(urmare din LDE 333)
Un capitol din volumul semnat de Violeta Ioana Rus, „Acţiune şi interacţiune umoristică în comunitatea rurală românească” ( Editura „Pro Universitaria, Bucureşti, 2022), se intitulează „Complexitatea fenomenului umoristic”. Este un capitol în care, punctează autoarea, „trece în revistă câteva dintre cele mai importante concepte teoretice despre umor”, cu care va opera în cercetarea sa. Privind relaţiile COMIC – UMOR – IRONIE, Violeta Ioana Rus consideră: „Conceptele de comic, ironie şi umor au suscitat de-a lungul timpului diverse păreri în rândul filosofilor, psihologilor, pedagogilor şi, deopotrivă, a lingviştilor. Astfel, în literatura de specialitate a existat în permanenţă nevoia de clarificare a diverşilor termeni care în primă fază par a conduce spre acelaşi fenomen. S-au ridicat, aşadar, întrebări dacă umorul reprezintă acelaşi lucru cu comicul sau dacă între umor şi ironie se poate pune semnul egal ori dacă acestea sunt concepte de sine stătătoare, având ca punct de convergenţă râsul, ca răspuns la oricare dintre cele trei fenomene”.
Privind COMICUL normal, deoarece după Jean Emelina ar exista şi un comic anormal, autoarea îi citează pe Arthur Berger („are ca trăsătură esenţială ori şansa, ori accidentul, ori greşeala, însă fără a fi distructive ca tragedia), pe Aron Gourevitch („este o pluralitate de impulsuri precum farsa, satira, umorul şi ironia), sau pe Gerard Genette care încearcă să-l definească din perspectivă psihosociologică („efectul comic ţine de latura subiectivă a celui care-l produce şi de interacţiunea cu ceilalţi”). Românul Val Panaitescu îl consideră „un fenomen complex care implică trei atitudini: satirică, umoristică şi ironică”.
Referindu-se la IRONIE, Violeta Ioana Rus extrage din bibliografia studiată trei situaţii interactive: a) ar fi opusă umorului; b) ar fi un principiu de bază creării umorului; c) are elemente comune cu umorul. În baza funcţiilor ironiei (sofisticarea, evaluarea, politeţea, afilierea la un grup, persuasiunea şi retractibilitatea), autoarea găseşte două tipuri de ironii: evidente şi familiare.
UMORUL este prezentat din perspectiva lui Anton Nijholt (analizat „prin contribuţia sa la motivare, atenţie şi înţelegere”), a lui Henri Bergson („armonizează conversaţiile, facilitează acţiunile sociale”) şi a Rodicăi Zafiu („intenţia sau capacitatea de a produce enunţuri care să provoace o anumită reacţie caracteristică – un tip de emoţie sau manifestare prin râs”).
Câteva funcţii ale umorului (de-angajarea, de-funcţionalitatea, transmiterea unor informaţii şi testarea), o fac pe autoare să creadă că pot crea avantajul ca acest concept să suporte şi alte două tratamente: interpretare literară şi interpretare figurată.
Studiind o bibliografie vastă (prezentată pe 23 de pagini) autoarea recunoaşte că s-a aflat în imposibilitatea de a formula o definiţie a umorului: „Negreşit, umorul reprezintă un fenomen complex extrem de studiat de-a lungul timpului, el fiind văzut drept un fel de „miraj” care, pe cât de prezent se află în vieţile noastre, pe atât de greu este de surprins din toate unghiurile sale”. Până la urmă, Violeta Ioana Rus formulează trei caracteristici tari ale umorului: 1. „UN ACT CREATIV (dat de incongruenţă şi elementul surpriză); 2. ACT DE PERSUASIUNE (scopul de a transmite o emoţie pozitivă); 3. O STARE PSIHICĂ (urmărind să realizeze o comunicare şi de a crea coeziune). Ca metodă de performare a umorului autoarea se opreşte la: jocul de cuvinte („pentru reciclarea cuvintelor sau propoziţiilor dând un nou uz semantic), aluzia, revenirea (repetiţia), tachinarea, satira sau sarcasmul. Privind cele trei concepte de comic, umor şi ironie, încheiem această secvenţă a comentariului cu concluzia autoarei: „În viziunea teoreticienilor literari, comicul este văzut ca un fenomen supraordonat umorului şi ironiei. Din perspectivă lingvistică, comicul poate fi privit drept o categorie estetică, având ca trăsături principale caracterul subiectiv şi cel relaţional. Umorul şi ironia, pe de altă parte sunt două concepte mult discutate atât de teoreticienii literari, cât şi de lingvişti, care le-au plasat nu numai într-o relaţie de complementaritate, şi într-una de subordonare, evidenţiindu-se astfel atât similarităţi, cât şi diferenţe funcţionale”. (VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
NOSTALGII POLITICE
Sătul de-un partid oarecare,
Poporul dorit-a schimbare,
Iar azi, ca urmare-a urmării,
Doreşte schimbarea schimbării. (DANIEL BRATU)
GREŞEALĂ ŞI SPOVEDANIE
O, Doamne, mor, îmi vine rândul,
Nu mai rezist, mă prind suspine,
Mă iartă, am greşit cu gândul…
Gândeam c-o să trăiesc mai bine! (VASILE LARCO)
LA PETRECERI
Fumul gros inundă casa,
Vinul curge în pahare
Şi de la un timp doar masa
Se mai ţine pe picioare. (VASILE LARCO)
ADAPTARE LA MEDIU
Chiar dacă-mi torc al vieţii caier greu
Că preţurile urcă azi mereu,
În piaţă nu înjur de cele sfinte,
Făcând economie…de cuvinte. (VASILE LARCO)
ATENȚIE LA RITM! (dactilic)
Rime, accente și-o poantă
Bune de-ar f,i vezi și drama:
Când prozodia e boantă
Cade-n mod cert epigrama! (MIHAI HAIVAS)
RUGĂMINTEA UNUI SOȚ (amfibrahic)
Cum toți îi spuneau că-i un bou,
Bărbatul lipsit de cunună,
Pe soață-a rugat-o să-i pună
Perechi de cornițe... cadou.(MIHAI HAIVAS)
RECOMANDĂRI PENTRU ROMÂNI (anapestic)
Spre-nțelegeri și pace-i îndemn,
Dacă vor să nu cadă în groapă,
Căci ajunși azi la sapă de lemn,
Vezi cum mulți, între ei, se tot sapă! (MIHAI HAIVAS)
ÎN CIUDA APARENŢELOR…
Să ştiţi că nu-i atâta pace
Mai vin şi paznici, vin şi popi
Şi nişte inşi ce n-au ce face
Şi sapă toată ziua gropi. (PETRU-IOAN GÂRDA)
FILOZOFICĂ
Trăind, din faptul dimineţii
Şi până m-adormea Preabunul,
Găseam atâtea sensuri vieţii…
Acum nu găsesc niciunul. (PETRU-IOAN GÂRDA)
CHEIA PROGRESULUI
Românii sunt oportunişti;
Chiar şeful mei mi-a zis că
În firmă-s tot mai mulţi turişti:
Eu risc, tu rişti, el riscă… (GRIGORE COTUL)
CHESTIE DE GUST
Vecinul meu e anticar
ŞI-a adunat o bogăţie…
Din tot ce-a strâns, îmi place doar
De foarte scumpa lui soţie. (GRIGORE COTUL)
SECHELE DIN TRECUT
Pe soaţa mea o tot găsesc
Cu un amic ce-i plin de bani,
Da-i greu s-o dezobişnuiesc….
I-a fost nevastă patru ani! (GRIGORE COTUL)
OBICEI ATIPIC
La o nuntă mare-n sat,
Cuscrii şi-au ieşit din fire
Când, în zori, au constatat
Că l-ar fi furat pe mire. (GRIGORE COTUL)
AUSTERITATE
Rămân ca să ascult colinde,
Căci Moșul astăzi a adus
Cadouri multe și merinde,
Dar toate de la ... preț redus! (MAX OPAIȚ)
BILANȚ
Iarna este la-nceput !
După ANUL NOU, se pare
Că și-acel mai „ priceput ” ,
Tot se teme de ... „răcoare” ! (MAX OPAIȚ)
AHO... AHO... !
Aștept un an ceva mai bun,
Ca fiecare ... ( ANUL NOU ! )
C-aș vrea să văd, de la Crăciun,
Cum mână „ plugul”... câte-un... bou! (MAX OPAIȚ)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
ȘI-AU FURAT SINGURI CĂCIULA
Românii-n opzeci și nouă,
Doreau o busolă nouă,
N-o găsesc și-s condamnați,
Să fie debusolați. (GHEORGHE DRAGOMIRESCU)
Pe vremuri când priveam spre est
Ni se părea cam indigest,
Acum, ne milogim la vest,
Din când în când primim un rest... (ŞTEFAN BAŞNO)
DE CRĂCIUN
E sărbătoare-acum în țară,
Se duc și grijile și norii,
La noapte vin colindătorii,
Să nu lăsați ceva pe-afară! (NICĂ JANET)
Pe-afară nu prea am avere
Doar doi vecini cu gura mare
Colindători, luați-i vere,
Plecați cu dânții la plimbare! (ŞTEFAN BAŞNO)
COLIND COŞBUCIAN
Cum colindam, sfioşi, decent,
Din casă-n casă, ca la noi,
Ne-am pomenit în parlament,
“Pocnind din bici pe lângă boi!” (NICĂ JANET)
Proporții ca să se respecte
Avem și vaci, chiar și viței
Dar parcă nu prea sunt corecte
Că parcă boii sunt mai grei... (ŞTEFAN BAŞNO)
”NOUTĂȚI ” ELECTORALE
Crinisor din nou in vervă,
Cu statutu-i de ”conservă”
De ”sub fustă” dă din gură,
Și vrea o …candidatură! (IOAN PETRESCU)
A mai încercat odată
Și-a primit un mare plici
Când zburase peste baltă
Pe la fostul licurici... (ŞTEFAN BAŞNO)
·
DIPLOMAȚIE
În timp ce Donald cel vocal
A negociat de mult cu ‘groful’
Noi i-am trimis un ‘papagal’
Ce-i numai bun de ….sters pantoful! (IOAN PETRESCU)
Păi bine-ai spus, Orban e-un grof
Are coloană verebrală
Al nostru, cârpă de pantof
Dar nici aceea nu-i scofală! (ŞTEFAN BAŞNO)
LOGICĂ
De ce la parlamentari
Se dau lefuri așa mari?
E logic, lumea vorbește
Că prostia se plătește. (DUMITRU BUJDOIU)
TELEFON LA MINISTER
- Alo, cu ministrul Tase,
Sunt Gion, coleg de liceu;
- Bă, tu ești un derbedeu,
Șefu’ are doar opt clase. (DUMITRU BUJDOIU)
JAPONIA: ÎNCĂ O ZI LIBERĂ
Să facă omul mult amor,
Natalitatea s-aibă spor;
La noi, dacă-i dai și zece,
Nu-n pat, în bar le petrece. (DUMITRU BUJDOIU)
DIN LEGENDELE LUI HEMINGWAY
Știm că marele scriitor
A făcut minuni în viață,
S-a vrut și toreador,
Coridei să-i facă față;
Dar, să-i protejeze joaca,
I-au dus, în arenă…vaca. (DUMITRU BUJDOIU)
CIMILITURĂ
Ea-mi zice că o am mică,
Eu: a ta-i mare, gagică;
Ați dedus cimilitura:
La femei e mare gura! (DUMITRU BUJDOIU)
SUVERANISM versus OLIGARHISM
Să nu-nțelegi dugos esența
Suveransimului real
Negând cu toată vehemența
Oligarhismul mondial? (LERU CICOARE)
ASTA AU DORIT VOTANȚII?
Au spus că vor cerceta,
Alegând pe cel mai bun,
Dar cum n-au când căuta,
Tot un expirat propun. (LERU CICOARE)
VIZIUNI REFORMATOARE ÎN COMISIILE DE SPECIALITATE
Cât de bine știu la ce reforme
S-ar preta sistemul bugetar!
Instalați în post, uită de norme,
Permițând să se extindă iar. (LERU CICOARE)
GARANTUL SCHIMBĂRII
Am preschimbat varza-n curechi,
La vot curs frai redând schimbării.
Un nou guvern cu oameni vechi
E-o garanție-a bunăstării. (LERU CICOARE)
DE DRAGUL STABILITĂȚII
Alte măști, aceeași piesă,
Alt guvern, aceeași tramă,
Plebea, iar, ținută-n lesă
Să nu schimbe calmu-n flamă. (LERU CICOARE)
DE N-AR LIPSI UN AMĂNUNT
Orice nouă anunțare
De reforme radicale
Ar fi-un semn de bun augur,
De-ar fi-un crâng de țepe-n jur. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PENSIONARI CU GHEAȚA-N SPATE
Ținuți la bloc în frig o viață,
De parcă nu-i destul înghețul,
Acum și pensia le-o-ngheață
Cu ordonanța „Trenulețul”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNDE-AU DISPĂRUT TROMPEȚII MAJORĂRILOR?
Un an ne-au tot asigurat
Că pensiile se indexează
Și-acum, când ni le-au înghețat,
Promițătorii hibernează? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TROMPETIȘTII AU LUAT APĂ-N GURĂ?
Fiindcă certa indexare
A pensiĭlor e-nscrisă-n lege,
Nerespectarea-i ca atare
N-ar fi o crasă făr’delege? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MODERNIZAREA DN 71 TÂRGOVIȘTE – SINAIA
ÎN VIZIUNEA A DOUĂ GUVERNE
Un guvern pe post de ducă
Juma’ de județ astrucă.
Alt guvern, la instalare,
Prin recurs de anulare,
A salvat întreg județul.
Lucrul cel mai prost, boblețul,
E că fostul, plat și tern,
Dar și noul, zis modern,
Tot același sunt guvern! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂT COSTĂ ASIGURĂRILE MINISTRESEI
DESPRE INDEXAREA OBLIGATORIE A PENSIILOR?
Ne vorbea de indexare
Cum că legea o obligă.
Cu pretinsa înghețare
N-a pus-o de mămăligă? (NICOLAE MĂTCAȘ)
BANII PARTIDULUI – PE GURA LUPULUI
C-au finanțat un general,
Nu cartea lui, e-o basnă pură,
Dar cum să sprijini un rival?
Tac toți: au lacăte la gură. (NICOLAE MĂTCAȘ)
N-AM DETESTAT-O, DECI, NE-A OCOLIT
Dar ce defect de văz vom fi având,
Că alții, cu reacție firească,
Racheta în survol o văd, rusească,
Iar noi nici gând s-o credem în curând? (NICOLAE MĂTCAȘ)
TOTUL ARE UN PREȚ
S-au scumpit produsele alimentare,
La metrou biletele, la tren,
La servicii, la enel, gazificare...
Mari reduceri? Doar la poantă și catren. (NICOLAE MĂTCAȘ)
MINCIUNA ARE PICIOARE SCURTE
O minciună când o spui
E ca-n jocul șahului:
Ici – încredere pe credit,
Colo – sigur mat pe merit. (NICOLAE MĂTCAȘ)