BUJDOIU)

 

REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO

AGONIE

Curând, va veni, la un ceas programat

De când lava primă a prins a erupe,

Femeia aceea ce face curat

Și firul fragil de paing se va rupe. (PERTRU IOAN GÂRDA)

 

Când faci curat pe sus, pe jos,

Un mop e foarte de folos

Dar ce curat îÈ›i face-n casă

O doamnă mânuind ...o coasă? (ȘTEFAN BAȘNO)

 

DEZBATERI ELECTORALE

La dezbateri multe ‘zbateri’,

Toți promit și toți se tem,

Ca vor face mici ‘abateri’,

SancÈ›ionate de ….’SISTEM’ (IOAN PETRESCU)

 

Dacă sunt abateri mici

Alea sunt planificate

Ca să pară că pe-aici

E un dram de libertate... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

JUSTIÈšIE

Paraziți clientelari,

Mai tot timpul pe cai mari

Ce înclină o balanță,

În funcÈ›ie de…circumstanță! (IOAN PETRESCU)

 

Justiția la noi e-o babă

Urâtă, hâdă, dar nu oarbă

Și știe bine, interesul

Nu poartă tocă, poartă fesul! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

APERITIV POLITIC

Mai demult eram săraci,

Asta este, ce să-i faci,

Dar acum o zicem scurt:

Marile averi sunt furt ! (ANDREI RADU)

 

De când e lumea asta lume,

Ce care e numit " bogatul"

ÎÈ™i face-avere È™i renume

Furând din ce munceÈ™te altul!

Să crezi c-ajungi la bogăție

Muncind cinstit, trudit din greu,

Fără hoție și tupeu

E cea mai cruntă utopie! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

COMENTARII DE CAPMPANIE

 

PATRU CATRENE DE ...PATRULÄ‚

1.

Scandalagiul cel mare, cu minte de copilaÈ™,

A chiulit de la dezbateri pentru că este și laș,

Dar măcar atât pricepe, să fi mers nu avea rost,

Că l-ar fi văzut poporul È™i cam cât este de prost! (ANDREI RADU)

 

2.

Zece candidați mai mișcă și intră-n arenă falnici,

Numai că opt dintre dânÈ™ii se arată a fi jalnici,

Doar vreo doi se dovediră a fi mai ... patricieni,

Dumnealor însă, la bază, n-ar fi ... politicieni! (ANDREI RADU)

 

3.

A ieÈ™it în evidență, ca scânteia din amnar,

Candidatul care este chiar medic ... veterinar,

Despre care putem spune, la modul cel mai direct,

Politrucilor le-aplică tratamentul cel corect! (ANDREI RADU)

 

4.

Aseară a mai fost unul, prin politică ... turist,

Care-n viața lui fusese și un fel de ... securist,

Numai că tocmai acesta, dintre toÈ›i, dacă îi numeri,

Pare să fie cu totul chiar cu capul lui pe umeri!

 

SI PATRU DE CARAULÄ‚!

1.

A mai fost un precedent

Când È™i fostul prezident

Se ferea cu-nverșunare

De-orice fel de confruntare! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

2.

„Patricieni” când i-ai numit

La cârnăciori te-oi fi gândit

Că nu la patrie li-e gândul

Ci la ciolan aÈ™teaptă rândul... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

3.

La așa zișii candidați

Pe-aici la poale de Carpați

Eu îndrăznesc cumva să spun

Un psihiatru-ar fi mai bun... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

4.

Doar un securist? Măi, bade,

În platou erau doar grade,

Inclusiv moderatorul

Harnici în minÈ›it poporul! (ȘTEFAN BAȘNO)