Primesc o carte scrisă de Violeta Ioana Rus şi care are un titlu interesant: „Acţiune şi interacţiune umoristică în comunitatea rurală românească” ( Editura „Pro Universitaria, Bucureşti, 2022). Volumul reprezintă rezultatele unei cercetări ştiinţifice făcute de autoare. Ca metodă, Violeta Ioana Rus, depăşeşte cercetările din trecut prin care se studia comunitatea locală la un moment dat (în sincronie), autoarea adăugând acesteia şi o cercetare diacronică (cu scopul de a pune în evidenţă evoluţia faptelor). Dintr-o perspectivă matematică pliată pe sistemul cartezian, sunt puse în corelaţie planul sincretic pe orizontala comparativă, cu planul diacronic pe verticala temporală. Nu rezultatele cercetării mă interesează pe mine, de aceea voi pune accent pe demersul teoretic prezent în carte privind comicul ca o categorie estetică, umorul ca un concept umbrelă, şi ironia, satira şi sarcasmul, adăpostite sub această umbrelă, ca procedee de realizare a acestuia. Într-o primă abordare, autoarea consideră că deşi umorul este uşor de recunoscut, este greu de definit. Îl consideră un fenomen care defineşte o comunitate locală, că este în fapt un coagulant social, contribuind la îmbunătăţirea comunicării între oameni. Umorul are rolul de a binedispune creând coeziune. Mai mult, Violeta Ioana Rus e convinsă că fiecare zonă a ţării are un specific local al umorului care, reunite, alcătuiesc umorul naţional.
Autoarea consideră că umorul poate fi analizat din trei direcţii: a) din perspectiva teoriilor lingvistice (a scenariilor semantice, a umorului verbal şi a modelului izotopic – disjunctiv); b) din perspectiva teoriilor nelingvistice (incongruenţei, eliberării şi superiorităţii); c) din perspectiva teoriilor conflictuale.
Violeta Ioana Rus analizează teoriile lingvistice ale umorului pornind de la faptul că ele au la bază incongruenţa sau opoziţia dintre scenarii. Spune autoare, şi epigramiştii ştiu bine acest aspect, „pentru ca un text să fie umoristic trebuie să îndeplinească două condiţii esenţiale: SĂ AIBĂ DOUĂ SCENARII DIFERITE ŞI ACESTEA SĂ FIE ÎN RELAŢII DE OPOZIŢIE!”. Lor, spune cercetătoarea, studiind în extenso teoriile lui Salvatore Attardo şi pe Giselinde Kuipers, li se adaugă alţi cinci parametri: limbajul, strategia narativă, ţinta, situaţia şi mecanismul logic.
Privind teoriile nelingvistice, autoarea încearcă o definire a lor în baza bibliografiei studiate: 1. teoria eliberării a umorului: „performarea unei poante/glume bune ne ajută să ne eliberăm de anumite tensiuni nervoase pe care le avem la nivelul subconştientului”; 2. teoria incongruenţei: „pune în evidenţă faptul că umorul apare atunci când aşteptările noastre sunt încălcate, în sensul în care scenariul iniţial trimite spre un alt deznodământ, diferit de cel pe care noi, ca receptori, l-am anticipat”; 3. teoria superiorităţii a umorului: „explică relaţia care se poate institui între interactaţii unei comunicări”. Revenind la teoria incongruenţei, epigramiştii ştiu că reprezintă mecanismul principal de construcţie a unei epigrame.
Umorul, consideră autoarea, se poate analiza şi folosindu-ne de modelul integrativ al lui Willis Edmondton . Acest model se bazează pe cinci tipuri de mişcări: a) OFERTA (introducerea unui subiect); b) SATISFACEREA (acordul privind intenţia); c) RESPINGEREA (dezacordul privind oferta iniţială); d) CONTRACARAREA (cererea revizuirii ofertei); e) REOFERTAREA (propunerea unei versiuni modificate a primei oferte). Observăm că cele cinci tipuri se pliază pe ofertă. În comunism, epigramiştii nu puteau ataca tema politicului sau a documentelor de partid, astfel că oferta lor era respinsă sau contracarată de cerberii comunişti. De aceea au fost obligaţi să abandoneze sau să modifice prima ofertă (reofertarea) şi să se axeze pe alte teme: ciubuc, lipsa la cântar, purtatul părului lung, fusta prea scurtă, chiulul de la cursuri şi alte banalităţi.(VA URMA).
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
IARNA LA ŢARĂ
Bătrânii nu-şi mai află locul,
Ei sunt de-o vreme singurei;
Cum n-au nici cu ce aprinde focul,
Se ceartă până sar scântei. (VASILE LARCO)
UNOR SĂTENI, DE CRĂCIUN
Va reveni la ei, pesemne,
În casa lor cea cu şindrilă,
Că nu mai au în sobă lemne
Şi nepoftitul Moş Gerilă (VASILE LARCO)
LA ANIVERSARE
Vinul, berea ne inundă
Masă-ntr-adevăr bogată
Şi cum vârsta e „rotundă”,
Toţi ar vrea…”s-o facă lată” (VASILE LARCO)
SEMNE BUNE ANUL ARE
Și iarăși fulgi încep să cearnă,
Cu beciul plin, aștept Ignatul…
Vin sărbătorile de iarnă! –
Oftează, îngrozit… ficatul. (ION DIVIZA)
ŞEFUL MEU
Îl ştiam un tip închis,
Un posac plin de mândrie,
Dar acum e chiar deschis…
Pe un pat la chirurgie. (GRIGORE COTUL)
DE TREI ORI „DA”
Vecina mea, cum nu-i rasistă
Şi toţi o ştim ca om integru,
A fost o bună familistă…
C-un alb, un gălbejit şi-un negru. (GRIGORE COTUL)
PERSEVERENŢĂ
Vecina zilnic se-antrenează,
Gimnastica e foarte grea,
Şi-mi place cum evoluează
La sol, atunci când dorm la ea. (GRIGORE COTUL)
FEMEIA ÎN POLITICĂ (dactilic)
Doar pe-ale sale frumoase picioare,
Să se ridice, ea poate c-un scop,
Numai atunci când desigur e-n stare...
De pe genunchi de bărbați... ce-s în top! (MIHAI HAIVAS)
POLITICIANUL DIN OBOR (amfibrahic)
Discursuri când ține o droaie,
Ce spune, e apă de ploaie
Pe care, în piuă o bate,
Vânzându-ne verzi și uscate. (MIHAI HAIVAS)
IERTARE CONDIȚIONATĂ (anapestic)
Dragi români, cei cu minte,
Pe dușmani să-i iertați,
Dar nicicum înainte...
De a fi spânzurați! (MIHAI HAIVAS)
FIDELITATE
O viață-ntreagă-a tras de sfori
Cătând mai bună varianta;
Deși-nsurat de multe ori,
El a păstrat mereu ... amanta! (MAX OPAIȚ)
UNUI PRETINS ALPINIST
Nu dau multe amănunte,
Dar cum a deprins rutina,
Cu echipament,( în frunte!)
Urcă cu ... telecabina! (MAX OPAIȚ)
SOLUȚIE DE CRIZĂ
Un manager ce-a aflat
C-a intrat în faliment,
A gândit c-ar fi salvat,
Dacă intră-n Parlament. (MAX OPAIȚ)
DECEMBRIE '89
Românii, în opt zeci și nouă
Visau să aibă altă viață
Și-acuma au o viață nouă:
Întreaga țară e o piață... (ŞTEFAN BAŞNO)
Golanii ce au spus „prezent”
În Piața Universității
Îi vezi acum în Parlament
Punând opreliști libertății! (ŞTEFAN BAŞNO)
Când îți împuști conducătorul
În ziua sfântă de Crăciun
Cum să mai rogi Pantocratorul
Să îți ofere-un trai mai bun? (ŞTEFAN BAŞNO)
MĂRTURISIRE
Am fost la spovadă la Domnul Părinte,
I-am spus c-am fost bun familist și cuminte,
Dar El, indirect, mi-a udat pantalonul
Zicându-mi, zâmbind, să-i arăt telefonul!" (AXENTE IUGA)
UNUI CITITOR DE PE FACEBOOK
Ca să fii băgat în seamă,
Și, de-i caz, să ripostezi,
Sub această epigramă
Zi...cu cine-ai să votezi? (AXENTE IUGA)
DE CRĂCIUN
În aste vremi, în cap căzute,
Cu banii de pe epigrame
Îmi iau un porc de două sute
De lei; de unde kilograme? (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
MÂNDRIE
Un liceu făcu vioi
Cu efortul necesar,
Doua facultăți apoi,
El fiind un bun zidar. (RADU MIHAI)
Nefiind deloc avar
Animat de altruism,
Le-a și zugrăvit cu var
Dovedind patriotism! (ŞTEFAN BAŞNO)
VIN COLINDĂTORII!
Vin colindătorii, cum veneau odată, leru-i ler,
Și rămân la mine să o facă lată, leru-i ler,
Dar li-i gura arsă și-ndelung mă ceartă, leru-i ler,
N-am nici vin în casă, n-am nici țuică fiartă, leru-i ler! (PETRU IOAN GÂRDA)
Păi cu sticle goale și cu trei grisine, leru-i ler,
Sigur te vei face nene, de rușine, leru-i ler,
Că epigramiștii îs flămânzi săracii, leru-i ler
Și când le e sete îi apucă dracii, leru-i ler... (ŞTEFAN BAŞNO)
UNUI FOST COLEG
- care mă vede "neschimbat" -
Spre a nu crea confuzii,
I-am spus "tainele" pe loc:
Că, hrănit doar cu iluzii,
Nu m-am pre/schimbat deloc. (AL. D. FUNDUIANU)
Sandule, te contrazic,
Văd că te-ai schimbat un pic
De când vii pe la "Pribeagu"
Scrii de ți-e mai mare dragu`. (ŞTEFAN BAŞNO)
Mulțumescu-ți,
cu tot dragu'!
(Semnat:
epigon Pribeagu.) (AL. D. FUNDUIANU)
LUMINIȚA DE LA CAPĂTUL BUNELULUI
Îi sună în întregul zării
Bătaia fără echivoc,
De ultim ceas, globalizării:
Tik-tok, tik-tok! (ALDO ALDO)
Acum vreo jumăta' de veac
Fiind student și mai sărac
Credeam că mondializarea
Ne va aduce bunăstarea,
Dar bunăstarea, dragii mei,
Să știți, nu e pentru căței! (ŞTEFAN BAŞNO)
ORA DE IARNĂ
Ca omul ce se vrea, mereu, în turmă,
O etichetă-a vremurilor noi,
Eu ceasul mi l-aș da c-o oră-n urmă,
De mi l-ar da și hoțul, înapoi! (NICĂ JANET)
ALEGERI HIBERNALE
Sunt tot mai goi castanii, teii,
Şi peste plai se-adună norii,
Se frig, prin parcuri, mititeii,
La fel, la urne-alegătorii. (NICĂ JANET)
Cu catrene ne tratează
Foarte darnic, domnul Nică !
Cu colaci - nu prea rentează,
Fiindcă de, pensia mică... (ŞTEFAN BAŞNO)
Cum se-arată cruntă drama
Pentru clasa muncitoare,
Astăzi, numai epigrama
E... colacul de salvare! (NICĂ JANET)
Epigrama e divină
Are o menire sacră,
Dacă nu-i despre vecină
Sau despre eterna soacră! (ŞTEFAN BAŞNO)
UNUI PETRECĂREȚ
Eu te cred că-i o plăcere,
Lată să o faci mereu
Cu o fleică, mici și bere,
Fi'ndcă plata o fac eu.(TONY ANDREESCU)
Vorba care merge blană
Astăzi, la povestea ta:
" Ce ușor să faci pomană
Cu covrigii altuia! (ŞTEFAN BAŞNO)
NEDUMERIRE
El are-n curte flori frumoase,
Dar nu știu care-o fi pricina
De zice că-s mai arătoase
Urzicile de la vecina! (GHEORGHE CIREAP)
Păi de, frumoasele lalele
Or fi având frumoasă cupă
Dar din urzica de la lele
Poți face și-o gustoasă supă! (ŞTEFAN BAŞNO)
TELEFON DIN DIASPORA
- Tată, ce mai e prin țară?
- Votarăm a ‘enșpea oară,
S-avem pe cine-njura;
Dacă și-ăștia ne-or fura. (DUMITRU BUJDOIU)
DOI ARABI ÎN AVION
- Te descurci în Spania?
- Perfect, ca-n Italia,
În aproape-o săptămână
Învățai limba…română. (DUMITRU BUJDOIU)
HOȚII SCOTOCESC DUPĂ BANI
- Ce cătați, caut și eu
Mai mereu, dar nu-i un leu,
Pensia vine-abia luni,
Veniți atunci…oameni buni! ( DUMITRU BUJDOIU)
SOACRA ȘI GINERICĂ
- Ce-a văzut proasta la tine?
- Stai să-ți arăt, țin-te bine,
Să- mi dau pantalonii jos;
- Doamne, ce …chilot frumos! (DUMITRU BUJDOIU)
AMINTIRI DIN CRISTELNIȚĂ
Nu mă las de băutură,
Pentru mine-i har divin,
La botez, popii-l dădură;
N-aveau apă și-au pus vin. (DUMITRU BUJDOIU)
FUGA LUI ASSAD LA RUȘI
Confirmând că nu te lasă
Ca pe Gaddafí-n pierzare,
Nu le-ai spus să-și ia acasă
Și bazele militare? (LERU CICOARE)
ASPIRANȚII LA DOMNIE
ȘTIU EI PREA BINE CE ȘTIU
S-o lase-n păpușoi, zici, moartă,
Când știu tertipurile toate?
O poză-a lor la ‘Nalta Poartă
Fac două-alegeri repetate! (LERU CICOARE)
NICIO SURPRIZĂ
Falnic rezolvând, cu brio,
Toate sarcinile urbei,
Să n-o ia pe pista curbei
Spre palat? O, sole mio! (LERU CICOARE)
SĂ-ȚI TREACĂ-AȘA UȘOR PE LÂNGĂ NAS?
Dac-ai pus la punct solventul
Pentru treburile scării,
Nu crezi c-a sosit momentul
Să le pui și pe-ale țării? (LERU CICOARE)
UN SFAT PENTRU CANDIDATUL LA PREȘEDINȚIE
Ia-o, leat, mai ritenuto,
Zic cei ce prin băț au dat-o.
Ce frumos au început-o
Și ce trist au terminat-o!... (LERU CICOARE)
DREPT DIRIJAT?
Un ministru de interne
Mustră cu ce drept votanții
Că habar n-au a discerne
Când și-aleg reprezentanții? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DENUMIREA, BAT’ O VINA,
POA’ SĂ ACTIVEZE MINA
Ce lesne-i a călca pe-o mină
O Legiune – azi – Străină
Sau – și mai și – una Romană
Să o confunzi la o șicană,
Având sau nu niciun mobil,
Cu „Sfântu-Arhanghel Mihail”,
Numindu-i, membrii titulari,
Pe toți la fel: legionari!
La ocnă – unii. Gata. Șlus!
Pe scară alții – cât mai sus. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PRIMĂRIA MULT STIMATĂ
N-ARE PARTEA EI DE PLATĂ?
Furnizorii de-agent termic
Iau în calcul cât pompează,
Un client, umil buchernic,
Cât contoarele fixează.
Pierderile din rețea
Cine le-o recupera? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
COȚOFENELE DIN CASELE DE ECONOMII
Ne cheamă-o bancă lozincard
Să ținem pensia pe card,
Dar nu ne-asigură bănește
Că n-are-o țarcă ce-o hârștește. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂTE MAJORĂRI FAC ȘEFII CASELOR DE PENSII PE AN
După-o lungă așteptare,
Cum parcug vreo n dosare,
Fac pe loc o raportare
Despre-o nouă majorare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
GRIJA STATULUI DE SILUETA NOASTRĂ
Ne puseși să ținem foame,
Trecând la suta de grame?
Pune la gastronomie
Și-un cântar de farmacie! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DEZAMĂGIREA UNEI TURISTE ROMÂNCE
DE ȚARA LUI MOȘ CRĂCIUN
Face să ignori migrena,
Să zbori la Ravaniemi
La un Târg cam ca la Viena
Varianta Urziceni? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CUM O DAI, NU DAI DE RAI
Conform știrilor ‘n cascadă,
Cum o-ntorci, noi – tot la coadă.
De Crăciun – calmante știri:
Locul unu la scumpiri! (NICOLAE MĂTCAȘ)
LA ALIMENTARĂ DE CRĂCIUN
Una sută grame slană,
Două – lebăr, trei - băbană,
Două sute de piftie,
O – de cozonac – felie,
Iar în loc de-un vin („Buchet”) –
Apă de la robinet. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SINCERITATE DEZARMANTĂ
Un sfert din op furat nu-i bală,
Ne spune-un șef nici breaz, nici prost,
O ordinară-a fost greșeală,
Dar rea intenție n-a fost. (NICOLAE MĂTCAȘ)