(urmare din LDE 333 şi 334)
Violeta Ioana Rus, în studiul său „Acţiune şi interacţiune umoristică în comunitatea rurală românească” ( Editura „Pro Universitaria, Bucureşti, 2022), vine cu încă o concluzie: „În urma parcurgerii literaturii de specialitate, am constatat că teoriile umorului au fost orientate fie spre cognitivism, urmărindu-se explicarea mecanismelor cognitive în care s-a construit şi decodificat un text umoristic, fie au vizat dorinţa de a elibera o tensiune. În orice caz, se observă o interdependenţă între teoriile umorului, atât cele nelingvistice, cât şi cele lingvistice, în primul rând pentru că cele din urmă derivă, în definitiv, din teoria incongruenţei, care la rândul ei este o teorie nelingvistică. De aceea, am ajuns la concluzia că o analiză eficientă a structurilor umoristice trebuie să se bazeze atât pe teoriile nelingvistice ale umorului, cât şi pe cele lingvistice.”
Din altă perspectivă, Violeta Ioana Rus e convinsă de studiile şi cercetările întreprinse că o analiză a umorului trebuie făcută şi pe alte două căi: a) structurile umoristice în versuri ar trebui abordate lingvistic, mai întâi particularităţile umorului la nivel lexico-semantic şi apoi la nivel fenomenologic; b) structurile umoristice narative ar fi bine să fie analizate folosind teoriile clasice (teoria superiorităţii, teoria eliberării şi teoria incongruenţei).
Un alt aspect teoretic al acestei cercetări, şi care m-a interesat, îl reprezintă strategiile de performare a umorului, astfel că autoarea îşi pliază observaţiile pe următoarea taxonomie: 1) strategia persuasiunii (poanta este o reflecţie a realităţii şi chiar autorul ar fi fost martor); 2) strategia detalierii ( analiza similarităţilor şi a transferurilor semantice); 3) strategia aluziei (folosirea unor cuvinte sau propoziţii cu referire la o persoană, la o situaţie, la o idee, fără a o exprima direct); 4) strategia generalizării (fiecare personaj sau grup supus tirului umoristic are anumite caracteristici particulare care, folosite, înlesneşte identificarea lor fără a fi nevoie să fie menţionate direct); 5. strategia ironiei (ca subcategorie a umorului). Deşi cercetarea s-a axat pe elemente de acţiune şi interacţiune în comunitatea rurală, pentru cei ce se ocupă cu studiul umorului, găsesc un discurs teoretic suficient de lămuritor: relaţia dintre comic, umor şi ironie; definiţii ale umorului; teoriile umorului: structuri umoristice convenţionale rtc. (SFÂRŞIT)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
VIRILITATE
Cu slăbiciune mare la femei,
O viaţă-ntreagă am rămas holtei,
Iar, pe femei, ajuns octogenar,
Le satisfac şi-acum… financiar! (IOAN TODERAŞCU)
ASCENSIUNE POLITICĂ
Faptul e paradoxal:
Unora le creşte fala
Invers proporţional
… Cu morala! (IOAN TODERAŞCU)
INEFICIENŢĂ
Orişicine îşi dă seama,
Spun urgent şi nu amân:
Se tot ,,dă cu epigrama"...
Dar metehnele rămân! (VASILE LARCO)
SUSPIN
Plânge omul bun în barbă,
Astăzi nu se recunoaşte,
C-a ajuns precum o iarbă:
Cineva mereu îl paşte! (VASILE LARCO)
SATUL DE IERI ŞI DE AZI
Se vede diferenţa clar
Doar dintr-o singură privire:
Era în sat un dispensar,
Iar azi sunt două…cimitire. (VASILE LARCO)
BĂRBAT OBOSIT DE SEX (dactilic)
Dacă te simți că-n amor obosești,
Sau, și mai rău, nu ai vlagă în trup,
Poți încerca chiar să te odihnești,
Sexul privindu-l la alții în grup! (MIHAI HAIVAS)
UNEI INTROVERTITE (amfibrahic)
Închisă-n a sa carapace,
Aflăm despre ea cum trăiește:
Vacarm este-n suflet când tace
Și liniște-atunci când vorbește. (MIHAI HAIVAS)
SCHIMBARE DE STRATEGIE (anapestic)
Mărturii ca să poată-aduna,
D.N.A. turnători și-a atras,
Căci „un clopot începe-a suna,
Doar atunci când de limbă e tras”. (MIHAI HAIVAS)
SĂ NU ARUNCĂM CU PIATRA
Poate pare o surpriză,
Dar sunt mulţi de la putere
Care ştiu ce-nseamnă criză…
De la pietrele din fiere. (GRIGORE COTUL)
S-A REDUS ABSENTEISMUL
S-a făcut o socoteală,
Ştim din toate sursele,
Proştii sunt atraşi de şcoală
Când le intră bursele. (GRIGORE COTUL)
NEÎNȚELEGERE
Să spună, nu putea ce vrea;
Cu tonul însă ridicat,
Da în final vina pe EA,
Pe sticla goală de Muscat! (MAX OPAIȚ)
EDUCAȚIA LA ZI
Cu programe-aglomerate
Și rutina care crește,
Școala are rezultate,
Ca o baltă fără pește! (MAX OPAIȚ)
UNDE NU-I CAP…!
Spun un fapt necontestat:
Lumea este instabilă,
Asta, pentru c-am aflat
Că e deficit de ... „ bilă”! (MAX OPAIȚ)
PROCOPSEALĂ
Avem la început de an
Guvern pro european.
Mă întreb, așa, hapsân:
Pe când unul pro român? (ŞTEFAN BAŞNO)
PERSPECTIVE
Anul nou veni măreț
Cu un mini trenuleț!
Deci, adio bunăstare,
Pensii mari, reajustare... (ŞTEFAN BAŞNO)
AUSTERITATE
Procesul spălării de țoale
Se-arată util, spre sfârșite,
La cei ce-s cu burțile goale,
Când pot ca să vadă...clătite. (AXENTE IUGA)
DUPĂ SĂRBĂTORI
Eu și cu soția-mi, care
N-are-n lume-asemănare,
La servicii am plecat,
Ea la Stat, eu la...postat! (AXENTE IUGA)
ORDONANȚA TRENULEȚUL
M-au lovit la buzunare
Guvernanții, puturoșii,
Până când, la ușurare,
De Crăciun...am ouă roșii. (AXENTE IUGA)
BĂRBĂTEASCĂ
Picioare când nu ne mai țin,
Fiindc-am făcut-o de oaie,
Pluralul la "sticla de vin"
Să știți că e "două butoaie".(AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
DUPĂ SĂRBĂTORI
Li s-a terminat acreala
Și-a făcut ca de-obicei:
Ca să-i treacă mahmureala,
A chemat soacra la ei. (RADU MIHAI)
Mă-ntreb, ca omul băgăreț,
Oare soția ta frumoasă
Cu ordonanța " trenuleț"
Nu o să stea cumva acasă? (ŞTEFAN BAŞNO)
Nu, stimabile poet
Nu-i deranj un tren mai mic,
Că f'ind Șefă la Buget,
Cât dorește-și pune-n plic!!! (CRĂCIUN ALBA)
Înțeleg! Din trenuleț
Mai coboară din cei mici
Dacă ești un șef isteț
Mai pui slană la șorici! (ŞTEFAN BAŞNO)
SECRETARA AMABILĂ
Ieri, de șef a fost rugată
O durere să-i aline,
Iar acum e avansată...
Vezi, ce-nseamnă să faci bine! (STELICĂ ROMANIUC)
Bine faci, bine găsești
Când pe șef îl mulțumești
La birou sau pe birou
Că acum așa-i mai nou... (ŞTEFAN BAŞNO)
NOUTĂȚI ELECTORALE
Klaus, Nicu și Marcel,
Au rămas tot la….’mezel’,
Căci procesul de votare,
A confirmat o ….sfidare! (IOAN PETRESCU)
Scrutinu-a fost un pumn în plex,
L-au resimțit, fară- ndoială
Dar au găsit răspuns complex
La Curtea Constituțională! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZODIAC 2025
Ești hapsân și șmecheros,
Lacom, parșiv și perfid,
Ești un mare mincinos;
Înscrie-te-ntr-un partid! (DUMITRU BUJDOIU)
DOI AMICI, FOȘTI BURLACI
- M- am însurat, dar nu-mi place,
Zi-noapte, gura nu-i tace;
- Arde-i una pe guriță!
- Ești nebun, e boxeriță ?! (DUMITRU BUJDOIU)
ALZHEIMER
Nu e chiar rea boala asta,
Uiți când te-nșală nevasta,
Uiți de multe datorii,
Nu-ți recunoști proprii fii,
Facturi, taxe-ai aruncat;
Uiți și că ești însurat. (DUMITRU BUJDOIU)
SUSPICIUNE
- Soața mă pupă, când vin;
- Și gestul îți dă angoase?
- Normal, de fapt mă miroase
De parfum, țuică sau vin. (DUMITRU BUJDOIU)
CEZAR
Mare crai a fost Cezar,
Racola soții la bar,
P-a lui Crassus și Pompei;
În plus, cică-a fost și gay. (DUMITRU BUJDOIU)
CÂT O SĂ-ȘI MAI FACĂ MENDRELE?
Rupe cablurĭle Rusía
Oricând ei îi vine huiul?
De-o veni catalepsia,
N-o să-și rupă, -atuncea, cuiul? (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN MINISTRU MINORITAR NU CAM SARE PESTE CAL?
Țanțoșie care-mbată
Cumpătul formațiunii:
-Ce făceați voi, talpă lată,
Fără vocea rațiunii? (NICOLAE MĂTCAȘ)
TRENULEȚUL BUNEI CHIVERNISIRI
Nu vedeți cât ni-i de bine
În pragul epifaníei?
Cum să-i spui tu, cu buline,
Ordonanță-a sărăciei?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ATÂȚIA COPII FLĂMÂNZI ȘI-ATÂȚIA GHIFTUIȚI NESĂTUI
Douășpe salarii brute
Pentr-un șef de Anul Nou...
Câte suflete durute
Ar mânca un bou, nu-un ou! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DEZMĂȚ FINANCIAR ÎN CONDIȚII DE AUSTERITATE
ÎN UNELE COMPANII DE STAT ȘI CONSILII DE ADMINISTRAȚIE
După cinci și nouă mii de euro,
Bonusuri la șefi mari de Crăciun
(De nu-ți ții întregi cei câțiva neuro,
Te ia Bălăceanca de nebun),
Chiar în prag de Anul Nou tot ei
Își mai iau și-un milion de lei! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CA SĂ STINGĂ FOCUL NEMULȚUMIRILOR
Prompt, guvernul a dispus
O anchetă grea, de sus.
Ei vor demonstra puterii
Că-au și drepturi, și criterii. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SEMNE RELE ANUL ARE
Fină, doamna, și drăguță,
Ne lua tandru-n căruță.
Cum a dat, brusc, de îngheț,
Cum ne ia în ...trenuleț. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ALEGERI ANULATE PE BAZĂ DE SUSPICIUNI
Au discreditat un stat
Și să nu te enervezi?
Mai întâi le-au anulat
Și-acum caută dovezi! (LERU CICOARE)?
CINE-I MAI MARE ȘI CINE – MAI TARE?
Își măresc când vor cât vor
Lefile-n justiție,
Iar guvernu-i pus dator
Chiar prin coerciție. (LERU CICOARE)
NERVII LA-NCERCARE
Toți vor să evite
Tamponarea dintre
Trenulețul festelor
Și trenul protestelor.
Cine-o să cedeze
De pe metereze? (LERU CICOARE)
PE CINE SĂ MAI DĂM VINA?
Să mai facem – cât – vorbire
Despre greaua moștenire,
S-a aflat când, la motoare,
Noua veche guvernare? (LERU CICOARE)
HAI, HAI, CU PENSIOARA (sau MOȘ ION ȘI NEINDEXAREA)
Iàr – guvernu’-o făcu lată.
Un’ s-o ieie? Hăisa? Ceală?
-Fie ea și înghețată,
Dar să fie …specială! (LERU CICOARE)
GÂNDIRE DE MOLUSCĂ
Doar nu scad, ne spune-o robcă,
Nici tu pensii, nici salarii,
Când demult s-a dus pe copcă
Forța lor de cumpărare. (LERU CICOARE)
DE CE NU MAI APAR ZILNIC CU CONVINGERILE LOR BETON?
Unde sunt, în ce suspensii
Ministresa săltăreață,
Șeful Caselor de Pensii,
Tălmăcirea lor bobleață,
Balivernele dulcege
Cum că indexarea-I lege?
De ce tac, că-i, legea țării,
La cheremul guvernării? (LERU CICOARE)
HÂTRIE DE PRIMAR ÎN PREAJMA UNUI AN NOU
Aflând că vine „Trenulețul”
Și le cam arde fundulețul,
Căci cu lefuța treaba-i slută,
Primarul le mări salariul
Pe loc (de mai să-i ia travaliul)
Cu tocmai douășcinci la sută.
De ce-avu șocul unei febre?
Că leafa-ngheață ca-n ... noiembre! (LERU CICOARE)
VEDE CINEVA DEZMĂȚUL?
Doamne, că ești cumpătat,
Te-ntrebași vreodată cât
Salivează-un amărât
Când se-ndoapă-un îmbuibat? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂND VOM STRÂNGE TOȚI CENTURA?
Doamne, de ani buni încoace,
Ce structuri bugetofage,
Umbre de mutat hârțoage,
Companii ineficace,
Consilii de-administrații,
SInecuri pentru n grații,
Diurne și ajutoare,
Prime, sume forfetare
Au fost date-n timpi de criză
În tempeste sau în briză
Ori în anii secetei
Pe-apușoara sâmbetei?
Or, samarul, greu sau gros,
Să-l ducă tot cei de jos? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AU INTRAT ÎN PARLAMENT DE DRAGUL TĂU
D’aia s-au dezis de toate:
Că doresc stabilitate.
Dar în timp de-austeritate
Nu și-un pic de echitate? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE CE AR SCHIMBA PENSIA MAJORATĂ PE UNA SPECIALĂ
Dacă i-i așa de bine
Cu pensia majorată,
De ce-ar schimba-o cu tine,
Fie ea și înghețată? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SĂ-I INVIDIEZE CEI CU PENSII SPECIALE
Pentru ei, c-o duc prea bine
Cu pensia majorată,
Speciala știți cât ține?
Cât o ceapă degerată!! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LECȚIE DIN SENIN?
Nivelul ni-i, de trai, măi tată,
La creștetul giganților.
De unde, dar, lecția dată
De-alegători geranților? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PRIMARUL A INTRAT LA APĂ
Cum stă cu ciuru-n două luntri,
Au n-a-nțeles, cu mintea-i mată,
Că într-o apă poți să intri,
Dar și să nú ieși niciodată? (NICOLAE CRIHĂNEANU)