Citesc „Înconjurat de È™efi proÈ™ti È™i de angajaÈ›i leneÈ™i” (Editura „Litera”, BucureÈ™ti, 2023), autor Thomas Erikson. Volumul face parte din colecÈ›ia „IQ230”, o colecÈ›ie, după cum scrie pe prima pagină, „…dedicată celor care îÈ™i pun întrebări despre lumea din care fac parte, în care psihologia, filosofia, È™tiinÈ›a È™i sociologia vorbesc pe înÈ›elesul tuturor”. Thomas Erikson este È™i autorul bestsellerului „Înconjurat de idioÈ›i”, un volum care prezintă patru tipuri de comportamente umane: ROȘU (cu voință puternică), GALBEN (sociabil, expresiv), VERDE (prudent, loial) È™i ALBASTRU (rezervat, distant). De pe manÈ™eta coperÈ›ii a patra aflăm că Thomas Erikson este expert suedez în comportament, speaker extrem de activ È™i autor de bestselleruri. Dacă în volumul „Înconjurat de idioÈ›i” a prezentat trăsăturile bune È™i rele ale diferitelor tipuri de personalitate, în cartea în discuÈ›ie pune accent pe instrumente È™i tactici de lucru. De ce crede autorul că ar trebui citită această carte? Sistematizăm: 1. „lumea este plină de È™efi incompetenÈ›i”; 2. „la fiecare nivel, în toate tipurile de organizaÈ›ii, există È™efi care au ajuns în locul nepotrivit È™i care provoacă probleme atât lor, cât È™i angajaÈ›ilor”; 3 „există È™efi mult prea drăguÈ›i È™i È™efi pur È™i simplu răutăcioÈ™i”; 4. „există È™efi care nu reuÈ™esc să înveÈ›e numele angajaÈ›ilor”; 5. „există È™efi care se sustrag de la responsabilități”; 6. „există È™efi atât de incompetenÈ›i încât compania s-ar descurca mult mai bine fără ei”.
Volumul conÈ›ine două părÈ›i: prima parte – „Înconjurat de È™efi proÈ™ti” È™i partea a doua – „Înconjurat de angajaÈ›i leneÈ™i”. Cercetările făcute de Erikson l-au determinat să ajungă la o concluzie dură: „Există destul de mulÈ›i È™efi cărora nu ar fi trebuit nici măcar să li se dea cheile de la birou.” Acesta identifică 21 de situaÈ›ii: 1.„È™eful care nu vede nimic pozitiv”; 2. „È™eful care se plânge È™i critică tot”; 3. „È™eful care dă vina doar pe angajaÈ›i”; 4. „È™eful care îÈ™i arogă meritele tale”; 5. „È™eful care habar nu are ce fac angajaÈ›ii”; 6. „È™eful care nu dă niciodată răspunsul primit”; 7. „Șeful care se înfurie fără motiv”; 8. „È™eful care aÈ™teaptă să-i citeÈ™ti gândurile”; 9. „È™eful care face o dramă din greÈ™elile celorlalÈ›i”; 10. „È™eful care dă instrucÈ›iuni derutante”; 11. „È™eful împrăștiat care nu È™tie pe unde È™i-a pus documentele”; 12. „È™eful obsedat de control”; 13. „È™eful care verifică totul în detaliu”; 14. „È™eful care nu deleagă niciodată vreo responsabilitate cuiva”; 15. „È™eful care insistă să ia singur toate deciziile”; 16. „È™eful care se află mereu în altă parte”; 17. „È™eful căruia nu-i pasă dacă o parte din echipa lui îÈ™i face treaba”; 18. „È™eful care nu dă niciodată ordine directe”; 19. „È™eful căruia îi este atât de teamă de conflicte, acceptând orice la locul de muncă”; 20. „È™eful care se aÈ™teaptă la supunere din partea celorlalÈ›i doar pentru că este È™eful”; 21. „È™eful care face eforturi mari să pară că te ascultă, în schimb nu aude nici un cuvânt din ce spui”. Autorul e conÈ™tient că nu a inventariat toate situaÈ›iile, cititorul putând adăuga È™i altele la această listă.
Trei aspecte sunt explicate pe larg; de ce trebuie să-È›i alegi tu È™eful È™i nu angajatorul tău, leadershipul este un proces de comunicare È™i cum să înÈ›elegi È™i să prezici comportamentul È™efului tău. Pentru o analiză mai bună a tipurilor de comportament, Erikson a preluat sistemul DISC al psihologului american Moulton Marston care, în timp È™i prin corectările aduse È™i de alÈ›i psihologi, l-a perfecÈ›ionat într-un model mai explicit, impunând modelul DISA (Dominantă, Implicare, Supunere, Abilitate analitică) È™i pliat pe un model simplu de patru culori: ROȘU (curajoÈ™i È™i impulsivi, decizii scurte È™i la obiect, vrea neapărat să evolueze È™i nu renunță până nu-È™i atinge scopul, decide rapid asumându-È™i riscuri); GALBEN (comunicativi, foarte optimiÈ™ti, deschiÈ™i, plini de idei, preocupat tot timpul de existenÈ›a relaÈ›iilor interumane); VERDE (foarte altruiÈ™ti, respectă cuvântul dat, dominaÈ›i de un grad mare de relaxare, adesea rezervat, pasiv È™i se dă greu la schimbări); ALBASTRU ( vorbesc puÈ›in, doar dacă sunt întrebaÈ›i, preferă detaliile, de un pesimism cras, închiÈ™i în ei È™i adesea analitici). Thomas Erikson ne atenÈ›ionează că rareori întâlnim oameni care au o singură culoare. Aceste patru grupe principale se pot combina în foarte multe feluri. Cercetările autorului au reliefat patru combinaÈ›ii foarte frecvente: 1. RoÈ™u/Galben (creativi È™i flexibili); 2. Galben/Verde (deschiÈ™i È™i înÈ›elegători); 3. Verde/Albastru (sistematici È™i organizaÈ›i); 4. Albastru/RoÈ™u (raÈ›ionali È™i disciplinaÈ›i).
Sondajele lui Erikson în rândul angajaÈ›ilor au reliefat câteva concluzii dure despre È™efi: roÈ™ii sunt inumani, galbenii îngrozitori, verzii extrem de leneÈ™i, iar albaÈ™trii distanÈ›i. Considerând că dacă leadershipul este defectuos, Erikson este convins că poate avea efecte grave asupra bunăstării angajatului („mediul psihosocial la locul de muncă”). Fiindcă È™i angajaÈ›ii se pot încadra unui tip de culoare, È™eful prost (incompetent) poate crea acestora stări de stres. Angajatul ROȘU este stresat când: nu este implicat în luarea deciziilor, nu obÈ›ine rezultate face muncă de rutină, i se cere să coboare tonul sau nu deÈ›ine controlul. Angajatul GALBEN este stresat când: se simte ignorat, È™eful nu are încredere în el, i se oferă sarcini de lucru plictisitoare, este izolat de grup sau criticat în public. Angajatul VERDE se stresează când: are un sentiment de nesiguranță, prea mulÈ›i oameni stau pe capul lui, este supus fără explicaÈ›ii unor schimbări permanente, este obligat să fie în centrul atenÈ›iei, este criticat în public. Cel ce aparÈ›ine tipului ALBASTRU se stresează când: i se pun la îndoială competenÈ›ele, È™eful ia decizii spontane, i se dă sarcini riscante, dominat de problemele personale, i se tot reproÈ™ează că e obsedat de detalii. Concluzia primei părÈ›i a cărÈ›ii este aceea că, până la urmă, suntem înconjuraÈ›i de mulÈ›i È™efi inutili, însă nimeni nu a spus că nu e nevoie de È™efi. (VA URMA)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
OPÈšIUNE SOCIALÄ‚ (dactilic)
Față de statul cel rus
Stimă nu am nici un bob;
Filo-american nu-s,
Ci, permanent ruso-fob! (MIHAI HAIVAS)
LA MEDIC PENTRU CONSULT (amfibrahic)
Știind că-i va face plăcere,
Veni îmbrăcată chiar È™ic:
Ea sâni-i purta la vedere,
Căci nu încăpuseră-n plic. (MIHAI HAIVAS)
DIFERENȚA DINTRE AMANTĂ ȘI SOȚIE (anapestic)
Te poÈ›i plânge amantei de soață -
Ea fiind pentru soți interfață -
Dar invers să încerci de-ai curaj,
E posibil s-ajungi la partaj! (MIHAI HAIVAS)
AMENDARE
Din practică se dovedeşte,
Prin lumea asta circulând:
Ştiinţa nu se prea plăteşte,
Dar neÅŸtiinÅ£a…oriÅŸicând. (VASILE LARCO)
OPINIE BAHICÄ‚
Nu ai curaj, eşti supărat,
Poţi face pietre la ficat,
Ajungi de nu ai somnul lin…
Când apă bei, în loc de vin! (VASILE LARCO)
SCULPTORUL DIN PEÅžTIÅžANI
Copil fiind, o straşnică vioară
A construit BrâncuÅŸi cu mâna-i sfântă,
Văzând, apoi, că-n scumpa Å£ară
Oricare piatră modelată, cântă. (VASILE LARCO)
CHEIA AR PUTEA FI LA ALEÅžI
Vom ieÅŸi din criza asta, poate,
Åži cu ei acolo sus, cândva,
Dar eu cred că repede ne-am scoate
Dacă i-am băga pe undeva… (PETRU IOAN GÂRDA)
ROMÂNIA PITOREASCÄ‚
Constat (e inutil să critic)
Că astăzi, după integrare,
Avem pe plaiul mioritic
Mai mulÅ£i ciobani decât mioare. (PETRU IOAN GÂRDA)
PENSIA MEA
S-ating în viaţă câte-un Å£el
(Normal – prin taxe, spăgi ÅŸi mită),
Ea nu m-ajută mai defel:
E nesimÅ£ită!? (PETRU IOAN GÂRDA)
VOCAÅ¢IE
După ce-ajungi avocat,
E nevoie de voinţă,
Căci primul proces pierdut
Este cel de conştiinţă. (GRIGORE COTUL)
EDIFICARE
- Ce face Ion sub pat, Mărie?
Da`, să nu-mi spui minciuni!
- Sub pat? Nu ÅŸtiu, Ilie!
Da-n pat face minuni! (GRIGORE COTUL)
DILEMÄ‚
Ca să pui un nou director,
Peste dascăli, nu-i uşor:
Cel ce vrea nu corespunde,
Cei ce corespund nu vor! (GRIGORE COTUL)
COMERÈš AUTOHTON
S-a schimbat la noi comerțul;
Peste tot găsești de toate,
Inclusiv, există prețul
Pe produse ... expirate! (MAX OPAIÈš)
SOLICITARE LA DIVORÈš
Încă tânăr, cu avere,
Cu o văduvă-nsurat,
DivorÈ›ând, femeia-i cere:
_Să mă lași, cum m-ai luat! (MAX OPAIȚ)
UNUI JURNALIST ASERVIT
E jurnalist și scrie bine;
Ce face, face cu adresă,
Dar câteodată, nu prea-i È›ine,
Căci el lucrează azi la ...presă! (MAX OPAIȚ)
NOI ȘI GEOPLITICA
Na, acum ne dăm la Trump
Fiindcă, deh, suntem cu UE
Chit că vom plăti cam scump
Și o s-o luăm la... m...e! (ȘTEFAN BAȘNO)
EEE, AȘA DA!
Bolojan e fericit
Că ajunse la Paris
Unde i s-a povestit
Tot ce alții au decis! (ȘTEFAN BAȘNO)
UN NOU NAPOLEON?
Un cocoÈ™ se îmburică
Taman la Moșul Martinică
Râde MoÈ™ Martin în barbă:
„Vezi, poate îÈ›i dau o labă!... (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
FAMILIALÄ‚
Soția lui e grijulie
Și mulÈ›umit acum îl face.
Cadou e pentru el, magie,
Atunci când tace. (RADU MIHAI)
Suportă ea așa supliciu?
Păi ăsta, nene, sacrificiu!
Dar mâine va vorbi din nou
Să compenseze-acest cadou... (ȘTEFAN BAȘNO)
CONFESIUNE
Cu jenă, mi se spovedea,
Alaltăieri, un bun amic:
Când soaÈ›a-È›i spune "vom vedea"...
Să știi că n-ai să vezi nimic. (AL. D. FUNDUIANU)
Cred că n-ai înÈ›eles corect
El a întenÈ›ionat, săracu'
Să îÈ›i spună aÈ™a mai pe discret
De fapt, că l-a văzut pe dracu'! (ȘTEFAN BAȘNO)
Cum nu pari căzut din pom -
De-ai fi fost ceva mai harnic
Și nu-atâta de fățarnic...
Șanse-aveai s-ajungi chiar Om. (AL. D. FUNDUIANU)
OPORTUNISTULUI
Chiar și cel căzut din pom
Are șansa de-a fi om,
Însă cel ce se aburcă
Pân' la urmă, o încurcă! (ȘTEFAN BAȘNO)
MANIFESTÄ‚RI PARANORMALE
Eu n-aș putea să le descriu,
Pe soața mea au fost testate,
Ea acceptând, într-un târziu,
Că pot avea și eu am dreptate! (GHEORGHE CIREAP)
Vai de mine, ce minune,
Ce medicamente bune !
Domnu' Ghiță, fie-ți milă,
Pune-ne și nouă-o pilă... (ȘTEFAN BAȘNO)
EXCEPÈšIE
Teoria e exactă:
La frig toate se contractă ,
Însă e ciudat, căci iată
Prețurile se dilată. (TONY ANDREESCU)
Păi și apa se dilată
Atunci când e ger afară,
Însă preÈ›u-o È›ine lată
Și tot creÈ™te pân' la vară... (ȘTEFAN BAȘNO)
ROMÂNULUI DE AZI
Ți s-a tăiat pădurea toată,
Ca tu să fii în viață demn,
Să nu mai poți s-ajungi vreodată
La sapă sau limbaj...de lemn! (ION MORARU)
Cu sapa nu avem ce face
Nu mai avem glie, nici țărani,
Iar limba – place sau nu place
E roengleza de mulți ani! (ȘTEFAN BAȘNO)
DESPRE TELEVIZOR
Un aparat chinuit;
Unii-îi zic tembelizor,
Că tâmpeÈ™te un popor
Atunci când este pornit. (DUMITRU BUJDOIU)
GUVERNANȚII ȘI METEO
S-a aflat misterul,
Dintr-o Ordonanță:
Cum apare gerul,
Pensiile-ngheață. (DUMITRU BUJDOIU)
DRAGOBETE ȘI INDICELE
DEMOGRAFIC (Statistica)
Se întâmplă-n România,
E-n declin demografia;
CreÈ™te, când oferi la fete
Zeci de nopți de Dragobete. (DUMITRU BUJDOIU)
GRAMATICA E DE VINÄ‚
Ea sinceră, el tălâmb;
- I-am zis că am călcat strâmb,
M-a uns pe piciorul stâng
Cu voltaren; râd sau plâng? (DUMITRU BUJDOIU)
O BLONDÄ‚ ȘI UN COCOȘAT, ÎN PAT
- Ce faci, iubi-acoloșa?
Vrei să îmi faci sex oral?
- Altceva, mai medical:
Suflu să-È›i îndrept cocoaÈ™a. (DUMITRU BUJDOIU)
CÂND EȘTI LA MARE-ANANGHIE
Subsidiile credeai că-s ajutoare
Când casa-È›i arde-n foc, È›ara-n război,
Dar a venit la manșă-o zgârcidare
Și-ți cere miliardele-napoi... (LERU CICOARE)
TOMA NECREDINCIOSUL ȘI NECRUȚĂTORUL
Nu poți s-accepți ca Țara-ți, anemona,
Să-È›i ardă-n foc sau piară în neant,
Dar cum încerci să te opui lui Toma,
Pe loc ești dictator, comediant! (LERU CICOARE)
SUPÄ‚RAREA LUI ZEUS
Când el prin pace vrea a te salvare,
Cum îndrăzneÈ™ti tu, mim, ingrat ce eÈ™ti,
În loc să-mparÈ›i cu el metale rare,
Să-i recomanzi activele rusești? (LERU CICOARE)
GREU O FI CU ALIAÈšII.
NUMAI GREU VA FÄ‚RÄ‚ EI?
Nu s-a gândit, tot scăpărând,
Că poate-ajunge, într-o doară,
Americă, în primul rând,
Doar una ea, dar solitară? (LERU CICOARE)
OBRAZNICUL MÄ‚NÂNCÄ‚ PRAZNICUL
Or fi-având ei cărÈ›ile în mână,
Primii atacând ca niÈ™te câini,
Lumea ezitând a pune frână
Și-a le da energic peste mâini. (LERU CICOARE)
PE SCUT SAU SUB SCUT?
Mais qu’est-ce que c’est? Ce-i asta? Wast is Das?
Luxuriantă 
E, floare-nvoaltă,
În timp ce noi ne-mpungem la taifas,
La Riad pun la cale-o nouă Ialtă. (LERU CICOARE)
PE TABEL DE PLATÄ‚ – SUFLETE MOARTE
În listele USAID din State
De ajutor – De ei além**! –
Erau mulÈ›i oameni în etate
De-o seamă cu Matusalém (!). (LERU CICOARE
*USAID – United States Agency for International Development
(Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională),
organism public care acorda ajutoare umanitare cetățenilor din alte state.
**Forma inversată a expresiei Além (sau alám) de ei! – Ferice de ei!
PRIN NOI ÎNȘINE
Semnalul transatlantic e
Că doi bănuÈ›i nu dau pe-UÉ?
Dar cât or da pe lupul dacic
Împintenatul cocoÈ™ galic? (LERU CICOARE)
DE CARE PARTE NE SITUÄ‚M?
ÎncântaÈ›i grozav de flama torÈ›ei,
Etalându-ni-ne muÈ™chii pieptului,
Ezităm să spunem: dreptul forței
Ne ghidează-n fapt sau forța dreptului? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AMENINÈšAREA VINE DIN INTERIOR
Vin americanii și ne spun
Că pe continent È™i-n România
E-o problemă cu democrația.
Astea pe jăratic nu ne pun? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SÄ‚ NU VEZI CÄ‚ PICIOARELE-I SUNT SCURTE?
S-o-nzorzonezi cu fără saț podoabe,
Cu sexy minijupe azi È™i mâine,
Să fie cea mai snoabă dintre snoabe,
Minciuna cum a fost, aÈ™a rămâne. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
REPETITIO EST MATER SELECTORUM
Se anulează/reia votul,
Dacă nu trece-n tur bigotul.
Exemplul viu? Președinția
Ori, și mai nou, Academia. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ȘANSĂ UNICĂ
Când o lume-ntreagă azi socoate
Démosul c-a fost dispreÈ›uit,
Doar o șansă-avem să-i dăm dreptate:
Turul doi să-l ducem la sfârÈ™it. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
COCOȚAT LA PUTERE, NU CONDUCI, CI SLUJEȘTI
Poporul te-a ales să-l reprezinți,
Să-i aperi dreptul, libertatea lui,
Ci nu să-l vinzi pe treizeci de arginți
Ori lași uitat, sărac, al nimănui. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DAR CU MORALA ȘI BUNĂ-CUVIINȚA CE NE FACEM?
Nu sunt în Parlament tendinÈ›e
Să se evite amantlâcul
Și ce te faci când, la È™edinÈ›e,
Le sare pentr-un fleac bâzdâcul? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
SACRIFICARE DE NAT ÎN NUMELE UNEI CAUZE?
Condiții grele-n Parlament:
Nevroza, stresul, chiar seismul,
Încât te-ntrebi intrigament:
De ce-o da-n floare nepotismul? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
LEGI PENTRU COTEI ȘI LEGI PENTRU VĂTĂȘEI?
La lefi și pensii-n anul ce-am intrat
E-o încălcare-a legilor suspectă,
Dar cum de-n companiile de stat
Și în instanÈ›e ele se respectă? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
PENTRU UNII AUSTERITATE, PENTRU ALÈšII PRODIGALITATE
Simțind că anul nou venea cu-nghețul,
Salariile È™i ele-au îngheÈ›at
La cei cu sapa, cioanca È™i hârleÈ›ul,
Pe când la È™efi pe dată s-au dublat.
Nu-ncap în ordonanÈ›a „TrenuleÈ›ul”
Și șefii companiilor de stat? (NICOLAE MĂTCAȘ)
„BÄ‚IEÈšII DEȘTEPÈšI” NU NE EXPLICÄ‚ DE CE
SE EVAPORÄ‚ GAZELE DIN DEPOZITE?
O săptămână de îngheÈ›
Și gazu-i la moaș-sa pe gheață.
Vara-l luăm pe-ascuns c-un preț
Și iarna, îndoit. Ce boață! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
PE OLIGARHI CE-I MÂNÄ‚ ÎN DUBAI?
Cu statu-afaceri, fraude, guleai,
Cât tamja nime-n jur nu le-o conturbă,
Apoi îÈ™i mut’ profitul în Dubai
Și-o È™terg È™i ei când le miroase-a dubă. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CÂND TRIUMFÄ‚ INSTINCTUL DE MAMÄ‚
Tenismene-un pic trecute,
Aparente fetișcane,
Cum încep a fi bătute,
Cum doresc să fie mame. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN NOU PRETEXT DE-A LUA/DA
ȘPERÈš ÎN UNELE ȘCOLI ELITISTE
Ca să n-aibă palpitații
Că odraslele n-au „zece”,
Tații lor plătesc la rece,
Plus la ora de la lecție,
Orele de meditații
Ca pe-o taxă de protecție. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂȘTIG SUTÄ‚ LA SUTÄ‚ ASIGURAT PE AEROPORTUL OTOPENI
Pune fără teamă orice miză
(Certamente te îmbogățeÈ™ti):
De-o să caÈ›i pe „Henri Coandă”-o priză,
Niciodată, -n veci, n-ai s-o găsești. (NICOLAE MĂTCAȘ)
INIÈšIATIVÄ‚ ORIGINALÄ‚
O parohie-a uns cu mir
Un nou concúrs: „Miss cimitir”.
Având atâtea miss alese,
Va fi concurs și la ... mirese. (NICOLAE MĂTCAȘ)