(urmare din LDE 333)
Un capitol din volumul semnat de Violeta Ioana Rus, „AcÅ£iune ÅŸi interacÅ£iune umoristică în comunitatea rurală românească” ( Editura „Pro Universitaria, BucureÅŸti, 2022), se intitulează „Complexitatea fenomenului umoristic”. Este un capitol în care, punctează autoarea, „trece în revistă câteva dintre cele mai importante concepte teoretice despre umor”, cu care va opera în cercetarea sa. Privind relaÅ£iile COMIC – UMOR – IRONIE, Violeta Ioana Rus consideră: „Conceptele de comic, ironie ÅŸi umor au suscitat de-a lungul timpului diverse păreri în rândul filosofilor, psihologilor, pedagogilor ÅŸi, deopotrivă, a lingviÅŸtilor. Astfel, în literatura de specialitate a existat în permanenţă nevoia de clarificare a diverÅŸilor termeni care în primă fază par a conduce spre acelaÅŸi fenomen. S-au ridicat, aÅŸadar, întrebări dacă umorul reprezintă acelaÅŸi lucru cu comicul sau dacă între umor ÅŸi ironie se poate pune semnul egal ori dacă acestea sunt concepte de sine stătătoare, având ca punct de convergenţă râsul, ca răspuns la oricare dintre cele trei fenomene”.
Privind COMICUL normal, deoarece după Jean Emelina ar exista ÅŸi un comic anormal, autoarea îi citează pe Arthur Berger („are ca trăsătură esenÅ£ială ori ÅŸansa, ori accidentul, ori greÅŸeala, însă fără a fi distructive ca tragedia), pe Aron Gourevitch („este o pluralitate de impulsuri precum farsa, satira, umorul ÅŸi ironia), sau pe Gerard Genette care încearcă să-l definească din perspectivă psihosociologică („efectul comic Å£ine de latura subiectivă a celui care-l produce ÅŸi de interacÅ£iunea cu ceilalÅ£i”). Românul Val Panaitescu îl consideră „un fenomen complex care implică trei atitudini: satirică, umoristică ÅŸi ironică”.
Referindu-se la IRONIE, Violeta Ioana Rus extrage din bibliografia studiată trei situaÅ£ii interactive: a) ar fi opusă umorului; b) ar fi un principiu de bază creării umorului; c) are elemente comune cu umorul. În baza funcÅ£iilor ironiei (sofisticarea, evaluarea, politeÅ£ea, afilierea la un grup, persuasiunea ÅŸi retractibilitatea), autoarea găseÅŸte două tipuri de ironii: evidente ÅŸi familiare.
UMORUL este prezentat din perspectiva lui Anton Nijholt (analizat „prin contribuÅ£ia sa la motivare, atenÅ£ie ÅŸi înÅ£elegere”), a lui Henri Bergson („armonizează conversaÅ£iile, facilitează acÅ£iunile sociale”) ÅŸi a Rodicăi Zafiu („intenÅ£ia sau capacitatea de a produce enunÅ£uri care să provoace o anumită reacÅ£ie caracteristică – un tip de emoÅ£ie sau manifestare prin râs”).
Câteva funcÅ£ii ale umorului (de-angajarea, de-funcÅ£ionalitatea, transmiterea unor informaÅ£ii ÅŸi testarea), o fac pe autoare să creadă că pot crea avantajul ca acest concept să suporte ÅŸi alte două tratamente: interpretare literară ÅŸi interpretare figurată.
Studiind o bibliografie vastă (prezentată pe 23 de pagini) autoarea recunoaÅŸte că s-a aflat în imposibilitatea de a formula o definiÅ£ie a umorului: „NegreÅŸit, umorul reprezintă un fenomen complex extrem de studiat de-a lungul timpului, el fiind văzut drept un fel de „miraj” care, pe cât de prezent se află în vieÅ£ile noastre, pe atât de greu este de surprins din toate unghiurile sale”. Până la urmă, Violeta Ioana Rus formulează trei caracteristici tari ale umorului: 1. „UN ACT CREATIV (dat de incongruenţă ÅŸi elementul surpriză); 2. ACT DE PERSUASIUNE (scopul de a transmite o emoÅ£ie pozitivă); 3. O STARE PSIHICÄ‚ (urmărind să realizeze o comunicare ÅŸi de a crea coeziune). Ca metodă de performare a umorului autoarea se opreÅŸte la: jocul de cuvinte („pentru reciclarea cuvintelor sau propoziÅ£iilor dând un nou uz semantic), aluzia, revenirea (repetiÅ£ia), tachinarea, satira sau sarcasmul. Privind cele trei concepte de comic, umor ÅŸi ironie, încheiem această secvenţă a comentariului cu concluzia autoarei: „În viziunea teoreticienilor literari, comicul este văzut ca un fenomen supraordonat umorului ÅŸi ironiei. Din perspectivă lingvistică, comicul poate fi privit drept o categorie estetică, având ca trăsături principale caracterul subiectiv ÅŸi cel relaÅ£ional. Umorul ÅŸi ironia, pe de altă parte sunt două concepte mult discutate atât de teoreticienii literari, cât ÅŸi de lingviÅŸti, care le-au plasat nu numai într-o relaÅ£ie de complementaritate, ÅŸi într-una de subordonare, evidenÅ£iindu-se astfel atât similarităţi, cât ÅŸi diferenÅ£e funcÅ£ionale”. (VA URMA)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
NOSTALGII POLITICE
Sătul de-un partid oarecare,
Poporul dorit-a schimbare,
Iar azi, ca urmare-a urmării,
Doreşte schimbarea schimbării. (DANIEL BRATU)
GREÅžEALÄ‚ ÅžI SPOVEDANIE
O, Doamne, mor, îmi vine rândul,
Nu mai rezist, mă prind suspine,
Mă iartă, am greÅŸit cu gândul…
Gândeam c-o să trăiesc mai bine! (VASILE LARCO)
LA PETRECERI
Fumul gros inundă casa,
Vinul curge în pahare
Åži de la un timp doar masa
Se mai ţine pe picioare. (VASILE LARCO)
ADAPTARE LA MEDIU
Chiar dacă-mi torc al vieţii caier greu
Că preţurile urcă azi mereu,
În piaţă nu înjur de cele sfinte,
Făcând economie…de cuvinte. (VASILE LARCO)
ATENÈšIE LA RITM! (dactilic)
Rime, accente și-o poantă
Bune de-ar f,i vezi și drama:
Când prozodia e boantă
Cade-n mod cert epigrama! (MIHAI HAIVAS)
RUGÄ‚MINTEA UNUI SOÈš (amfibrahic)
Cum toÈ›i îi spuneau că-i un bou,
Bărbatul lipsit de cunună,
Pe soață-a rugat-o să-i pună
Perechi de cornițe... cadou.(MIHAI HAIVAS)
RECOMANDÄ‚RI PENTRU ROMÂNI (anapestic)
Spre-nÈ›elegeri È™i pace-i îndemn,
Dacă vor să nu cadă în groapă,
Căci ajunși azi la sapă de lemn,
Vezi cum mulÈ›i, între ei, se tot sapă! (MIHAI HAIVAS)
ÎN CIUDA APARENÅ¢ELOR…
Să ÅŸtiÅ£i că nu-i atâta pace
Mai vin ÅŸi paznici, vin ÅŸi popi
Åži niÅŸte inÅŸi ce n-au ce face
Åži sapă toată ziua gropi. (PETRU-IOAN GÂRDA)
FILOZOFICÄ‚
Trăind, din faptul dimineţii
Åži până m-adormea Preabunul,
Găseam atâtea sensuri vieÅ£ii…
Acum nu găsesc niciunul. (PETRU-IOAN GÂRDA)
CHEIA PROGRESULUI
Românii sunt oportuniÅŸti;
Chiar şeful mei mi-a zis că
În firmă-s tot mai mulÅ£i turiÅŸti:
Eu risc, tu riÅŸti, el riscă… (GRIGORE COTUL)
CHESTIE DE GUST
Vecinul meu e anticar
ÅžI-a adunat o bogăţie…
Din tot ce-a strâns, îmi place doar
De foarte scumpa lui soţie. (GRIGORE COTUL)
SECHELE DIN TRECUT
Pe soaţa mea o tot găsesc
Cu un amic ce-i plin de bani,
Da-i greu s-o dezobiÅŸnuiesc….
I-a fost nevastă patru ani! (GRIGORE COTUL)
OBICEI ATIPIC
La o nuntă mare-n sat,
Cuscrii ÅŸi-au ieÅŸit din fire
Când, în zori, au constatat
Că l-ar fi furat pe mire. (GRIGORE COTUL)
AUSTERITATE
Rămân ca să ascult colinde,
Căci Moșul astăzi a adus
Cadouri multe și merinde,
Dar toate de la ... preÈ› redus! (MAX OPAIÈš)
BILANÈš
Iarna este la-nceput !
După ANUL NOU, se pare
Că È™i-acel mai „ priceput ” ,
Tot se teme de ... „răcoare” ! (MAX OPAIÈš)
AHO... AHO... !
Aștept un an ceva mai bun,
Ca fiecare ... ( ANUL NOU ! )
C-aș vrea să văd, de la Crăciun,
Cum mână „ plugul”... câte-un... bou! (MAX OPAIÈš)
REPLICILE LUI ÅžTEFAN BAÅžNO
ȘI-AU FURAT SINGURI CĂCIULA
Românii-n opzeci È™i nouă,
Doreau o busolă nouă,
N-o găsesc și-s condamnați,
Să fie debusolați. (GHEORGHE DRAGOMIRESCU)
Pe vremuri când priveam spre est
Ni se părea cam indigest,
Acum, ne milogim la vest,
Din când în când primim un rest... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
DE CRÄ‚CIUN
E sărbătoare-acum în È›ară,
Se duc și grijile și norii,
La noapte vin colindătorii,
Să nu lăsați ceva pe-afară! (NICĂ JANET)
Pe-afară nu prea am avere
Doar doi vecini cu gura mare
Colindători, luați-i vere,
PlecaÈ›i cu dânÈ›ii la plimbare! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
COLIND COÅžBUCIAN
Cum colindam, sfioÅŸi, decent,
Din casă-n casă, ca la noi,
Ne-am pomenit în parlament,
“Pocnind din bici pe lângă boi!” (NICÄ‚ JANET)
Proporții ca să se respecte
Avem și vaci, chiar și viței
Dar parcă nu prea sunt corecte
Că parcă boii sunt mai grei... (ŞTEFAN BAŞNO)
”NOUTÄ‚ÈšI ” ELECTORALE
Crinisor din nou in vervă,
Cu statutu-i de ”conservă”
De ”sub fustă” dă din gură,
Și vrea o …candidatură! (IOAN PETRESCU)
A mai încercat odată
Și-a primit un mare plici
Când zburase peste baltă
Pe la fostul licurici... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
·
DIPLOMAÈšIE
În timp ce Donald cel vocal
A negociat de mult cu ‘groful’
Noi i-am trimis un ‘papagal’
Ce-i numai bun de ….sters pantoful! (IOAN PETRESCU)
Păi bine-ai spus, Orban e-un grof
Are coloană verebrală
Al nostru, cârpă de pantof
Dar nici aceea nu-i scofală! (ŞTEFAN BAŞNO)
LOGICÄ‚
De ce la parlamentari
Se dau lefuri așa mari?
E logic, lumea vorbește
Că prostia se plătește. (DUMITRU BUJDOIU)
TELEFON LA MINISTER
- Alo, cu ministrul Tase,
Sunt Gion, coleg de liceu;
- Bă, tu ești un derbedeu,
Șefu’ are doar opt clase. (DUMITRU BUJDOIU)
JAPONIA: ÎNCÄ‚ O ZI LIBERÄ‚
Să facă omul mult amor,
Natalitatea s-aibă spor;
La noi, dacă-i dai și zece,
Nu-n pat, în bar le petrece. (DUMITRU BUJDOIU)
DIN LEGENDELE LUI HEMINGWAY
Știm că marele scriitor
A făcut minuni în viață,
S-a vrut și toreador,
Coridei să-i facă față;
Dar, să-i protejeze joaca,
I-au dus, în arenă…vaca. (DUMITRU BUJDOIU)
CIMILITURÄ‚
Ea-mi zice că o am mică,
Eu: a ta-i mare, gagică;
Ați dedus cimilitura:
La femei e mare gura! (DUMITRU BUJDOIU)
SUVERANISM versus OLIGARHISM
Să nu-nțelegi dugos esența
Suveransimului real
Negând cu toată vehemenÈ›a
Oligarhismul mondial? (LERU CICOARE)
ASTA AU DORIT VOTANÈšII?
Au spus că vor cerceta,
Alegând pe cel mai bun,
Dar cum n-au când căuta,
Tot un expirat propun. (LERU CICOARE)
VIZIUNI REFORMATOARE ÎN COMISIILE DE SPECIALITATE
Cât de bine È™tiu la ce reforme
S-ar preta sistemul bugetar!
InstalaÈ›i în post, uită de norme,
PermiÈ›ând să se extindă iar. (LERU CICOARE)
GARANTUL SCHIMBÄ‚RII
Am preschimbat varza-n curechi,
La vot curs frai redând schimbării.
Un nou guvern cu oameni vechi
E-o garanție-a bunăstării. (LERU CICOARE)
DE DRAGUL STABILITÄ‚ÈšII
Alte măști, aceeași piesă,
Alt guvern, aceeași tramă,
Plebea, iar, ținută-n lesă
Să nu schimbe calmu-n flamă. (LERU CICOARE)
DE N-AR LIPSI UN AMÄ‚NUNT
Orice nouă anunțare
De reforme radicale
Ar fi-un semn de bun augur,
De-ar fi-un crâng de È›epe-n jur. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
PENSIONARI CU GHEAÈšA-N SPATE
ÈšinuÈ›i la bloc în frig o viață,
De parcă nu-i destul îngheÈ›ul,
Acum și pensia le-o-ngheață
Cu ordonanÈ›a „TrenuleÈ›ul”. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
UNDE-AU DISPÄ‚RUT TROMPEÈšII MAJORÄ‚RILOR?
Un an ne-au tot asigurat
Că pensiile se indexează
Și-acum, când ni le-au îngheÈ›at,
Promițătorii hibernează? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TROMPETIȘTII AU LUAT APĂ-N GURĂ?
Fiindcă certa indexare
A pensiÄlor e-nscrisă-n lege,
Nerespectarea-i ca atare
N-ar fi o crasă făr’delege? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
MODERNIZAREA DN 71 TÂRGOVIȘTE – SINAIA
ÎN VIZIUNEA A DOUÄ‚ GUVERNE
Un guvern pe post de ducă
Juma’ de judeÈ› astrucă.
Alt guvern, la instalare,
Prin recurs de anulare,
A salvat întreg judeÈ›ul.
Lucrul cel mai prost, boblețul,
E că fostul, plat și tern,
Dar și noul, zis modern,
Tot același sunt guvern! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂT COSTÄ‚ ASIGURÄ‚RILE MINISTRESEI
DESPRE INDEXAREA OBLIGATORIE A PENSIILOR?
Ne vorbea de indexare
Cum că legea o obligă.
Cu pretinsa îngheÈ›are
N-a pus-o de mămăligă? (NICOLAE MĂTCAȘ)
BANII PARTIDULUI – PE GURA LUPULUI
C-au finanțat un general,
Nu cartea lui, e-o basnă pură,
Dar cum să sprijini un rival?
Tac toți: au lacăte la gură. (NICOLAE MĂTCAȘ)
N-AM DETESTAT-O, DECI, NE-A OCOLIT
Dar ce defect de văz vom fi având,
Că alții, cu reacție firească,
Racheta în survol o văd, rusească,
Iar noi nici gând s-o credem în curând? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
TOTUL ARE UN PREÈš
S-au scumpit produsele alimentare,
La metrou biletele, la tren,
La servicii, la enel, gazificare...
Mari reduceri? Doar la poantă și catren. (NICOLAE MĂTCAȘ)
MINCIUNA ARE PICIOARE SCURTE
O minciună când o spui
E ca-n jocul șahului:
Ici – încredere pe credit,
Colo – sigur mat pe merit. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)