Numărul 16 din ianuarie 2025 al revistei „ScârÈ›” care apare la IaÈ™i sub egida AsociaÈ›iei UmoriÈ™tilor „Al. O. Teodoreanu” este la fel de consistent È™i dedicat umorului de toate formele È™i nu numai. Publică în acest număr: Anica Andrei-Fraschini, Vasile Vajoga, Daria Dumescu, Daniel Bratu, Sanda Nicucie, Constantin Moldovan, Ananie Gagniuc, Dan Norea, Petru Brumă, IonuÈ› Daniel Èšucă, Liviu Kaiter, Vasile Larco, Cătălina OrÈ™ivschi, Vasile-Til Blidaru, Gheorghe Șchiop, Mihai SălcuÈ›an, Mirela Butnariu, Kosta Vianu, Teodora Pascale, Mihai Frunză, Ioan FrenÈ›escu, Ion MicuÈ›, Florin Rotaru, Nicolae Bunduri, Nică Janet, David Valentin, Stelică Romaniuc, Georgică Manole, George Eftimie, Gheorghe Cireap, Petru Ioan Gârda, Grigore Cotul, Florentina Loredana Dalian, Doru Mihai Lungescu, Eugen Paul Popa, Ani Laiu, Mirela Grigore, Gheorghe Bâlici, Ion Diviza, PetruÈ™ Andrei, Sorin Poclitaru, Constantin Bulboacă, Mihai Olaru, Alexandru Hanganu, Constantin Bidulescu, Emil IanuÈ™ È™i, nu în ultimul rând, Păstorel.
Realizatorii revistei au decis ca acest număr să fie dedicat, în mare parte, poetei Teodora Pascale care, pe 29 decembrie 2024, a trecut la cele veÈ™nice. Sub semnul lui Eminescu („Stelele-n cer, deasupra mărilor, ard depărtărilor, până ce pier”) È™i a patru versuri din poemul Teodorei, ”O nouă È™ansă” („Eu privesc din cornul Lunii È™i aÈ™tept o provocare: / Să încerc o soartă nouă È™i o nouă-nfățiÈ™are. / Fi-voi Bendis ori Minerva? Când È™i unde voi renaÈ™te? / Astea toate-s amănunte… Sper că mă vei recunoaÈ™te?), reÈ›in din „Pagina in memoriam”: „Creatoare de excepÈ›ie, cu un spirit viu È™i plin de umor, Teodora a ars ca o flacără albastră pe „tărâmul” poeziei în vers clasic, reuÈ™ind într/un timp incredibil de scurt, publicarea unor cărÈ›i de poezie remarcabile, atât pe „cont propriu”, cât È™i în „duet”, împreună cu mari corifei ai geniului literar È™i umoristic, față de care n-a fost o clipă mai prejos. Dezinvoltura sa, naturaleÈ›ea, extraordinara capacitate de înÈ›elegere a oricărei situaÈ›ii È™i de comunicare efervescentă s/au suprapus pe fondul unei sensibilități È™i discreÈ›ii exagerate, care a ascuns-o admiratorilor săi într-un mod regretabil, nedrept È™i implacabil, acum. DispariÈ›ia Teodorei opreÈ™te fluxul de lumină de care era capabilă în în această lume, înainte de vreme.”
Din opera Teodorei Pascale revista alege rondeluri, sonete, poeme È™i dueluri (cu Petru Ioan Gârda, Doru Mihai Lungescu, David Valentin) È™i secvenÈ›e din dialogurile cu Daniel Bratu. La pagina 25 se poate citi rondelul „Femeia” pe care poeta o descrie ca fiind „o ființă diafană”: „Femeia-i o esență diafană, / Un cer senin sau un vârtej astral, / Cu suflet de copil sau imoral, / Ce-atrage-n jocul ei, ca-ntr-o capcană. // Al vieÈ›ii bolero, pasional / Dansează graÈ›ioasă È™i spontană; / Femeia-i o esență diafană, / Un cer senin sau un vârtej astral. // Te cucereÈ™te ca o amazoană / Și vă iubiÈ›i profund, paradoxal; / De-o vrei fidelă-n patul tău, legal, / Cuprinde-o-n braÈ›e, să n-o ia la goană. // Femeia-i o esență diafană…”.
Interesante sunt È™i secvenÈ›ele din dialogurile Teodorei Pascale cu Daniel Bratu. Eu nu pot spune mai multe privind aceste dialoguri decât o face Daniel Bratu: „Sunt câteva fragmente de dialog, destul de aproximative. N-aÈ™ putea să le zic nici măcar sinteze. Îmi dau seama, recitind dialogurile cu Teodora, că misterul ei a rămas intact. Asta È™i pentru că, ajutată de marea-i ei generozitate È™i È™iretenia feminină, m-a făcut pe mine să vorbesc despre proiecte, despre revistă, despre È™edinÈ›ele asociaÈ›iei, despre festivalul „ScârÈ› – Umor”. Am crezut că la un moment dat se va „arăta la față”, că va veni la vreun eveniment unde este invitată sau/È™i premiată È™i vom avea, astfel, prilejul să È™tim mai multe despre cine este cu adevărat. Am trăit cu impresia că mai e destulă vreme. Nu mi-am imaginat că timpul poate fi atât de nerăbdător… Drum lin spre stele, Teodora!”
Celor născuÈ›i în luna în care apare revista, redacÈ›ia le rezervă un spaÈ›iu pentru cinci epigrame. Răspund prezent È™ase epigramiÈ™ti, reÈ›inând aici câte o epigramă: VASILE LARCO ( „Sfera cunoaÈ™terii” – „În jurul axei ne rotim mereu, / Afirm discret, având È™tiinÈ›a scut: / Să te cunoască lumea, nu e greu, / E dificil să fii recunoscut.”), CÄ‚TÄ‚LINA ORȘIVSCHI („EvidenÈ›e” – „Grâu bun se macină la moară, / În brutării avem făina / Și-n lumea ce ne înconjoară, / „Sus„ sunt tărâÈ›a È™i neghina…”), DANIEL BRATU („Răul mic” – „MulÈ›i s-au păcălit, vă zic, / Foarte sigur, din rărunchi, / Când ales-au răul mic. / Răul mic stătea-n genunchi.”), VASILE TIL-BLIDARU („Destin comun” – „Ajuns acum o fire calmă, / Află de la bătrâna-i soață, / Că liniile lui din palmă / Se pot citi la ea pe față.”), GHEORGHE ȘCHIOP („Ars amandi” – „Femeia asta are stofă, / Că face totul fără greÈ™ / Și când îÈ™i duce soÈ›u-n cofă, / Și doi amanÈ›i cu-acelaÈ™i preÈ™!”), MIHAI SÄ‚LCUÈšAN („Aventură” – „A doua zi luă sfârÈ™it / Idila lor nechibzuită, / Că el era băiat „citit”, / Iar ea – o carte răsfoită.”).
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
GLORIA CUCERITÄ‚ (dactilic)
Pisc de pe care, atent,
Unii coboară mai lent;
AlÈ›ii-ncercând un trucaj
Cad în picaj. (MIHAI HAIVAS)
CHEIA SECRETELOR LA FEMEI (amfibrahic)
Picioarele multe îmi spun
Atunci când, în sex, eu le pun
Pe lângă urechi, ca-n tumult,
Misterele lor să le-ascult. (MIHAI HAIVAS)
NIMFOMANÄ‚ PERFECÈšIONISTÄ‚ (anapestic)
Și-a făcut o mărire de buze,
Dar pândind, mulÈ›i bărbaÈ›i ca rechinii
Ar fi spus, despre ea, să se-amuze
Că n-o-ncap de atunci nici... bikinii. (MIHAI HAIVAS)
VEDERI POLITICE
Sunt astăzi mulţi parlamentari
- Nu-i în discuÅ£ie etatea –
Ce-ÅŸi pun sub frunte ochelari,
Dar tot nu văd…realitatea (VASILE LARCO)
ASPIRAÅ¢IE
N-aÅŸ vrea s-ajung pe-nalte creste,
Dar nici să o sfârÅŸesc oriunde
Åži nici oricând să mor, ci peste
Cinci miliarde de secunde. (VASILE LARCO)
ADMIRAÅ¢IE
Când spui femeie vezi o floare,
Un Univers de cucerit,
Vezi tot ce-i mai superb sub soare…
Dar să nu fii căsătorit. (VASILE LARCO)
SOÅ¢II LA CUMPÄ‚RÄ‚TURI
Harul vieţii nu-l refuză, x
El modern şi ea vetustă;
Ea ocheÅŸte câte-o bluză,
El priveÅŸte spre o “fustă”. (VASILE LARCO)
UNUI AUTOR
Chiar de scrii câte-o prostie,
Nu te crede nătărău;
Este o dovadă vie
Că gândeÈ™ti cu capul tău. (ION DIVIZA)
UNUI BIBLIOTECAR & SCRIITOR
De când pledezi ca scriitor,
Pe È™efii tăi îi trec fiorii:
Au câÈ™tigat un autor,
Dar au pierdut toți cititorii. (ION DIVIZA)
UNUI SCRIITOR
N-a râvnit nici laude deÈ™arte,
Nici un monument la țintirim,
Dar abia după a zecea carte
A ajuns, în fine... anonim. (ION DIVIZA)
EL ȘI EA
Mânat de-o dragoste adâncă,
I-a dat bijuterii și flori,
A dezvelit-o deseori,
Dar n-a descoperit-o încă. (VALENTIN DAVID)
GARANÈšIE ÎN AMOR
Întrucât e rău de plată
Nu l-a vrut nici de amant
Și i-a spus ca, altă dată,
Să-și aducă un girant! (IOAN MAMAISCHE)
EVA ÎN CRIZÄ‚
Văd fața ei strălucitoare;
Știindu-i firea-atât de calmă,
Eu îi pun lumea la picioare,
Iar ea... facturile în palmă! (MAX OPAIÈš)
REVENDICARE
Hotărâtă, face caz;
Vrea s-aprindă iar „fitilul”
După ce mai toarnă gaz,
Ca să-i recunosc... copilul. (MAX OPAIȚ)
HOMO HOMINI LUPUS!
La un concurs, la masă-am remarcat
Un fenomen ce prea puÈ›ini îl È™tiu:
Ori ești și tu la masă premiat,
Ori, din păcate, numai în ...„meniu”! (MAX OPAIÈš)
DE ZIUA UMBRELEI
De ploaie și de alte cele
Te-ascunzi degrabă sub umbrele.
De vine rusu' cu răzbelu'
Ne-ascundem toți la Deveselu!.. (ȘTEFAN BAȘNO)
DEMISIA
Un sentiment imens de silă
Inexplicabil în cuvinte
Că doar nu o să-mi fie milă
De cel ce N-A FOST preÈ™edinte… (ȘTEFAN BAȘNO)
DIFERENȚĂ
Un bărbat e-mbrobodit
De nevastă, vrem nu vrem,
Fii , creștine, fericit
Că n-o face un harem! (ȘTEFAN BAȘNO)
VALENTINE DAY
SUVERANISM
Eu, de sfântul Valentin
Mi-am luat un kil de vin
Și-o să-l beau pe îndelete
Taman hăt, de Dragobete! (ȘTEFAN BAȘNO)
LATINA, AUT DIN ȘCOLI
Săracă vechea latină,
Urgisită, limbă moartă;
Pentru mulți, aceeași soartă,
Când stâlcesc limba română. (DUMITRU BUJDOIU)
SEARÄ‚ DE SEARÄ‚, TICSITE ECRANELE
De pulifrici, penali, mișei,
Ne dau lecții, cum vor ei;
O știristă-a zis, nu-i proastă:
- Du-te-acasă, ai nevastă! (DUMITRU BUJDOIU)
OCTOGENARI LA MALL
- Bă, iar am fost la femei,
- Cum a fost, te-ai descurcat?
- Ce să-È›i spun, gândeÈ™ti ce vrei,
Dar la ele-e mai curat. (DUMITRU BUJDOIU)
AL ȘASELEA SIMȚ
E reală chestia-asta;
Tot un simÈ›, cu mulÈ›i…pixeli,
SimÈ› ce-l are doar nevasta:
Te miroase când o-nÈ™eli. (DUMITRU BUJDOIU)
O BLONDÄ‚ NEMULÈšUMITÄ‚
- Duc vibratorul-napoi,
Ăștia la sex-shop n-au minte;
- Dar, de ce-atât tărăboi?
- Uite, fă, mi-a spart un dinte. (DUMITRU BUJDOIU)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
PROMISIUNE
Èšara o să înflorească
De la anul într-un an,
Pensiile or să crească
Cât păr are Bolojan. (VALENTIN URSU)
Este posibil ca-ntr-un an
Să-i crească păr lui Bolojan
Că el e ras pe galava
Însă pensii, de, mai va! (ȘTEFAN BAȘNO)
REGRET PREZIDENÈšIAL
N-o sa mă mai mut la vilă,
Și deja imi plâng de milă,
Ca plimbatul fară rost,
A fost drum cu dus-întors! (IOAN PETRESCU)
Nouă mult ne-ar fi plăcut
Dacă se dădea pierdut
Poate-așa am fi văzut
Un lucru bine făcut! (ȘTEFAN BAȘNO)
SCHIMBAREA
Vine schimbarea și nu ne convine,
Nu înÈ›elegem că-i ceva profund,
Ursula este cu chiloții- vine,
Iar Trump precis n-o va ciupi de fund! (IOAN PETRESCU)
Eu înÈ›eleg de ce eÈ™ti trist
Te pui în pielea lui Ciolacu
Ce e acum suveranist,
Că altfel o să de de dracu! (ȘTEFAN BAȘNO)
DE ZIUA ÎNDRÄ‚GOSTIÅ¢ILOR
În ziua asta-i de bonton
Să-i dai soţiei cu plăcere
Din partea ta un telefon...
Să-i spui că mai rămâi la bere. (STELICÄ‚ ROMANIUC)
Să-i fie ziua mai frumoasă,
Gest de supremă curtoazie
Cu-o bere faci economie
Și-o bei cu ea când staÈ›i la masă! (ȘTEFAN BAȘNO)
LEȘIE PE SUFLET
Când victima îÈ›i cere s-o ajuÈ›i
Să stea ne-nfrântă, stei, pe metereze,
Cum s-o trimiți, cu glas de pisicuț,
Cu agresorul să negocieze? (LERU CICOARE)
UNDE-S GARÁNÈšII UNEI PÄ‚CI DURABILE?
Au sfruntat lupta, rapácea,
Fără nicio interfață
Și tot ei, beligeranții,
Să negocieze pacea,
Musai când e-a fi de față
Marii protectori: garánÈ›ii? (LERU CICOARE)
DILEMA UNUI PREȘEDINTE LA RÄ‚SPÂNTIE
Din două-alternative ce le ai:
Că Legea nu te lasă ca să pleci,
Iar gloata nu te lasă ca să stai,
Tu peste care n-ai putea să treci? (LERU CICOARE)
VÄ‚ZÂND CÄ‚-I BÂJA
Înghite-n sec iar de români cum îs,
Mămăligarii: vor să îl suspende,
Făcându-È™i È›ara lor de dor de râs.
Și pleacă. -I viu sfârÈ™itul lui Allende. (LERU CICOARE)
NE PIZMUIESC ÎNDARN C-AVEM DE TOATE
Curentul, gazu’-un ungur nu-l scumpeÈ™te,
Din bunăstarea țării face cult.
Românii nu se-ntreabă niciodată
De ce plătesc de două ori mai mult? (LERU CICOARE)
MAI SCUMPE DECÂT CEI CARE NU LE AU
Posesori de gaze naturale
Cu depozite de iarnă pline,
Ni le vindem. PreÈ›? Metale rare!
Altfel drumu-l iau spre țări străine. (LERU CICOARE)
SPECULÄ‚ CU GAZE DIN REZERVA STATULUI?
Mai ieri – depozitele pline
Cu gaz, s-avem până la vară,
De-ndată ce nea Faur vine,
Juma’ din gaze fac picioară. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
MAI DEGRABÄ‚ OPRIM ROTIREA PÄ‚MÂNTULUI
De reforma teritorială
S-a bătut atâta apă-n piuă,
Că, decât să-ncerci s-o faci reală,
Mai degrabă faci din noapte ziuă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DURA LEX LOVITÄ‚-N PLEX
Salariul minim cât centáurea
E garantat și el prin lege.
De n-ar avea, cu indexarea,
Aceleași, ambele, toiege. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CA LA NOI - LA NIMENI
În ce stat s-auzi-aÈ™a butadă
(Poate, doar prin Èšara românească!)
Că, incert, profitul poa’ să scadă,
Dar salariul permanent să crească?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
MINISTRULUI CARE NE ASIGURÄ‚ FERM DE MÄ‚SURILE
LUATE ÎN EVENTUALITATEA UNUI MARE CUTREMUR
Clădirile sunt cel mai mare risc.
Consolidarea are loc pe trepte:
Un sfert de veac, juma’, cu crucea-n plisc...
Rugăm seismul crunt să mai aștepte. (NICOLAE MĂTCAȘ)
„ELOCINÈšA” UNUI MINISTRU ÎN APÄ‚RAREA
PRODUSELOR ROMÂNEȘTI DIN SUPERMARKETURI
Ne putem lua de prețuri,
Dar vă rog cu-nfrigurare,
Printre perle și finețuri,
Luați labele murdare
(Cum le spun eu fin la „mâini”)
De pe dealer-ii români. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
DE CE AU FOST ANULATE ALEGERILE PREZIDENÈšIALE?
Pe când lumea de pe lume
Știe clar ce-a fost la noi,
P(r)ost(ăn)acii noștri-anume
Tac ca porcu-n păpușoi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MINFINUL, BIETUL DE EL
Pentru dânsul totu-ar fi posibil.
Pensiile o piatră sunt de moară:
Să le indexezi e imposibil,
Chiar și să le-achiți e o povară. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LUNGUL ȘI COSTISITORUL DRUM DE
LA PRODUCÄ‚TOR LA CUMPÄ‚RÄ‚TOR
Poate, -am compara, -n landșaft,
Prețul la producător,
Prețul, iar, la furnizor
Și cu prețul de la raft,
Ca să vadă guvernanții
Cât ne fură speculanÈ›ii,
Controlorul concurenÈ›ei –
Consecințele absenței,
Protejarea – jalea lui,
A consumatorului,
Ba să vadă și ANAF-ul,
Că nu le-a prea tras perdaful,
Toți unindu-se-ntre ei,
Punând capăt speculei! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
SÄ‚-ÈšI TREACÄ‚ POFTA DE-A MAI PUNE ÎNTREBÄ‚RI
Când îi întrebi de ce-i lupul la oi
Oier suprem (pe nou – gestionarul),
Știi ce-È›i răspund cei ce ne-nvârt pe noi?
Vrei să numim gestionar măgarul??! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ASCENSIUNE FULMINANTÄ‚
Fost ostaÈ™ –
Chitit țintaș,
General
Cam liberal,
Om politic
Gabaritic,
Când i se usca în gură,
Mai făcea prin cramă-o tură,
Dar, cum nu-l prindea tichia,
A lăsat politichia:
N-avea gură
Cât o È™ură.
Azi e șef
La ... băutură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AFIȘ NEȘTERS DIN TIMPUL PANDEMIEI
SpălaÈ›i-vă, confraÈ›ilor, pe mâini
(De creier – alÈ›i străjeri ne au în grijă),
Căci virusul, lihnit ca niÈ™te câini,
LoveÈ™te-n corp mai dur decât o schijă! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)