O ANALIZĂ DE AMPLITUDINE A SOCIETĂȚII
Sunt dintre cei care am citit o mare parte dintre cărțile lui Vasile Larco. Pentru a rezona cu acest autor, este aproape obligatoriu se te pliezi pe stilul lui. Volumul „Semnul de pe stâlpul porții” (Editura „24 ore”, Iași, 2025) nu ar fi primul al autorului cu un titlu special. Cititorul trebuie să se extragă din țesătura așteptărilor ce ar putea să vină dinspre stările nevrotice ale majorității epigramiștilor: (de exploatare a tarelor celorlalți doar cu scopul de a-și salva creația de gen, de autosuficiență și independență, de admirație personală etc.). Vasile Larco are și el nevoile sale nevrotice, dar sunt orientate „spre ceilalți” și nu „departe de ceilalți” sau „împotriva celorlalți”. Pentru a-l înțelege pe Vasile Larco și a-i sesiza perspectiva fenomenologică ( experiență subiectivă unică, foarte importantă pentru cel pus sub observație) este bine să citim atent, pentru început, capitolul 59 intitulat ” Subsemnatul” (pagina224), autorul atribuindu-și 31 de epigrame. Contragem din capitol o epigramă cu un titlu care lămurește ce construct personal stă la baza volumului: DEZIDERAT –„Volumul meu aș vrea să fie / Un veritabil talisman, / Ca uriașa-i energie / Să vă îndrume spre liman!” Constructul de care vorbesc este unul care se bazează pe gândurile și sentimentele date de semeni și pe știința sa de a se baza pe funcția realului a literaturii. Prin epigramele sale, Vasile Larco raportează omul la societate, având grijă ca prin fiecare creație cititorul să identifice (sau chiar să se identifice) cu cei din jurul său. Autorul stă la stâlpul porții literaturii române și, asemenea lui Sorescu, înregistrează cine mai trece pe drum, propunându-ne o soluție la vedere: această carte de veritabil umor.
Stilul lui Vasile Larco, indiferent de gen sau specie, este unul care te obligă să descoperi în texte, nu rareori, un dat simbolic. De aici și titlul („Semnul de pe stâlpul porții”) care vine de undeva din semiotică. Mult mai sugestivă este imaginea de pe prima copertă, o posibilă interpretare a triadei semn (nodul ca un ochi ce trimite la umorul sănătos al acestui popor) – obiectul (interlocutorul) - interpretantul (autorul privind lumea prin ghimpii provocatori ai sârmei din gardul copilăriei): CONFESIUNE – „Cândva din plaiul bucecean / Plecat-am de la stâlpul porții / Și-s fără voia mea ieșean. / Căci i-am intrat în voie sorții.”
Activitatea pe care o incumbă pe cea de scriitor a lui Vasile Larco prezintă, din punctul meu de vedere, câteva repere clare: are ca țintă un public prietenos, dă glas unor puncte de vedere clare și o credință fără rezerve în ceea ce scrie ( EPILOG – „Pe nimeni n-am vrut să insult, / Am scris, răspunderea-mi revine, / Nici mai puțin și nici mai mult, / Cum nici mai rău, dar nici mai bine!”). El comunică cititorului nu numai despre alții ci și ceva despre sine într-un capitol separat intitulat „Subsemnatul” (BILANȚ – „Diagrama vieții mele / Are glorii și declinuri: / Printre ani cu chinuri grele, / Fost-au ani cu grele chinuri.”; AUTOEPITAF – „Când moartea crudă și stupidă / M-o face lut, cu apă-amestecat / Din el să faceți cărămidă, / Și să zidiți al dragostei palat!”; DORINȚĂ – „Pretențios ca alții nu-s, / Am o dorință, doar, banală: / Să pot dormi o noapte-n plus / În casa mea memorială!”;
Acestora le adaug o putere exemplară de argumentare ca o relație bine articulată între locutor (Vasile Larco) și interlocutor (cititorul). Opera lui Vasile Larco nu este o dispută, el atenționează căutând să producă judecăți nu numai celui vizat. Astfel că, volumul în discuție are o arhitectură specifică EU-lui acestui autor: o partajare pe 71 de teme, fiecare reprezentată de un titlu concis. Așezând temele în ordine alfabetică, autorul pune în fața cititorului veritabile minieseuri. Exemplificăm prin câteva epigrame dedicate UMORULUI (paginile 247- 251): STAREA UMORULUI ROMÂNESC –„Românului să râdă-i place, / Dar de-o schimbare este cazul, / Căci mult haz de necaz el face, / În loc să-nlăture necazul.”; UNUI UMORIST – „Pot semnala acum un caz - / Și n-ai motive să exulți: / Tu faci, într-adevăr, mult haz, / Dar de necazul celor mulți!”; UNEORI DE LA SPECTACOL – „Precum în preajma unei muze, / Așa se-ntâmplă, din păcate: / Ajungi cu zâmbetul pe buze, / Și pleci cu buzele umflate.”; GÂND UMORISTIC – „Când greutățile sugrumă, / Salvarea e în veselie / Și, deci, luați umoru-n glumă, / Dar nicidecum în bășcălie!”; CONDIȚIE UMORISTICĂ – „De-o persoană suferindă / Nu vom râde, nici de-o hâdă, / Însă cine vrea să râdă, / Să se uite în oglindă!”; MĂRTURISIRE – „Versu-mi este alinare, / Prind ideile din zbor / Pentru veșnica păstrare / În satiră și umor.”; UNUI UMORIST – „Înconjurat de multe idealuri, / Participă activ la festivaluri, / Dar, uneori, din stilu-i zgomotos, / Eu nu-i disting umorul sănătos.”
Omul care intră în vizorul lui Vasile Larco este, cu preponderență, „omul termită” într-o caracterizare făcută de Octavian Soviany: „Nu se crede individ ci supra-individ; locuiește într-o lume decosmicizată, talmeș – balmeș de dejecții ființiale și de pulbere cosmică. Acest om se înmulțește prin televizor, iar în locul inimii are o pară de cauciuc de unde vine disponibilitatea lui pentru violență și pornografie. Omul termită are un singur idol: pe sine.” Îl regăsiți în majoritatea capitolelor cum ar fi: „Corupție”, „Hoție”, Extravaganță”, „Prostie”, „Șefie”, „Politică”, „Obiceiuri”, „Minciună” etc. Arhitectura volumului este un exercițiu de seriozitate specific acestui autor. Dedicându-se celor 71 de concepte consacrate în vasta tematică a epigramei, Vasile Larco face prin această specie o analiză de amplitudine a societății din care face parte. Dacă ar fi să-l așez pe Vasile Larco sub umbrela unui citat, aș alege unul enunțat de psihologul Theodore Flournoy, fost profesor la Universitatea din Geneva: „Capacitate de elaborare psihologică a prezentului cu întregul său coeficient de realitate vie”. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
OMUL MINUS
E cu sine împăcat,
Viața-i pare de poveste
Și-i cu sufletul curat
Cum și creierul îi este. (VASILE LARCO)
SFATUL UNUI VÂRSTNIC
Oricât de sus vei fi în post,
La o problemă, bunăoară,
Ia și părerea unui prost,
Că-i sinceră din cale-afară! (VASILE LARCO)
CREDITE FĂRĂ ACOPERIRE
Se-mprumută, au și hapul,
Mulți, de nu poți să-i mai numeri,
Plata-ar face-o și cu capul…
Dacă l-ar avea pe umeri. (VASILE LARCO)
OBSESII MASCULINE PRIVIND SOȚIILE (dactilic)
Frica de ele
Îi tot „colindă”:
Să nu-i înșele,
Nici să nu-i prindă! (MIHAI HAIVAS)
EXCEPȚIE NECESARĂ (amfibrahic)
Pierdută e ziua - se spune -
În care-un sărut n-ai primit;
De-acord, dar afirm explicit:
Pupatul în fund nu se pune! (MIHAI HAIVAS)
„RĂPOSATUL” GEORGESCU (anapestic)
Adept al doctrinei fasciste,
Debitând doar idei fanteziste,
El cu mucii-n fasole a dat-o:
România nu pleacă din NATO! (MIHAI HAIVAS)
IMAGINE!
Este practic obsedată,
Ba chiar și-a creat un cult
Pentru modul cum arată…
Dar arată mult prea mult! (IOAN MAMAISCHE)
ÎMPLINIRE MASCULINĂ
Când atingi juma` de sută
Ai motiv de bucurie:
Vârsta asta te ajută
Să fii tare-n… teorie! (IOAN MAMAISCHE)
STĂRI CONTRADICTORII
De întuneric nu mi-e frică;
Adesea, îmi mai pierd măsura
Când luminată-i casa, fi-ndcă
Primesc doar eu ( lunar),factura! (MAX OPAIȚ)
VIAȚA ÎN DOI
Vreo zece ani, ceva mai bine,
Am fost așa de fericiți;
Apoi, ne-am cunoscut și-n fine,
Acum... suntem căsătoriți! (MAX OPAIȚ)
DEFINIȚIE ȘI PARADIGMĂ
Fiindcă e „ lumina minții”,
UMORUL e un dar ceresc;
Epigramistu -i ca părinții:
Cu el, adesea te „croiesc”! (MAX OPAIȚ)
POETUL (DUPÃ PASCAL)
Printre mâncăi ce huzuresc sub soare,
Căci nu-i umbrește gândul sau cuvântul,
Poetul e o trestie gânditoare;
Adică e flămând de-l bate vântul.(ION DIVIZA)
UNUI CONFRATE DE CONDEI
Când văd cum scrie, scrie
Doar vrute și nevrute,
Îmi pare lenevia-mi
Rarisimă virtute. (ION DIVIZA)
TURUL 2
Cum să nu te umple sila
Când alegi să pui ștampila
Între un șef de galerie
Și-un rătăcit prin primărie? (ȘTEFAN BAȘNO)
PROPUNERE
La așa zișii candidați
Pe-aici la poale de Carpați
Eu îndrăznesc cumva să spun
Un psihiatru-ar fi mai bun… (ȘTEFAN BAȘNO)
ASOCIATUL UNIC
În al câștigului sindrom
E prins, dar dacă are-o toană
Cu angajații nu e om,
Deși juridic e persoană. (AXENTE IUGA)
VOTANȚILOR INDECIȘI
Țara mea e în șpagat,
Înspre vest și est și doare,
Cui nu-i arde de votat
Să rămână-...ntre picioare. (AXENTE IUGA)
OOOF!!!
Știindu-mă pontos, perechea,
La un final de-amor, sub lună,
Îmi tulbură grozav urechea,
Șoptind: - "A fost o glumă bună!" (AXENTE IUGA)
ZIUA MONDIALĂ A RÂSULUI
A fost Ziua Râsului*
La noi e a Plânsului;
Pentru râs avem clienți:
Aleși proști, incompetenți. (DUMITRU BUJDOIU)
* Prima duminică din luna mai, iar pentru proști,
tot anul..
VĂDUVA CIOBANULUI
Dup-un doliu de un an,
S-a cuplat tot cu-n cioban;
Ea speră s-o înțeleagă,
Că-i lipsește-o vară-ntreagă. ( DUMITRU BUJDOIU)
VESTIMENTAȚIEI FEMININĂ
Sunt întrebări indiscrete,
De ce-și-au multe poșete?
Răspunsul-l știm orișicare:
Hainele n-au buzunare. (DUMITRU BUJDOIU)
SLEEP CURVE*
O reclamă TV tare,
Nu-i tradusă, ce-o fi oare?
Când șofezi și dormi în curbă,
Sau când te-ndoiești de-o curvă? (DUMITRU BUJDOIU)
* Engleză: Curba somnului
O BABĂ LA PESCĂRIE
- Vreau un peștișor, copii,
Dar, vă rog, proaspăt să fie;
- Păi, toți din bazin sunt vii…
- Da’ ce, maică, io nu-s vie? (DUMITRU BUJDOIU)
UE PUNE ȘI EA PICIORU-N PRAG LA TARIFELE VAMALE
Chiar dacă nu mai stau azi cioc în cioc,
Trec la-nțelegeri greu peste tarife:
Odată ce tratatu-i reciproc,
S-avem mutualism și la tarife! (NICOLAE MĂTCAȘ)
RELAȚIILE DINTRE UNCHIUL SĂM ȘI IMPLACABILA CANADĂ
Dragostea cea veche s-a curmat:
Zestrea ei l-a pus să facă bot.
Ea-n wigwam cu el s-ar fi mutat,
El – s-o ieie cu pământ cu tot. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN VORBE-S PENTRU PACE ORIȘICÂND
Perfizi, cer rușii-o pace limitată,
Cât au nevoie dânșii: de moment,
Pe când o lume-așteaptă, -nfrigurată,
Un armistițiu trainic, permanent. (NICOLAE MĂTCAȘ)
AI GĂSIT CU CE SĂ-L SPERII
Să-l ameninți că te-ai putea retrage
Din rolul greu de pacificator
N-ar însemna să-l lași pe rus să-și bage
‘N speranța lumii-al său jegos picior? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȘCOLILE NORD-COREENE: COTE OBLIGATORII DE HRANĂ PENTRU ARMATĂ
Pentru-ai țării bravi ostași
Școlile cresc iepurași:
Carnea lor – pentru stomac,
Blana lor – pentru calpac. (NICOLAE MĂTCAȘ)
GĂSELNIȚĂ SÂRBEASCĂ
Nu-ți trebuie bulane și cătușe
Să dispersezi protestele din piețe.
Cu două tunuri sonice ghidușe
Le cureți în doi timpi de golănețe. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CE UE NU UNIFICĂ ȘI VENITURILE?
Piața-i unică. Samsarii
Preț comun impun la gaze.
Doar la pensii și salarii
Unii-s fíreși, alții – loaze? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DROBUL DE SARE AL MINISTRULUI PROIECTELOR EUROPENE
Fondurĭle europene
Ne-ar putea fi suspendate,
Căci reformele fiscale
Le-am lăsat demult uitate.
Păi de ce-ai dormit, măi nene,
Iar acum ne bagi în boale? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNVĂȚĂTURĂ ȘI PENTRU ALȚII CĂ JUSTIȚIA ESTE INDEPENDENTĂ
O Curte de Apel provincială
Prin probe imbatabile-a-ncheiat
C-a fost fără temei și ilegală
Invalidarea unui vot ciudat.
O altă Curte, cea superioară,
Verdictu-nfruntător l-a anulat
(Făptașii mai din post nu i-a zburat),
Căci ordinul pe zonă fu ca-n țară
Alt pretendent să fie cap de stat.
Justiția-ntre-ai casei-i contondentă.
Și să mai zici că nu-i independentă! (NICOLAE MĂTCAȘ)
NE SÚTOR ÚLTRA CRÉPIDAM*
Dac-o instanță judecătorească
Nu-și poate aroga o funcție-a CC**- ului,
CC-ul poate, oare, să-și lărgească
Un drept al său în baza legii leului? (NICOLAE MĂTCAȘ)
_______________________________________
**Ne sútor últra crépidam (lat.) – Dar nu mai sus, cizmare, de sanda!
** CC (abr.)) – Curtea Constituțională.
GRABA DE-A INTRA-N ISTORIE
Au – deja – trei luni trecut,
Pacea nu s-a instalat.
Un lingău l-a și făcut
Din prima nobeleat. (LERU CICOARE)
E UNUL MAI DIHAI
Ții minte prostănacul din olat
Ce căuta potcoave de cai morți?
Ei bine, -un candidat la cap de stat
I-nvită azi la vot și pe cei morți! (LERU CICOA
REZERVĂ DE VOTURI PENTRU CINE TRE’ SĂ IASĂ?
Regretabil să trimiți scrisori
Și să-i chemi la vot pe decedați.
Mai blamabil e de două ori
Când la vot tot ei sunt numărați. (LERU CICOARE)
DOAR CA SĂ SE AFLE-N TREABĂ?
Candidatul spune răspicat
Că va scoate, dacă iese președinte,
Paraziții din administrația de stat.
Azi ei sar cu ghioaga dinainte. (LERU CICOARE)
ASTA E SALVAREA LOR?
Speriați că pierd puterea,
Guvernanții bag’ cenzura,
Dar voltajul lor și vrerea
Votul nu-l închid. Doar gura. (LERU CICOARE)
AM ALES PÂN-AM CULES
O duzină cu beléle,
Că i-am ras fără săpun,
Ca, -n final, din două rele,
Să alegem cel mai bun. (LERU CICOARE)
S-A ZIS CU PROSTIREA „TURMEI”
Știe că – baronul șui –
Numai votul vulgului,
Vrea, nu vrea, -l legitimează.
Dar și vulgu’, - ”amorfă turmă”,
A-nțeles, până la urmă,
Cum că votul său contează. (LERU CICOARE)
VOX PÓPULI – VOX DÉI*
Cum au prins că nu-s votați,
Votu-ntreg fu anulat.
Un scrutin nou anunțat,
Trimiși fură pe urlați. (LERU CICOARE)
___________________________________________
*Vox pópuli – vox Déi (lat.) – Voința poporului – voința lui Dumnezeu.
O ARE SAU VREA S-O AIBĂ?
Când spune-un candidat sigur pe sine
Că Președintele ar stăpâni justiția,
Ori deraiat un pic e de pe șine,
Ori că nu-l ține-n cursă amuníția. (LERU CICOARE)
BRAVARE FALSĂ
Când spui că toată vina ți-o asumi
Pentru deciziile ce le-ai luat,
Unde-i pedeapsa ce ți-ai asumat,
Să râdă și pisoii oposúmi? (LERU CICOARE)
GUSTURILE SE DISCUTĂ?
Chinezii te primesc cu drag în joc
Vreo fată de le-arăți mai arătoasă,
Dar te exclud pe veci de pe TikTok
C-o intervenție politică bățoasă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PROPRIA TURPITUDINE I-A VENIT DE HAC
Prins în ce potmol de febre,
Un sistem vechi, fără doage,
N-a-nțeles că i se trage
De la trucul din decembre? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TOTU-N LUME-I TRECĂTOR?
Interimar la cârma Țării,
Dar și la cea a guvernării,
Interimar la deputați
În spuza pașilor ratați,
Interimari pe la partide,
Ajunse, bietele, la blide.
Cu-atâtea funcții temporare
Și noi, și Țara-i trecătoare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NU FACE PIELEA CÂT DUBALA?
Ce gând prin cap să-ți fi umblat
Să schimbi – Ce miere poa’ să fie?-
Un loc de eurodeputat
Pe unul de la primărie? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ASIGURARE BETON
Fiți calmi: ministrul nost’ de pus în ramă
În toi de tulburări și ne-nțelegeri
A pus pariu pe-un kil de vin din cramă
Că nu va fi blackout de alegeri. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PIELEA URSULUI DIN PĂDURE
Scrășnet, în cursă, din dinți,
Fel de fel de baliverne.
Nu s-au văzut președinți
Și deja croiesc guverne. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PARALELĂ-NTÂMPLĂTOARE
Fum alb iese din Capélă,
Dând de știre c-avem Papă.
Prezidentul nostru-stelă
Încă-i cam intrat la apă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SPORT NAȚIONAL?
Credeam, naivi, că-n lumea militară
De-un gram de combustibil tot se știe,
Dar ne-am convins și-aici c-am dat-o-n bară:
Se fură mai ceva ca-n civilie! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FABRICA DE PERMISE DIN SUCEAVA
Pentr-o sumă barosană
Îți luai permisul auto,
Ca pe urmă, -n pantă plană,
Să-i răstorni pe mam’-ta, tat’-to. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNUI ÎNALT IERARH PUS LA DUBĂ PENTRU AGRESIUNI SEXUALE CONTRA ELEVILOR
Ce-o fi, Preasfinția Voastră,
În pornirea-vă buiastră?
Cum fugea-n pătuț sfințeala,
V-apuca pe loc sminteala. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
CUM E LA NOI
Românii fac adesea haz,
Excepție făcând anoștii,
De glume, de-alții, de necaz
Sau pur și simplu râd ca proștii. (PETRU – IOAN GÂRDA)
Râsu-i foarte sănătos?
O idee cam abrașă,
Că te face mare-n dos!
Cum așa? Păi râsu-ngrașă... (ȘTEFAN BAȘNO)
-STRATEGIE ELECTORALĂ -
După ce-am pierdut tot anul
În scandal și vorbe grele,
Ne-a ieșit, în fine, planul:
Să alegem… două rele! (NELU MATER)
Da, cam asta e agenda
Nu pot să te contrazic,
Însă am și o adenda:
Cel mai mic nu-i ăl mai mic... (ȘTEFAN BAȘNO)
METEOROSENSIBILITATE
Prevăd că vremea nu-i a bună,
Căci soacra "face" iarăși bot,
Nevasta fulgeră și tună,
Iar eu resimt ... dureri în cot! (STELICĂ ROMANIUC)
Pe mine când mă doare-n cot
Mă dau intens cu Voltaren,
Când mă înjură-un idiot
Îi dau în cap cu un catren! (ȘTEFAN BAȘNO)
UNUI CANDIDAT
Promit c-am să vă reprezint,
Pe NATO, UE îi înving,
Căci voi mă știți, eu nu vă mint,
Ci fac în public ... marketing. (STELICĂ ROMANIUC)
Ca să faci studii de piață
Tre' să fii un bun telal
Nu să fii doar o paiață
Tot pornită pe scandal! (ȘTEFAN BAȘNO)