O ANALIZÄ‚ DE AMPLITUDINE A SOCIETÄ‚ÈšII

Sunt dintre cei care am citit o mare parte dintre cărÈ›ile  lui Vasile Larco. Pentru a rezona cu acest autor, este aproape obligatoriu se te pliezi pe stilul lui. Volumul  „Semnul de pe stâlpul porÈ›ii” (Editura „24 ore”, IaÈ™i, 2025) nu ar fi primul  al autorului cu un titlu special.  Cititorul trebuie să se extragă din  È›esătura aÈ™teptărilor ce ar putea să vină dinspre stările nevrotice ale majorității epigramiÈ™tilor: (de exploatare a tarelor celorlalÈ›i doar cu scopul  de a-È™i salva creaÈ›ia de gen, de autosuficiență È™i independență, de admiraÈ›ie personală etc.).  Vasile  Larco are È™i el nevoile sale nevrotice, dar sunt orientate  „spre ceilalÈ›i” È™i nu „departe de ceilalÈ›i” sau „împotriva celorlalÈ›i”.  Pentru a-l înÈ›elege pe Vasile Larco  È™i a-i sesiza perspectiva fenomenologică ( experiență subiectivă unică,  foarte importantă pentru cel  pus sub observaÈ›ie) este bine  să citim atent, pentru început, capitolul 59 intitulat ” Subsemnatul” (pagina224), autorul atribuindu-È™i  31 de epigrame. Contragem din capitol o epigramă  cu un titlu care lămureÈ™te ce construct personal stă la baza volumului: DEZIDERAT –„Volumul meu aÈ™ vrea să fie / Un veritabil talisman, / Ca uriaÈ™a-i energie / Să vă îndrume spre liman!” Constructul de care vorbesc  este unul care se bazează pe  gândurile È™i sentimentele  date de semeni È™i pe È™tiinÈ›a sa de a se baza pe funcÈ›ia realului a literaturii. Prin epigramele sale, Vasile Larco raportează omul  la societate, având grijă ca prin fiecare creaÈ›ie cititorul să identifice (sau chiar să  se identifice) cu cei din jurul său. Autorul stă la stâlpul porÈ›ii literaturii române È™i, asemenea lui Sorescu, înregistrează cine mai trece pe drum, propunându-ne o soluÈ›ie la vedere: această carte de veritabil umor.

CITEȘTE ȘI: "La o finală mondială de fotbal! (Foto, Video)"

 

Stilul lui Vasile Larco, indiferent de gen sau specie,  este unul care te obligă să descoperi în texte, nu rareori, un dat simbolic. De aici È™i titlul („Semnul de pe stâlpul porÈ›ii”) care vine de undeva din semiotică. Mult mai sugestivă este imaginea de pe prima copertă, o posibilă interpretare a triadei  semn (nodul ca un ochi ce trimite la umorul sănătos al acestui popor) – obiectul (interlocutorul)  - interpretantul (autorul privind lumea prin ghimpii  provocatori ai sârmei  din gardul copilăriei): CONFESIUNE – „Cândva din plaiul bucecean / Plecat-am de la stâlpul porÈ›ii / Și-s fără voia mea ieÈ™ean. / Căci i-am intrat în voie sorÈ›ii.”

Activitatea pe care o  incumbă pe cea de scriitor a lui Vasile Larco  prezintă, din punctul meu de vedere,  câteva repere clare: are ca È›intă un public prietenos,  dă glas unor puncte de vedere clare È™i o credință fără rezerve în ceea ce scrie ( EPILOG – „Pe nimeni n-am vrut să insult, / Am scris, răspunderea-mi revine, / Nici mai puÈ›in È™i nici mai mult, / Cum nici mai rău, dar nici mai bine!”). El comunică cititorului nu numai despre alÈ›ii ci È™i ceva despre  sine într-un capitol separat intitulat „Subsemnatul” (BILANÈš – „Diagrama vieÈ›ii mele / Are glorii È™i declinuri: / Printre ani cu chinuri grele, / Fost-au ani cu grele chinuri.”; AUTOEPITAF – „Când moartea crudă È™i stupidă / M-o face lut, cu apă-amestecat / Din el să faceÈ›i cărămidă, / Și să zidiÈ›i al dragostei palat!”; DORINȚĂ – „PretenÈ›ios ca alÈ›ii nu-s, / Am o dorință, doar, banală: / Să pot dormi o noapte-n plus / În casa mea memorială!”;

 Acestora le adaug o putere exemplară de argumentare ca o relaÈ›ie bine articulată  între locutor (Vasile Larco) È™i interlocutor (cititorul). Opera lui Vasile Larco nu este o dispută, el atenÈ›ionează căutând să producă judecăți nu numai celui vizat. Astfel că, volumul în discuÈ›ie  are o arhitectură specifică EU-lui acestui autor: o partajare pe 71 de teme, fiecare reprezentată de un titlu concis. AÈ™ezând temele în ordine alfabetică, autorul pune în faÈ›a cititorului  veritabile minieseuri.  Exemplificăm prin câteva  epigrame dedicate UMORULUI (paginile 247- 251): STAREA UMORULUI ROMÂNESC –„Românului să râdă-i place, / Dar de-o schimbare  este cazul, / Căci mult haz de necaz el face, / În loc să-nlăture necazul.”;  UNUI UMORIST – „Pot semnala acum un caz - / Și n-ai motive să exulÈ›i: / Tu faci, într-adevăr, mult haz, / Dar de necazul celor mulÈ›i!”; UNEORI DE LA SPECTACOL – „Precum în preajma unei muze, / AÈ™a se-ntâmplă, din păcate: / Ajungi cu zâmbetul pe buze, / Și pleci cu buzele umflate.”; GÂND UMORISTIC – „Când greutățile sugrumă, / Salvarea e în veselie / Și, deci, luaÈ›i umoru-n glumă, / Dar nicidecum în bășcălie!”;  CONDIÈšIE UMORISTICÄ‚ – „De-o persoană suferindă / Nu vom râde, nici de-o hâdă, / Însă cine vrea să râdă, / Să se uite în oglindă!”;  MÄ‚RTURISIRE – „Versu-mi este alinare, / Prind ideile din zbor / Pentru veÈ™nica păstrare / În satiră È™i umor.”; UNUI UMORIST – „Înconjurat de multe idealuri, / Participă activ la festivaluri, / Dar, uneori, din stilu-i zgomotos, / Eu nu-i disting umorul sănătos.”

Omul care intră în vizorul lui  Vasile Larco este, cu preponderență,  „omul termită” într-o caracterizare făcută de Octavian Soviany: „Nu se crede individ ci supra-individ; locuieÈ™te într-o lume decosmicizată, talmeÈ™ – balmeÈ™ de dejecÈ›ii fiinÈ›iale È™i de pulbere cosmică. Acest om se înmulÈ›eÈ™te prin televizor, iar în locul inimii are o pară de cauciuc de unde vine disponibilitatea lui pentru violență È™i pornografie.  Omul termită are un singur idol: pe sine.” Îl regăsiÈ›i în majoritatea capitolelor cum ar fi: „CorupÈ›ie”, „HoÈ›ie”, Extravaganță”, „Prostie”, „Șefie”, „Politică”, „Obiceiuri”, „Minciună” etc.  Arhitectura volumului este un exerciÈ›iu  de seriozitate specific acestui autor. Dedicându-se celor 71 de concepte consacrate în vasta tematică a epigramei, Vasile Larco face prin această specie o analiză de amplitudine  a societății din care face parte. Dacă ar fi să-l aÈ™ez pe Vasile Larco sub umbrela unui citat, aÈ™ alege unul  enunÈ›at de psihologul Theodore Flournoy, fost profesor la  Universitatea din Geneva: „Capacitate de elaborare psihologică a prezentului cu întregul său coeficient de realitate vie”. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

OMUL  MINUS

E cu sine împăcat,

Viața-i pare de poveste

Și-i cu sufletul curat

Cum È™i creierul îi este. (VASILE LARCO)

 

SFATUL UNUI VÂRSTNIC

Oricât de sus vei fi în post,

La o problemă, bunăoară,

Ia și părerea unui prost,

Că-i sinceră din cale-afară! (VASILE LARCO)

 

CREDITE FÄ‚RÄ‚ ACOPERIRE

Se-mprumută, au și hapul,

Mulți, de nu poți să-i mai numeri,

Plata-ar face-o È™i cu capul…

Dacă l-ar avea pe umeri. (VASILE LARCO)

 

OBSESII MASCULINE PRIVIND SOÈšIILE (dactilic)

Frica de ele

Îi tot „colindă”:

Să nu-i înÈ™ele,

Nici să nu-i prindă! (MIHAI HAIVAS)

 

EXCEPÈšIE NECESARÄ‚ (amfibrahic)

Pierdută e ziua - se spune -

În care-un sărut n-ai primit;

De-acord, dar afirm explicit:

Pupatul în fund nu se pune! (MIHAI HAIVAS)

 

„RÄ‚POSATUL” GEORGESCU (anapestic)

Adept al doctrinei fasciste,

Debitând doar idei fanteziste,

El cu mucii-n fasole a dat-o:

România nu pleacă din NATO! (MIHAI HAIVAS)

 

IMAGINE!

Este practic obsedată,

Ba chiar și-a creat un cult

Pentru modul cum arată…

Dar arată mult prea mult! (IOAN MAMAISCHE)

 

ÎMPLINIRE MASCULINÄ‚

Când atingi juma` de sută

Ai motiv de bucurie:

Vârsta asta te ajută

Să fii tare-n…  teorie! (IOAN MAMAISCHE)

 

STÄ‚RI CONTRADICTORII

De întuneric nu mi-e frică;

Adesea, îmi mai pierd măsura

Când luminată-i casa, fi-ndcă

Primesc doar eu ( lunar),factura! (MAX OPAIÈš)

 

VIAÈšA ÎN DOI

Vreo zece ani, ceva mai bine,

Am fost așa de fericiți;

Apoi, ne-am cunoscut și-n fine,

Acum... suntem căsătoriți! (MAX OPAIȚ)

 

DEFINIȚIE ȘI PARADIGMĂ

Fiindcă e „ lumina minÈ›ii”,

UMORUL e un dar ceresc;

Epigramistu -i ca părinții:

Cu el, adesea te „croiesc”! (MAX OPAIÈš)

 

POETUL (DUPÃ PASCAL)
Printre mâncăi ce huzuresc sub soare,
Căci nu-i umbreÈ™te gândul sau cuvântul,
Poetul e o trestie gânditoare;
Adică e flămând de-l bate vântul.(ION DIVIZA)

UNUI CONFRATE DE CONDEI
Când văd cum scrie, scrie
Doar vrute și nevrute,
Îmi pare lenevia-mi
Rarisimă virtute. (ION DIVIZA)
 

TURUL 2

Cum să nu te umple sila

Când alegi să pui È™tampila

Între un È™ef de galerie

Și-un rătăcit prin primărie? (ȘTEFAN BAȘNO)

 

PROPUNERE

La așa zișii candidați

Pe-aici la poale de Carpați

Eu îndrăznesc cumva să spun

Un psihiatru-ar fi mai bun… (ȘTEFAN BAȘNO)

 

ASOCIATUL UNIC
În al câÈ™tigului sindrom
E prins, dar dacă are-o toană
Cu angajații nu e om,
DeÈ™i juridic e persoană.  (AXENTE IUGA)


VOTANȚILOR INDECIȘI
Èšara mea e în È™pagat,
Înspre vest È™i est È™i doare,
Cui nu-i arde de votat
Să rămână-...ntre picioare. (AXENTE IUGA)


OOOF!!!
Știindu-mă pontos, perechea,
La un final de-amor, sub lună,
Îmi tulbură grozav urechea,
Șoptind: - "A fost o glumă bună!" (AXENTE IUGA)


ZIUA MONDIALÄ‚ A RÂSULUI

A fost Ziua Râsului*

La noi e a Plânsului;

Pentru râs avem clienÈ›i:

AleÈ™i proÈ™ti, incompetenÈ›i.  (DUMITRU BUJDOIU)

* Prima duminică din luna mai, iar pentru proști,

    tot anul..

 

VÄ‚DUVA CIOBANULUI

Dup-un doliu de un an,

S-a cuplat tot cu-n cioban;

Ea speră s-o înÈ›eleagă,

Că-i lipseÈ™te-o vară-ntreagă. ( DUMITRU BUJDOIU)

 

VESTIMENTAÈšIEI FEMININÄ‚

Sunt întrebări indiscrete,

De ce-și-au multe poșete?

Răspunsul-l știm orișicare:

Hainele n-au buzunare.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

SLEEP CURVE*

O reclamă TV tare,

Nu-i tradusă, ce-o fi oare?

Când È™ofezi È™i dormi în curbă,

Sau când te-ndoieÈ™ti de-o curvă?  (DUMITRU BUJDOIU)

* Engleză: Curba somnului

 

O BABÄ‚ LA PESCÄ‚RIE

- Vreau un peștișor, copii,

Dar, vă rog, proaspăt să fie;

- Păi, toÈ›i din bazin sunt vii…

- Da’ ce, maică, io nu-s vie?  (DUMITRU BUJDOIU)

 

UE PUNE ȘI EA PICIORU-N PRAG LA TARIFELE VAMALE

Chiar dacă nu mai stau azi cioc în cioc,

Trec la-nțelegeri greu peste tarife:

Odată ce tratatu-i reciproc,

S-avem mutualism și la tarife! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

RELAȚIILE DINTRE UNCHIUL SĂM ȘI IMPLACABILA CANADĂ

Dragostea cea veche s-a curmat:

Zestrea ei  l-a pus să facă bot.

Ea-n wigwam cu el s-ar fi mutat,

El – s-o ieie cu pământ cu tot. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

ÎN VORBE-S PENTRU PACE ORIȘICÂND

Perfizi, cer rușii-o pace limitată,

Cât au nevoie dânÈ™ii: de moment,

Pe când o lume-aÈ™teaptă, -nfrigurată,

Un armistițiu trainic, permanent. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

AI GÄ‚SIT CU CE SÄ‚-L SPERII

Să-l ameninți că te-ai putea retrage

Din rolul greu de pacificator

N-ar însemna să-l laÈ™i pe rus să-È™i bage

‘N speranÈ›a lumii-al său jegos picior? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

ȘCOLILE NORD-COREENE: COTE OBLIGATORII DE HRANĂ PENTRU ARMATĂ

Pentru-ai țării bravi ostași

Școlile cresc iepurași:

Carnea lor – pentru stomac,

Blana lor – pentru calpac. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

GÄ‚SELNIȚĂ SÂRBEASCÄ‚

Nu-ți trebuie bulane și cătușe

Să dispersezi protestele din piețe.

Cu două tunuri sonice ghidușe

Le cureÈ›i în doi timpi de golăneÈ›e. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

DE CE UE NU UNIFICĂ ȘI VENITURILE?

Piața-i unică. Samsarii

PreÈ› comun impun la gaze.

Doar la pensii și salarii

Unii-s fíreÈ™i, alÈ›ii – loaze? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

DROBUL DE SARE AL MINISTRULUI PROIECTELOR EUROPENE

FondurÄ­le europene

Ne-ar putea fi suspendate,

Căci reformele fiscale

Le-am lăsat demult uitate.

Păi de ce-ai dormit, măi nene,

Iar acum ne bagi în boale? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

ÎNVĂȚĂTURÄ‚ ȘI PENTRU ALÈšII CÄ‚ JUSTIÈšIA ESTE INDEPENDENTÄ‚

O Curte de Apel provincială

Prin probe imbatabile-a-ncheiat

C-a fost fără temei și ilegală

Invalidarea unui vot ciudat.

O altă Curte, cea superioară,

Verdictu-nfruntător l-a anulat

(Făptașii mai din post nu i-a zburat),

Căci ordinul pe zonă fu ca-n țară

Alt pretendent să fie cap de stat.

Justiția-ntre-ai casei-i contondentă.

Și să mai zici că nu-i independentă! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

NE SÚTOR ÚLTRA CRÉPIDAM*

Dac-o instanță judecătorească

Nu-și poate aroga o funcție-a CC**- ului,

CC-ul poate, oare, să-și lărgească

Un drept al său în baza legii leului? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

_______________________________________

**Ne sútor últra crépidam (lat.) – Dar nu mai sus, cizmare, de sanda!

** CC (abr.)) – Curtea ConstituÈ›ională.

 

GRABA DE-A INTRA-N ISTORIE

Au – deja – trei luni trecut,

Pacea nu s-a instalat.

Un lingău l-a și făcut

Din prima nobeleat. (LERU CICOARE)

 

E UNUL MAI DIHAI

Ții minte prostănacul din olat

Ce căuta potcoave de cai morți?

Ei bine, -un candidat la cap de stat

I-nvită azi la vot și pe cei morți! (LERU CICOA

 

REZERVÄ‚ DE VOTURI PENTRU CINE TRE’ SÄ‚ IASÄ‚?

Regretabil să trimiți scrisori

Și să-i chemi la vot pe decedați.

Mai blamabil e de două ori

Când la vot tot ei sunt număraÈ›i. (LERU CICOARE)

 

DOAR CA SÄ‚ SE AFLE-N TREABÄ‚?

Candidatul spune  răspicat

Că va scoate, dacă iese președinte,

Paraziții din administrația de stat.

Azi ei sar cu ghioaga dinainte. (LERU CICOARE)

 

ASTA E SALVAREA LOR?

Speriați că pierd puterea,

GuvernanÈ›ii bag’ cenzura,

Dar voltajul lor și vrerea

Votul nu-l închid. Doar gura. (LERU CICOARE)

 

AM ALES PÂN-AM CULES

O duzină cu beléle,

Că i-am ras fără săpun,

Ca, -n final, din două rele,

Să alegem cel mai bun. (LERU CICOARE)

 

S-A ZIS CU PROSTIREA „TURMEI”

Știe că – baronul È™ui –

Numai votul vulgului,

Vrea, nu vrea, -l legitimează.

Dar È™i vulgu’, - ”amorfă turmă”,

A-nÈ›eles, până la urmă,

Cum că votul său contează. (LERU CICOARE)

 

VOX PÓPULI – VOX DÉI*

Cum au prins că nu-s votați,

Votu-ntreg fu anulat.

Un scrutin nou anunțat,

Trimiși fură pe urlați. (LERU CICOARE)

___________________________________________

*Vox pópuli – vox Déi (lat.) – VoinÈ›a poporului – voinÈ›a lui Dumnezeu.

 

O ARE SAU VREA S-O AIBÄ‚?

Când spune-un candidat sigur pe sine

Că PreÈ™edintele ar stăpâni justiÈ›ia,

Ori deraiat un pic e de pe șine,

Ori că nu-l È›ine-n cursă amuníÈ›ia. (LERU CICOARE)

 

BRAVARE FALSÄ‚

Când spui că toată vina È›i-o asumi

Pentru deciziile ce le-ai luat,

Unde-i pedeapsa ce ți-ai asumat,

Să râdă È™i pisoii oposúmi? (LERU CICOARE)

 

GUSTURILE SE DISCUTÄ‚?

Chinezii te primesc cu drag în joc

Vreo fată de le-arăți mai arătoasă,

Dar te exclud pe veci de pe TikTok

C-o intervenție politică bățoasă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PROPRIA TURPITUDINE I-A VENIT DE HAC

Prins în ce potmol de febre,

Un sistem vechi, fără doage,

N-a-nțeles că i se trage

De la trucul din decembre? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

TOTU-N LUME-I TRECÄ‚TOR?

Interimar la cârma Țării,

Dar și la cea a guvernării,

Interimar la deputați

În spuza paÈ™ilor rataÈ›i,

Interimari pe la partide,

Ajunse, bietele, la blide.

Cu-atâtea funcÈ›ii temporare

Și noi, și Țara-i trecătoare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

NU FACE PIELEA CÂT DUBALA?

Ce gând prin cap să-È›i fi umblat

Să schimbi – Ce miere poa’ să fie?-

Un loc de eurodeputat

Pe unul de la primărie? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ASIGURARE BETON

FiÈ›i calmi: ministrul nost’ de pus în ramă

În toi de tulburări È™i ne-nÈ›elegeri

A pus pariu pe-un kil de vin din cramă

Că nu va fi blackout de alegeri. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PIELEA URSULUI DIN PÄ‚DURE

Scrășnet, în cursă, din dinÈ›i,

Fel de fel de baliverne.

Nu s-au văzut președinți

Și deja croiesc guverne. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PARALELÄ‚-NTÂMPLÄ‚TOARE

Fum alb iese din Capélă,

Dând de È™tire c-avem Papă.

Prezidentul nostru-stelă

Încă-i cam intrat la apă. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

SPORT NAÈšIONAL?

Credeam, naivi, că-n lumea militară

De-un gram de combustibil tot se știe,

Dar ne-am convins și-aici c-am dat-o-n bară:

Se fură mai ceva ca-n civilie! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

FABRICA DE PERMISE DIN SUCEAVA

Pentr-o sumă barosană

ÎÈ›i luai permisul auto,

Ca pe urmă, -n pantă plană,

Să-i răstorni pe mam’-ta, tat’-to. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

UNUI ÎNALT IERARH PUS LA DUBÄ‚ PENTRU AGRESIUNI SEXUALE CONTRA ELEVILOR

Ce-o fi, Preasfinția Voastră,

În pornirea-vă buiastră?

Cum fugea-n pătuț sfințeala,

V-apuca pe loc sminteala. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO

CUM E LA NOI

Românii fac adesea haz,

ExcepÈ›ie făcând anoÈ™tii,

De glume, de-alții, de necaz

Sau pur È™i simplu râd ca proÈ™tii. (PETRU – IOAN GÂRDA)

 

Râsu-i foarte sănătos?

O idee cam abrașă,

Că te face mare-n dos!

Cum aÈ™a? Păi râsu-ngrașă... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

-STRATEGIE ELECTORALÄ‚ -  

După ce-am pierdut tot anul

În scandal È™i vorbe grele,

Ne-a ieÈ™it, în fine, planul:

Să alegem… două rele! (NELU MATER)

 

Da, cam asta e agenda

Nu pot să te contrazic,

Însă am È™i o adenda:

Cel mai mic nu-i ăl mai mic... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

METEOROSENSIBILITATE

Prevăd că vremea nu-i a bună,

Căci soacra "face" iarăși bot,

Nevasta fulgeră și tună,

Iar eu resimt ... dureri în cot! (STELICÄ‚ ROMANIUC)

 

Pe mine când mă doare-n cot

Mă dau intens cu Voltaren,

Când mă înjură-un idiot

Îi dau în cap cu un catren! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

UNUI CANDIDAT

Promit c-am să vă reprezint,

Pe NATO, UE îi înving,

Căci voi mă știți, eu nu vă mint,

Ci fac în public ... marketing. (STELICÄ‚ ROMANIUC)  

 

Ca să faci studii de piață

Tre' să fii un bun telal

Nu să fii doar o paiață

Tot pornită pe scandal! (ȘTEFAN BAȘNO)