(urmare din LDE 333 ÅŸi 334)
Violeta Ioana Rus, în studiul său „AcÅ£iune ÅŸi interacÅ£iune umoristică în comunitatea rurală românească” ( Editura „Pro Universitaria, BucureÅŸti, 2022), vine cu încă o concluzie: „În urma parcurgerii literaturii de specialitate, am constatat că teoriile umorului au fost orientate fie spre cognitivism, urmărindu-se explicarea mecanismelor cognitive în care s-a construit ÅŸi decodificat un text umoristic, fie au vizat dorinÅ£a de a elibera o tensiune. În orice caz, se observă o interdependenţă între teoriile umorului, atât cele nelingvistice, cât ÅŸi cele lingvistice, în primul rând pentru că cele din urmă derivă, în definitiv, din teoria incongruenÅ£ei, care la rândul ei este o teorie nelingvistică. De aceea, am ajuns la concluzia că o analiză eficientă a structurilor umoristice trebuie să se bazeze atât pe teoriile nelingvistice ale umorului, cât ÅŸi pe cele lingvistice.”
Din altă perspectivă, Violeta Ioana Rus e convinsă de studiile ÅŸi cercetările întreprinse că o analiză a umorului trebuie făcută ÅŸi pe alte două căi: a) structurile umoristice în versuri ar trebui abordate lingvistic, mai întâi particularităţile umorului la nivel lexico-semantic ÅŸi apoi la nivel fenomenologic; b) structurile umoristice narative ar fi bine să fie analizate folosind teoriile clasice (teoria superiorităţii, teoria eliberării ÅŸi teoria incongruenÅ£ei).
Un alt aspect teoretic al acestei cercetări, ÅŸi care m-a interesat, îl reprezintă strategiile de performare a umorului, astfel că autoarea îÅŸi pliază observaÅ£iile pe următoarea taxonomie: 1) strategia persuasiunii (poanta este o reflecÅ£ie a realităţii ÅŸi chiar autorul ar fi fost martor); 2) strategia detalierii ( analiza similarităţilor ÅŸi a transferurilor semantice); 3) strategia aluziei (folosirea unor cuvinte sau propoziÅ£ii cu referire la o persoană, la o situaÅ£ie, la o idee, fără a o exprima direct); 4) strategia generalizării (fiecare personaj sau grup supus tirului umoristic are anumite caracteristici particulare care, folosite, înlesneÅŸte identificarea lor fără a fi nevoie să fie menÅ£ionate direct); 5. strategia ironiei (ca subcategorie a umorului). DeÅŸi cercetarea s-a axat pe elemente de acÅ£iune ÅŸi interacÅ£iune în comunitatea rurală, pentru cei ce se ocupă cu studiul umorului, găsesc un discurs teoretic suficient de lămuritor: relaÅ£ia dintre comic, umor ÅŸi ironie; definiÅ£ii ale umorului; teoriile umorului: structuri umoristice convenÅ£ionale rtc. (SFÂRÅžIT)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
VIRILITATE
Cu slăbiciune mare la femei,
O viaţă-ntreagă am rămas holtei,
Iar, pe femei, ajuns octogenar,
Le satisfac ÅŸi-acum… financiar! (IOAN TODERAÅžCU)
ASCENSIUNE POLITICÄ‚
Faptul e paradoxal:
Unora le creÅŸte fala
Invers proporţional
… Cu morala! (IOAN TODERAÅžCU)
INEFICIENŢĂ
OriÅŸicine îÅŸi dă seama,
Spun urgent ÅŸi nu amân:
Se tot ,,dă cu epigrama"...
Dar metehnele rămân! (VASILE LARCO)
SUSPIN
Plânge omul bun în barbă,
Astăzi nu se recunoaşte,
C-a ajuns precum o iarbă:
Cineva mereu îl paÅŸte! (VASILE LARCO)
SATUL DE IERI ÅžI DE AZI
Se vede diferenţa clar
Doar dintr-o singură privire:
Era în sat un dispensar,
Iar azi sunt două…cimitire. (VASILE LARCO)
BÄ‚RBAT OBOSIT DE SEX (dactilic)
Dacă te simți că-n amor obosești,
Sau, È™i mai rău, nu ai vlagă în trup,
PoÈ›i încerca chiar să te odihneÈ™ti,
Sexul privindu-l la alÈ›ii în grup! (MIHAI HAIVAS)
UNEI INTROVERTITE (amfibrahic)
Închisă-n a sa carapace,
Aflăm despre ea cum trăiește:
Vacarm este-n suflet când tace
Și liniÈ™te-atunci când vorbeÈ™te. (MIHAI HAIVAS)
SCHIMBARE DE STRATEGIE (anapestic)
Mărturii ca să poată-aduna,
D.N.A. turnători și-a atras,
Căci „un clopot începe-a suna,
Doar atunci când de limbă e tras”. (MIHAI HAIVAS)
SÄ‚ NU ARUNCÄ‚M CU PIATRA
Poate pare o surpriză,
Dar sunt mulţi de la putere
Care ÅŸtiu ce-nseamnă criză…
De la pietrele din fiere. (GRIGORE COTUL)
S-A REDUS ABSENTEISMUL
S-a făcut o socoteală,
Åžtim din toate sursele,
Proştii sunt atraşi de şcoală
Când le intră bursele. (GRIGORE COTUL)
NEÎNÈšELEGERE
Să spună, nu putea ce vrea;
Cu tonul însă ridicat,
Da în final vina pe EA,
Pe sticla goală de Muscat! (MAX OPAIȚ)
EDUCAÈšIA LA ZI
Cu programe-aglomerate
Și rutina care crește,
Școala are rezultate,
Ca o baltă fără pește! (MAX OPAIȚ)
UNDE NU-I CAP…!
Spun un fapt necontestat:
Lumea este instabilă,
Asta, pentru c-am aflat
Că e deficit de ... „ bilă”! (MAX OPAIÈš)
PROCOPSEALÄ‚
Avem la început de an
Guvern pro european.
Mă întreb, aÈ™a, hapsân:
Pe când unul pro român? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
PERSPECTIVE
Anul nou veni măreț
Cu un mini trenuleÈ›!
Deci, adio bunăstare,
Pensii mari, reajustare... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
AUSTERITATE
Procesul spălării de țoale
Se-arată util, spre sfârÈ™ite,
La cei ce-s cu burțile goale,
Când pot ca să vadă...clătite. (AXENTE IUGA)
DUPÄ‚ SÄ‚RBÄ‚TORI
Eu și cu soția-mi, care
N-are-n lume-asemănare,
La servicii am plecat,
Ea la Stat, eu la...postat! (AXENTE IUGA)
ORDONANÈšA TRENULEÈšUL
M-au lovit la buzunare
Guvernanții, puturoșii,
Până când, la uÈ™urare,
De Crăciun...am ouă roșii. (AXENTE IUGA)
BÄ‚RBÄ‚TEASCÄ‚
Picioare când nu ne mai È›in,
Fiindc-am făcut-o de oaie,
Pluralul la "sticla de vin"
Să știți că e "două butoaie".(AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ÅžTEFAN BAÅžNO
DUPÄ‚ SÄ‚RBÄ‚TORI
Li s-a terminat acreala
Și-a făcut ca de-obicei:
Ca să-i treacă mahmureala,
A chemat soacra la ei. (RADU MIHAI)
Mă-ntreb, ca omul băgăreț,
Oare soția ta frumoasă
Cu ordonanța " trenuleț"
Nu o să stea cumva acasă? (ŞTEFAN BAŞNO)
Nu, stimabile poet
Nu-i deranj un tren mai mic,
Că f'ind Șefă la Buget,
Cât doreÈ™te-È™i pune-n plic!!! (CRÄ‚CIUN ALBA)
ÎnÈ›eleg! Din trenuleÈ›
Mai coboară din cei mici
Dacă ești un șef isteț
Mai pui slană la șorici! (ŞTEFAN BAŞNO)
SECRETARA AMABILÄ‚
Ieri, de șef a fost rugată
O durere să-i aline,
Iar acum e avansată...
Vezi, ce-nseamnă să faci bine! (STELICĂ ROMANIUC)
Bine faci, bine găsești
Când pe È™ef îl mulÈ›umeÈ™ti
La birou sau pe birou
Că acum așa-i mai nou... (ŞTEFAN BAŞNO)
NOUTÄ‚ÈšI ELECTORALE
Klaus, Nicu și Marcel,
Au rămas tot la….’mezel’,
Căci procesul de votare,
A confirmat o ….sfidare! (IOAN PETRESCU)
Scrutinu-a fost un pumn în plex,
L-au resimțit, fară- ndoială
Dar au găsit răspuns complex
La Curtea Constituțională! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZODIAC 2025
EÈ™ti hapsân È™i È™mecheros,
Lacom, parșiv și perfid,
Ești un mare mincinos;
Înscrie-te-ntr-un partid! (DUMITRU BUJDOIU)
DOI AMICI, FOȘTI BURLACI
- M- am însurat, dar nu-mi place,
Zi-noapte, gura nu-i tace;
- Arde-i una pe guriță!
- Ești nebun, e boxeriță ?! (DUMITRU BUJDOIU)
ALZHEIMER
Nu e chiar rea boala asta,
UiÈ›i când te-nÈ™ală nevasta,
Uiți de multe datorii,
Nu-ți recunoști proprii fii,
Facturi, taxe-ai aruncat;
UiÈ›i È™i că eÈ™ti însurat. (DUMITRU BUJDOIU)
SUSPICIUNE
- SoaÈ›a mă pupă, când vin;
- Și gestul îÈ›i dă angoase?
- Normal, de fapt mă miroase
De parfum, țuică sau vin. (DUMITRU BUJDOIU)
CEZAR
Mare crai a fost Cezar,
Racola soții la bar,
P-a lui Crassus și Pompei;
În plus, cică-a fost È™i gay. (DUMITRU BUJDOIU)
CÂT O SÄ‚-ȘI MAI FACÄ‚ MENDRELE?
Rupe cablurÄle Rusía
Oricând ei îi vine huiul?
De-o veni catalepsia,
N-o să-și rupă, -atuncea, cuiul? (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN MINISTRU MINORITAR NU CAM SARE PESTE CAL?
Țanțoșie care-mbată
Cumpătul formațiunii:
-Ce făceați voi, talpă lată,
Fără vocea rațiunii? (NICOLAE MĂTCAȘ)
TRENULEÈšUL BUNEI CHIVERNISIRI
Nu vedeÈ›i cât ni-i de bine
În pragul epifaníei?
Cum să-i spui tu, cu buline,
Ordonanță-a sărăciei?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ATÂÈšIA COPII FLÄ‚MÂNZI ȘI-ATÂÈšIA GHIFTUIÈšI NESÄ‚TUI
Douășpe salarii brute
Pentr-un șef de Anul Nou...
Câte suflete durute
Ar mânca un bou, nu-un ou! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
DEZMÄ‚Èš FINANCIAR ÎN CONDIÈšII DE AUSTERITATE
ÎN UNELE COMPANII DE STAT ȘI CONSILII DE ADMINISTRAÈšIE
După cinci și nouă mii de euro,
Bonusuri la șefi mari de Crăciun
(De nu-È›i È›ii întregi cei câÈ›iva neuro,
Te ia Bălăceanca de nebun),
Chiar în prag de Anul Nou tot ei
ÎÈ™i mai iau È™i-un milion de lei! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CA SÄ‚ STINGÄ‚ FOCUL NEMULÈšUMIRILOR
Prompt, guvernul a dispus
O anchetă grea, de sus.
Ei vor demonstra puterii
Că-au și drepturi, și criterii. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SEMNE RELE ANUL ARE
Fină, doamna, și drăguță,
Ne lua tandru-n căruță.
Cum a dat, brusc, de îngheÈ›,
Cum ne ia în ...trenuleÈ›. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
ALEGERI ANULATE PE BAZÄ‚ DE SUSPICIUNI
Au discreditat un stat
Și să nu te enervezi?
Mai întâi le-au anulat
Și-acum caută dovezi! (LERU CICOARE)?
CINE-I MAI MARE ȘI CINE – MAI TARE?
ÎÈ™i măresc când vor cât vor
Lefile-n justiție,
Iar guvernu-i pus dator
Chiar prin coerciție. (LERU CICOARE)
NERVII LA-NCERCARE
Toți vor să evite
Tamponarea dintre
Trenulețul festelor
Și trenul protestelor.
Cine-o să cedeze
De pe metereze? (LERU CICOARE)
PE CINE SÄ‚ MAI DÄ‚M VINA?
Să mai facem – cât – vorbire
Despre greaua moștenire,
S-a aflat când, la motoare,
Noua veche guvernare? (LERU CICOARE)
HAI, HAI, CU PENSIOARA (sau MOȘ ION ȘI NEINDEXAREA)
Iàr – guvernu’-o făcu lată.
Un’ s-o ieie? Hăisa? Ceală?
-Fie ea È™i îngheÈ›ată,
Dar să fie …specială! (LERU CICOARE)
GÂNDIRE DE MOLUSCÄ‚
Doar nu scad, ne spune-o robcă,
Nici tu pensii, nici salarii,
Când demult s-a dus pe copcă
Forța lor de cumpărare. (LERU CICOARE)
DE CE NU MAI APAR ZILNIC CU CONVINGERILE LOR BETON?
Unde sunt, în ce suspensii
Ministresa săltăreață,
Șeful Caselor de Pensii,
Tălmăcirea lor bobleață,
Balivernele dulcege
Cum că indexarea-I lege?
De ce tac, că-i, legea țării,
La cheremul guvernării? (LERU CICOARE)
HÂTRIE DE PRIMAR ÎN PREAJMA UNUI AN NOU
Aflând că vine „TrenuleÈ›ul”
Și le cam arde fundulețul,
Căci cu lefuța treaba-i slută,
Primarul le mări salariul
Pe loc (de mai să-i ia travaliul)
Cu tocmai douășcinci la sută.
De ce-avu șocul unei febre?
Că leafa-ngheață ca-n ... noiembre! (LERU CICOARE)
VEDE CINEVA DEZMÄ‚ÈšUL?
Doamne, că ești cumpătat,
Te-ntrebaÈ™i vreodată cât
Salivează-un amărât
Când se-ndoapă-un îmbuibat? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CÂND VOM STRÂNGE TOÈšI CENTURA?
Doamne, de ani buni încoace,
Ce structuri bugetofage,
Umbre de mutat hârÈ›oage,
Companii ineficace,
Consilii de-administrații,
SInecuri pentru n grații,
Diurne și ajutoare,
Prime, sume forfetare
Au fost date-n timpi de criză
În tempeste sau în briză
Ori în anii secetei
Pe-apuÈ™oara sâmbetei?
Or, samarul, greu sau gros,
Să-l ducă tot cei de jos? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AU INTRAT ÎN PARLAMENT DE DRAGUL TÄ‚U
D’aia s-au dezis de toate:
Că doresc stabilitate.
Dar în timp de-austeritate
Nu și-un pic de echitate? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE CE AR SCHIMBA PENSIA MAJORATÄ‚ PE UNA SPECIALÄ‚
Dacă i-i așa de bine
Cu pensia majorată,
De ce-ar schimba-o cu tine,
Fie ea È™i îngheÈ›ată? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
SÄ‚-I INVIDIEZE CEI CU PENSII SPECIALE
Pentru ei, c-o duc prea bine
Cu pensia majorată,
Speciala È™tiÈ›i cât È›ine?
Cât o ceapă degerată!! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
LECÈšIE DIN SENIN?
Nivelul ni-i, de trai, măi tată,
La creștetul giganților.
De unde, dar, lecția dată
De-alegători geranților? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PRIMARUL A INTRAT LA APÄ‚
Cum stă cu ciuru-n două luntri,
Au n-a-nțeles, cu mintea-i mată,
Că într-o apă poÈ›i să intri,
Dar È™i să nú ieÈ™i niciodată? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)