Numărul 16 din ianuarie 2025 al revistei „Scârț” care apare la Iași sub egida Asociației Umoriștilor „Al. O. Teodoreanu” este la fel de consistent și dedicat umorului de toate formele și nu numai. Publică în acest număr: Anica Andrei-Fraschini, Vasile Vajoga, Daria Dumescu, Daniel Bratu, Sanda Nicucie, Constantin Moldovan, Ananie Gagniuc, Dan Norea, Petru Brumă, Ionuț Daniel Țucă, Liviu Kaiter, Vasile Larco, Cătălina Orșivschi, Vasile-Til Blidaru, Gheorghe Șchiop, Mihai Sălcuțan, Mirela Butnariu, Kosta Vianu, Teodora Pascale, Mihai Frunză, Ioan Frențescu, Ion Micuț, Florin Rotaru, Nicolae Bunduri, Nică Janet, David Valentin, Stelică Romaniuc, Georgică Manole, George Eftimie, Gheorghe Cireap, Petru Ioan Gârda, Grigore Cotul, Florentina Loredana Dalian, Doru Mihai Lungescu, Eugen Paul Popa, Ani Laiu, Mirela Grigore, Gheorghe Bâlici, Ion Diviza, Petruș Andrei, Sorin Poclitaru, Constantin Bulboacă, Mihai Olaru, Alexandru Hanganu, Constantin Bidulescu, Emil Ianuș și, nu în ultimul rând, Păstorel.
Realizatorii revistei au decis ca acest număr să fie dedicat, în mare parte, poetei Teodora Pascale care, pe 29 decembrie 2024, a trecut la cele veșnice. Sub semnul lui Eminescu („Stelele-n cer, deasupra mărilor, ard depărtărilor, până ce pier”) și a patru versuri din poemul Teodorei, ”O nouă șansă” („Eu privesc din cornul Lunii și aștept o provocare: / Să încerc o soartă nouă și o nouă-nfățișare. / Fi-voi Bendis ori Minerva? Când și unde voi renaște? / Astea toate-s amănunte… Sper că mă vei recunoaște?), rețin din „Pagina in memoriam”: „Creatoare de excepție, cu un spirit viu și plin de umor, Teodora a ars ca o flacără albastră pe „tărâmul” poeziei în vers clasic, reușind într/un timp incredibil de scurt, publicarea unor cărți de poezie remarcabile, atât pe „cont propriu”, cât și în „duet”, împreună cu mari corifei ai geniului literar și umoristic, față de care n-a fost o clipă mai prejos. Dezinvoltura sa, naturalețea, extraordinara capacitate de înțelegere a oricărei situații și de comunicare efervescentă s/au suprapus pe fondul unei sensibilități și discreții exagerate, care a ascuns-o admiratorilor săi într-un mod regretabil, nedrept și implacabil, acum. Dispariția Teodorei oprește fluxul de lumină de care era capabilă în în această lume, înainte de vreme.”
Din opera Teodorei Pascale revista alege rondeluri, sonete, poeme și dueluri (cu Petru Ioan Gârda, Doru Mihai Lungescu, David Valentin) și secvențe din dialogurile cu Daniel Bratu. La pagina 25 se poate citi rondelul „Femeia” pe care poeta o descrie ca fiind „o ființă diafană”: „Femeia-i o esență diafană, / Un cer senin sau un vârtej astral, / Cu suflet de copil sau imoral, / Ce-atrage-n jocul ei, ca-ntr-o capcană. // Al vieții bolero, pasional / Dansează grațioasă și spontană; / Femeia-i o esență diafană, / Un cer senin sau un vârtej astral. // Te cucerește ca o amazoană / Și vă iubiți profund, paradoxal; / De-o vrei fidelă-n patul tău, legal, / Cuprinde-o-n brațe, să n-o ia la goană. // Femeia-i o esență diafană…”.
Interesante sunt și secvențele din dialogurile Teodorei Pascale cu Daniel Bratu. Eu nu pot spune mai multe privind aceste dialoguri decât o face Daniel Bratu: „Sunt câteva fragmente de dialog, destul de aproximative. N-aș putea să le zic nici măcar sinteze. Îmi dau seama, recitind dialogurile cu Teodora, că misterul ei a rămas intact. Asta și pentru că, ajutată de marea-i ei generozitate și șiretenia feminină, m-a făcut pe mine să vorbesc despre proiecte, despre revistă, despre ședințele asociației, despre festivalul „Scârț – Umor”. Am crezut că la un moment dat se va „arăta la față”, că va veni la vreun eveniment unde este invitată sau/și premiată și vom avea, astfel, prilejul să știm mai multe despre cine este cu adevărat. Am trăit cu impresia că mai e destulă vreme. Nu mi-am imaginat că timpul poate fi atât de nerăbdător… Drum lin spre stele, Teodora!”
Celor născuți în luna în care apare revista, redacția le rezervă un spațiu pentru cinci epigrame. Răspund prezent șase epigramiști, reținând aici câte o epigramă: VASILE LARCO ( „Sfera cunoașterii” – „În jurul axei ne rotim mereu, / Afirm discret, având știința scut: / Să te cunoască lumea, nu e greu, / E dificil să fii recunoscut.”), CĂTĂLINA ORȘIVSCHI („Evidențe” – „Grâu bun se macină la moară, / În brutării avem făina / Și-n lumea ce ne înconjoară, / „Sus„ sunt tărâța și neghina…”), DANIEL BRATU („Răul mic” – „Mulți s-au păcălit, vă zic, / Foarte sigur, din rărunchi, / Când ales-au răul mic. / Răul mic stătea-n genunchi.”), VASILE TIL-BLIDARU („Destin comun” – „Ajuns acum o fire calmă, / Află de la bătrâna-i soață, / Că liniile lui din palmă / Se pot citi la ea pe față.”), GHEORGHE ȘCHIOP („Ars amandi” – „Femeia asta are stofă, / Că face totul fără greș / Și când își duce soțu-n cofă, / Și doi amanți cu-același preș!”), MIHAI SĂLCUȚAN („Aventură” – „A doua zi luă sfârșit / Idila lor nechibzuită, / Că el era băiat „citit”, / Iar ea – o carte răsfoită.”).
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
GLORIA CUCERITĂ (dactilic)
Pisc de pe care, atent,
Unii coboară mai lent;
Alții-ncercând un trucaj
Cad în picaj. (MIHAI HAIVAS)
CHEIA SECRETELOR LA FEMEI (amfibrahic)
Picioarele multe îmi spun
Atunci când, în sex, eu le pun
Pe lângă urechi, ca-n tumult,
Misterele lor să le-ascult. (MIHAI HAIVAS)
NIMFOMANĂ PERFECȚIONISTĂ (anapestic)
Și-a făcut o mărire de buze,
Dar pândind, mulți bărbați ca rechinii
Ar fi spus, despre ea, să se-amuze
Că n-o-ncap de atunci nici... bikinii. (MIHAI HAIVAS)
VEDERI POLITICE
Sunt astăzi mulţi parlamentari
- Nu-i în discuţie etatea –
Ce-şi pun sub frunte ochelari,
Dar tot nu văd…realitatea (VASILE LARCO)
ASPIRAŢIE
N-aş vrea s-ajung pe-nalte creste,
Dar nici să o sfârşesc oriunde
Şi nici oricând să mor, ci peste
Cinci miliarde de secunde. (VASILE LARCO)
ADMIRAŢIE
Când spui femeie vezi o floare,
Un Univers de cucerit,
Vezi tot ce-i mai superb sub soare…
Dar să nu fii căsătorit. (VASILE LARCO)
SOŢII LA CUMPĂRĂTURI
Harul vieţii nu-l refuză, x
El modern şi ea vetustă;
Ea ocheşte câte-o bluză,
El priveşte spre o “fustă”. (VASILE LARCO)
UNUI AUTOR
Chiar de scrii câte-o prostie,
Nu te crede nătărău;
Este o dovadă vie
Că gândești cu capul tău. (ION DIVIZA)
UNUI BIBLIOTECAR & SCRIITOR
De când pledezi ca scriitor,
Pe șefii tăi îi trec fiorii:
Au câștigat un autor,
Dar au pierdut toți cititorii. (ION DIVIZA)
UNUI SCRIITOR
N-a râvnit nici laude deșarte,
Nici un monument la țintirim,
Dar abia după a zecea carte
A ajuns, în fine... anonim. (ION DIVIZA)
EL ȘI EA
Mânat de-o dragoste adâncă,
I-a dat bijuterii și flori,
A dezvelit-o deseori,
Dar n-a descoperit-o încă. (VALENTIN DAVID)
GARANȚIE ÎN AMOR
Întrucât e rău de plată
Nu l-a vrut nici de amant
Și i-a spus ca, altă dată,
Să-și aducă un girant! (IOAN MAMAISCHE)
EVA ÎN CRIZĂ
Văd fața ei strălucitoare;
Știindu-i firea-atât de calmă,
Eu îi pun lumea la picioare,
Iar ea... facturile în palmă! (MAX OPAIȚ)
REVENDICARE
Hotărâtă, face caz;
Vrea s-aprindă iar „fitilul”
După ce mai toarnă gaz,
Ca să-i recunosc... copilul. (MAX OPAIȚ)
HOMO HOMINI LUPUS!
La un concurs, la masă-am remarcat
Un fenomen ce prea puțini îl știu:
Ori ești și tu la masă premiat,
Ori, din păcate, numai în ...„meniu”! (MAX OPAIȚ)
DE ZIUA UMBRELEI
De ploaie și de alte cele
Te-ascunzi degrabă sub umbrele.
De vine rusu' cu răzbelu'
Ne-ascundem toți la Deveselu!.. (ȘTEFAN BAȘNO)
DEMISIA
Un sentiment imens de silă
Inexplicabil în cuvinte
Că doar nu o să-mi fie milă
De cel ce N-A FOST președinte… (ȘTEFAN BAȘNO)
DIFERENȚĂ
Un bărbat e-mbrobodit
De nevastă, vrem nu vrem,
Fii , creștine, fericit
Că n-o face un harem! (ȘTEFAN BAȘNO)
VALENTINE DAY
SUVERANISM
Eu, de sfântul Valentin
Mi-am luat un kil de vin
Și-o să-l beau pe îndelete
Taman hăt, de Dragobete! (ȘTEFAN BAȘNO)
LATINA, AUT DIN ȘCOLI
Săracă vechea latină,
Urgisită, limbă moartă;
Pentru mulți, aceeași soartă,
Când stâlcesc limba română. (DUMITRU BUJDOIU)
SEARĂ DE SEARĂ, TICSITE ECRANELE
De pulifrici, penali, mișei,
Ne dau lecții, cum vor ei;
O știristă-a zis, nu-i proastă:
- Du-te-acasă, ai nevastă! (DUMITRU BUJDOIU)
OCTOGENARI LA MALL
- Bă, iar am fost la femei,
- Cum a fost, te-ai descurcat?
- Ce să-ți spun, gândești ce vrei,
Dar la ele-e mai curat. (DUMITRU BUJDOIU)
AL ȘASELEA SIMȚ
E reală chestia-asta;
Tot un simț, cu mulți…pixeli,
Simț ce-l are doar nevasta:
Te miroase când o-nșeli. (DUMITRU BUJDOIU)
O BLONDĂ NEMULȚUMITĂ
- Duc vibratorul-napoi,
Ăștia la sex-shop n-au minte;
- Dar, de ce-atât tărăboi?
- Uite, fă, mi-a spart un dinte. (DUMITRU BUJDOIU)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
PROMISIUNE
Țara o să înflorească
De la anul într-un an,
Pensiile or să crească
Cât păr are Bolojan. (VALENTIN URSU)
Este posibil ca-ntr-un an
Să-i crească păr lui Bolojan
Că el e ras pe galava
Însă pensii, de, mai va! (ȘTEFAN BAȘNO)
REGRET PREZIDENȚIAL
N-o sa mă mai mut la vilă,
Și deja imi plâng de milă,
Ca plimbatul fară rost,
A fost drum cu dus-întors! (IOAN PETRESCU)
Nouă mult ne-ar fi plăcut
Dacă se dădea pierdut
Poate-așa am fi văzut
Un lucru bine făcut! (ȘTEFAN BAȘNO)
SCHIMBAREA
Vine schimbarea și nu ne convine,
Nu înțelegem că-i ceva profund,
Ursula este cu chiloții- vine,
Iar Trump precis n-o va ciupi de fund! (IOAN PETRESCU)
Eu înțeleg de ce ești trist
Te pui în pielea lui Ciolacu
Ce e acum suveranist,
Că altfel o să de de dracu! (ȘTEFAN BAȘNO)
DE ZIUA ÎNDRĂGOSTIŢILOR
În ziua asta-i de bonton
Să-i dai soţiei cu plăcere
Din partea ta un telefon...
Să-i spui că mai rămâi la bere. (STELICĂ ROMANIUC)
Să-i fie ziua mai frumoasă,
Gest de supremă curtoazie
Cu-o bere faci economie
Și-o bei cu ea când stați la masă! (ȘTEFAN BAȘNO)
LEȘIE PE SUFLET
Când victima îți cere s-o ajuți
Să stea ne-nfrântă, stei, pe metereze,
Cum s-o trimiți, cu glas de pisicuț,
Cu agresorul să negocieze? (LERU CICOARE)
UNDE-S GARÁNȚII UNEI PĂCI DURABILE?
Au sfruntat lupta, rapácea,
Fără nicio interfață
Și tot ei, beligeranții,
Să negocieze pacea,
Musai când e-a fi de față
Marii protectori: garánții? (LERU CICOARE)
DILEMA UNUI PREȘEDINTE LA RĂSPÂNTIE
Din două-alternative ce le ai:
Că Legea nu te lasă ca să pleci,
Iar gloata nu te lasă ca să stai,
Tu peste care n-ai putea să treci? (LERU CICOARE)
VĂZÂND CĂ-I BÂJA
Înghite-n sec iar de români cum îs,
Mămăligarii: vor să îl suspende,
Făcându-și țara lor de dor de râs.
Și pleacă. -I viu sfârșitul lui Allende. (LERU CICOARE)
NE PIZMUIESC ÎNDARN C-AVEM DE TOATE
Curentul, gazu’-un ungur nu-l scumpește,
Din bunăstarea țării face cult.
Românii nu se-ntreabă niciodată
De ce plătesc de două ori mai mult? (LERU CICOARE)
MAI SCUMPE DECÂT CEI CARE NU LE AU
Posesori de gaze naturale
Cu depozite de iarnă pline,
Ni le vindem. Preț? Metale rare!
Altfel drumu-l iau spre țări străine. (LERU CICOARE)
SPECULĂ CU GAZE DIN REZERVA STATULUI?
Mai ieri – depozitele pline
Cu gaz, s-avem până la vară,
De-ndată ce nea Faur vine,
Juma’ din gaze fac picioară. (NICOLAE MĂTCAȘ)
MAI DEGRABĂ OPRIM ROTIREA PĂMÂNTULUI
De reforma teritorială
S-a bătut atâta apă-n piuă,
Că, decât să-ncerci s-o faci reală,
Mai degrabă faci din noapte ziuă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DURA LEX LOVITĂ-N PLEX
Salariul minim cât centáurea
E garantat și el prin lege.
De n-ar avea, cu indexarea,
Aceleași, ambele, toiege. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CA LA NOI - LA NIMENI
În ce stat s-auzi-așa butadă
(Poate, doar prin Țara românească!)
Că, incert, profitul poa’ să scadă,
Dar salariul permanent să crească?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
MINISTRULUI CARE NE ASIGURĂ FERM DE MĂSURILE
LUATE ÎN EVENTUALITATEA UNUI MARE CUTREMUR
Clădirile sunt cel mai mare risc.
Consolidarea are loc pe trepte:
Un sfert de veac, juma’, cu crucea-n plisc...
Rugăm seismul crunt să mai aștepte. (NICOLAE MĂTCAȘ)
„ELOCINȚA” UNUI MINISTRU ÎN APĂRAREA
PRODUSELOR ROMÂNEȘTI DIN SUPERMARKETURI
Ne putem lua de prețuri,
Dar vă rog cu-nfrigurare,
Printre perle și finețuri,
Luați labele murdare
(Cum le spun eu fin la „mâini”)
De pe dealer-ii români. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CE AU FOST ANULATE ALEGERILE PREZIDENȚIALE?
Pe când lumea de pe lume
Știe clar ce-a fost la noi,
P(r)ost(ăn)acii noștri-anume
Tac ca porcu-n păpușoi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MINFINUL, BIETUL DE EL
Pentru dânsul totu-ar fi posibil.
Pensiile o piatră sunt de moară:
Să le indexezi e imposibil,
Chiar și să le-achiți e o povară. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LUNGUL ȘI COSTISITORUL DRUM DE
LA PRODUCĂTOR LA CUMPĂRĂTOR
Poate, -am compara, -n landșaft,
Prețul la producător,
Prețul, iar, la furnizor
Și cu prețul de la raft,
Ca să vadă guvernanții
Cât ne fură speculanții,
Controlorul concurenței –
Consecințele absenței,
Protejarea – jalea lui,
A consumatorului,
Ba să vadă și ANAF-ul,
Că nu le-a prea tras perdaful,
Toți unindu-se-ntre ei,
Punând capăt speculei! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SĂ-ȚI TREACĂ POFTA DE-A MAI PUNE ÎNTREBĂRI
Când îi întrebi de ce-i lupul la oi
Oier suprem (pe nou – gestionarul),
Știi ce-ți răspund cei ce ne-nvârt pe noi?
Vrei să numim gestionar măgarul??! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ASCENSIUNE FULMINANTĂ
Fost ostaș –
Chitit țintaș,
General
Cam liberal,
Om politic
Gabaritic,
Când i se usca în gură,
Mai făcea prin cramă-o tură,
Dar, cum nu-l prindea tichia,
A lăsat politichia:
N-avea gură
Cât o șură.
Azi e șef
La ... băutură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AFIȘ NEȘTERS DIN TIMPUL PANDEMIEI
Spălați-vă, confraților, pe mâini
(De creier – alți străjeri ne au în grijă),
Căci virusul, lihnit ca niște câini,
Lovește-n corp mai dur decât o schijă! (NICOLAE CRIHĂNEANU)