În 1888 Caragiale a scris poezia “Se poate glumi?” pe care a publicat-o în acelaşi an. E foarte posibil că a vrut să pună pe cântar, prin alternanţa “se poate – nu se poate”, cât umor şi câtă ironie putem folosi în relaţiile cu ceilalţi : “Da şi nu. / Se poate – când ai de-a face cu oameni sănătoşi. / Nu se poate – cu oameni bolnavi. // Se poate - cu oameni veseli şi bine dispuşi. / Nu se poate – cu oamrni posaci şi mâhniţi. // Se poate – cu oameni de spirit. / Nu se poate – cu oameni proşti. // Se poate – cu literati şi artişti. / Nu se poate – cu gloabe literare şi artistice.” Revista “Scârţ”, prin diriguitorii ei (Vasile Vajoga şi Daniel Bratu), a conştientizat problematica pusă de Caragiale, astfel că, număr de număr, conduce lectorul către introspecţie. Obligă cititorii să-şi raporteze propria conştiinţă, stările şi dispoziţiile mentale şi emoţionale la materialele publicate. Numărul din “noiembrrrr…ie” 2024 , asemeni celorlalte numere, face loc în paginile sale unor nume remarcabile ale umorului actual. S-o luăm metodic şi în conformitate cu titlurile rubricilor. Din cea intitulată “La concursuri răspândite” se remarcă o definiţie a epigramei dată de Daniel Bratu („Pe râul de roză dulceaţă / Te poartă poema cea mică / Şi-ascunde,-n perdele de ceaţă, / Sămânţă de mare urzică.”). „Tribunul” Constantin Moldovan pune biciul pe politicieni , în final făcându-şi mea culpa printr-un „Sonet… rătăcit” („Noi înşine greşim făcând „statui”, / Pătrunşi de-un sentiment nedefinit, / Realizând, abia într-un sfârşit, / Că demagogi au fost – şi sunt – destui.”). Celor născuţi în luna apariţiei revistei le sunt rezervate câte o jumătate de pagină, cum ar fi Oleg Spînu („un Creangă în faşă cosmopolită”), Constanţa Apostol („suflet idolatru”), Liviu Sergiu Manolache („Epigrama – am în gând - / Că-i un fel de băutură: / Dă dureri de cap doar când / Nu s-a respectat măsura!”) , Mihai Cuţulencu („tare ca o stâncă”), Nicolae Peiu („vrăjit de frumuseţea unor zâne”), Florian Abel(„nu înţelege femeile şi pace”)şi Ionel-Daniel Tucă. Fiind iarnă, anotimpul îşi are porţia lui de epigrame semnate de Constantin Bidulescu, George Eftimie, Janet Nică ( „Se-mbracă iarna-n dure straie, / Dar creşte bucuria-n cale / Că vine Moşu Nicolae / Cu ajutoare sociale.”), Laurenţiu Ghiţă, Tony Andreescu, Georgică Manole („Ninsorile se înteţesc, / Golesc, de vin, coferul, / Şi-n braţe ţin ca să-ncălzesc… / Caloriferul!”), David Valentin, Stelică Romaniuc, Petru Ioan Gârda („A căzut pe scări, în vrie, / C-a schimbat – păşind cu greu - / Din greşeală sau prostie, / Amfibrahul cu-n troheu.”), Nicolae Bunduri, Grigore Cotul, Vasile Vajoga („Post de cercetare-ntr-un concern / Ocupase el ca tehnocrat, / Iar acum, ca membru în guvern, / Din cercetător e… cercetat!”), Nicolae Peiu, Emil Ianuş şi Radu Mihai. La dueluri se înscrie Teodora Pascale care, ca de obicei, ţine (era să zic piept!) hangul unor bărbaţi unu şi unu ca Petru Ioan Gârda şi Doru Mihai Lungescu, apoi, separat, într-o arcă duelgiii Sanda Nicucie şi Daniel Bratu. Pe o pagină cu soţ cugetă ca să reziste Ion Diviza („În faţa Morţii nu faci pe glumeţul…”) şi Gheorghe Bâlici („Egalitatea ne oferă posibilităţi egale de a deveni inegali”). O legătură Holboca - Râmnicu Sărat o fac Daniel Bratu şi Mirela Grigore printr-un interviu. Reţinem din cele spuse de intervievată, o scriitoare care „lucrează de o viaţă cu sine şi cu emoţiile”: „Epigrama, după părerea mea,este bună sau nu, este inedită sau poanta este „fumată” deja. Epigramistele se duelează la fel de aprig ca epigramiştii. Lucrul acesta se vede. Exemplul cel mai strălucit este chiar doamna Elis Râpeanu pe care ai amintit-o şi care are numeroase articole şi studii despre epigramă. Dar, trebuie să fim obiectivi şi să amintim că şi celelalte epigramiste au demonstrat de-a lungul anilor că snt capabile de acte creatoare epigramatice la fel de bune şi de originale ca ale epigramiştilor. Sau chiar mai valoroase uneori!” Aceiaşi epigramişti, pe care i-am amintit, îşi fac un loc şi în „Epigrame ca-n reclame”, lor adăugându-se: Ion Micuţ, Gheorghe Cireap, Florin Rotaru („Vecina mea e tânără, frumoasă / Şi, cum de-o săptămână m-am mutat, / Aş fi dorit să o invit la masă, / Dar masă n-am… Ne-am descurcat în pat.”) şi Alexandru Hanganu. Se poate citi şi proză umoristică, rebus şi definiţii rebusistice, cronici, debut, poşta redacţiei, pagina lui Păstporel, etc. „Scârţ” e o revistă almanah lunar care, după cum spuneam, conduce cititorul către introspecţie.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DUPĂ O LANSARE DE CARTE (dactilic)
Despre volum, fac în mod delicat,
Două remarci, formulate-ad hoc:
Știu chiar și unde a fost editat,
Însă, de ce?... n-am habar mai deloc!(MIHAI HAIVAS)
REABILITAREA FEMEII (amfibrahic)
Sporind misoginii asaltul,
Femeia-i greșit judecată:
Trecând de la unul la altul,
Bărbatul statornic ea-l cată.(MIHAI HAIVAS)
FINAL NEFERICIT (anapestic)
Pe un tip, dubios imigrant,
Locuind, evident, clandestin,
L-au „săltat”, dup-un simplu flagrant
Că-l turnase-un „amabil” vecin.(MIHAI HAIVAS)
MINCINOSUL
E un palavragiu cât zece
Şi greu mi-ar fi să îl dezbăr,
De teamă să nu se înece
C-un sâmbure de adevăr! (VASILE LARCO)
TOAMNĂ SCHIMBĂTOARE
Când rai e-afară, când e iad,
Când vijelie, când e soare,
Iar galbenele frunze cad…
Ca unii de la guvernare. (VASILE LARCO)
PĂCATELE DE AZI
Păcat e să jigneşti, să-njuri,
Să te înfrupţi, să minţi, să furi,
Fiind săraci, flămânzi şi goi…
Păcat de-o vreme şi de noi! (VASILE LARCO)
UNUI CASANOVA
Probabil, poate să surprindă;
Când mă gândesc să cuceresc,
Văd dama ca pe o oglindă
Pe care vreau s-o... aburesc! (MAX OPAIȚ)
UNUI STOMATOLOG
Muncind pe brânci în facultate,
( E clar că nu a fost ușor!)
Ajuns acum, pe săturate,
Se uită-n gura tuturor. (MAX OPAIȚ)
COMPETIȚIE
Se poate face-o constatare:
Epigramiștii serioși
Atacă des cu poante care
Fac mulți jurați ... invidioși! (MAX OPAIȚ)
OPȚIUNE
Cum n-avem un Berlusconi
Vom vota-o pe Lasconi
Campioană-n inepții
Să avem ce hohoti! (ŞTEFAN BAŞNO)
REȚINERE
Eu aș scrie-o epigramă
Însă am un pic de teamă
Știind cât de comic îs
N-aș vrea să muriți... de râs! (ŞTEFAN BAŞNO)
CONSTATARE
Cine-a pus cârciuma-n drum
A ajuns primar acum,
Dac-o punea la şosea
Senator de mult era. (VOX POPULI)
CA ÎNTRE VECINI…
Mă dusei la un vecin
Să-i cer o pală de fân,
Mândrei să-i bag mâna-n sân…
Mă mir, Doamne, cum mă ţân! (VOX POPULI)
"SĂ DAI FOC LA PUȘCĂRIE ȘI LA CASA DE NEBUNI"
Procurorii din sistem,
Auzind rondelu',
Au deschis dosar "In Rem"
Și-au pornit spre..."Bellu". (AXENTE IUGA)
ANULARE
De va decide-o instituție
Că nu va fi Crăciun defel
Eu, ca Georgescu, am soluție:
- Vă voi pofti la CRĂCIUNEL! (AXENTE IUGA)
CONCLUZIE POSTELECTORALĂ
Vă spun, prin patru versuri scurte,
F'ind și creștini dar și atei,
Românii-au zece Dumnezei:
În Cer e unul, nouă-n Curte. (AXENTE IUGA)
LA SPITAL
Eu și-o parte din popor
Stăm la U.P.U.-n cărucior,
Că am fost pe Opt la vot
Și-am luat-o peste bot. (AXENTE IUGA)
ZICALA : “PROST SĂ FII, NOROC SĂ AI”
NU NE DERANJEAZĂ*
Am avut noroc cu caru,
Nu ne-a mai (f..)bătut amaru;
Noroc s-avem meci de meci,
Să-i caftim pe-austrieci. (DUMITRU BUJDOIU)
* Sorții ne-au plasat super, la preliminariile de fotbal,
CM-2026, lângă Austria, Bosnia, Cipru și San Marino
CÂND VREȚI DEMOCRATIZARE
Ștergeți din dicționare
Vorbe discreționare,
Ca intangibilitate,
Inviolabilitate,
Inamovibilitate,
Mai ales, IMUNITATE! (DUMITRU BUJDOIU)
ÎN POSTUL CRĂCIUNULUI
Polițitu’-i dă o veste:
- Azi nu te-amendez, muncește,
Fă-ți de cap, că fete este
Și e dezlegat la…pește. (DUMITRU BUJDOIU)
EVADATUL ȘI NEVASTA LUI
- De cinci ore-ai evadat,
Unde dracu’ ai umblat?
Drept răspuns, el, disperat,
La-nchisoare s-a predat. (DUMITRU BUJDOIU)
TATĂ ȘI FIU, AVOCAȚI
- Tată, te-ai pensionat,
Dar zeci de procese-ai lăsat,
De ce le-ai tot amânat?
- Cum te-aș fi făcut avocat? (DUMITRU BUJDOIU)
TELEFON DE LA SPITAL
- Doamnă, să veniți urgent,
Soțul e inconștient;
- Normal, și voi ați aflat,
Așa e de când l-am luat. (DUMITRU BUJDOIU)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
DORINȚĂ
E cântec vechi, aș vrea să zic
Și-o să-l cântăm încă o dată;
E cel cu „strop" și cu un „pic",
Căci doar așa o facem lată. (TONY ANDREESCU)
Bob cu bob se umple sacul
Strop cu strop se face lacul
Iar bețivul, vreau să zic
Praf se face pic cu pic... (ŞTEFAN BAŞNO)
Ce-ai spus, e scris în cartea mea
„Beția si-ale ei urmări"
Și nu e, zău, o zeflemea
Ci pur și simplu, informări. (TONY ANDREESCU)
Eu când aud de informări
Îmi zboară gândul la servicii
Specialiste-n deformări
Și intrigi pline de capricii... (ŞTEFAN BAŞNO)
Informarea mea, Fănică,
E „cultură bahică"
Și puteți vorbi ce vreți,
Sigur , nu am epoleți. (TONY ANDREESCU)
Nu mă tem de epoleți
Mai ales când sunt discreți
Însă mă cam tem de cele
Telefoane mititele... (ŞTEFAN BAŞNO)
APARENȚELE ÎNȘALĂ
Toți cred că-i fire gânditoare
Și fruntea lată îl descrie;
La el, aceasta este mare,
Dar jumătate-i doar chelie. (TONY ANDREESCU)
Fruntea lui , atât de lată
Pân' la ceafă se întinde
Și devine minunată
Când lumina se aprinde! (ŞTEFAN BAŞNO)
E-n pielea goală, zice hâtru';
N-ar fi nenorocire mare,
Dar felul de a fi e-o confirmare,
Că țesta-i goală și-n- năuntru. (TONY ANDREESCU)
Ca împăratul din poveste
E " îmbrăcat" și-i cam nasol
Dar partea cea mai proastă este
Că și-n lăuntru este gol! (ŞTEFAN BAŞNO)
Fac acum o precizare:
Se întâmplă și la noi
Și e o asemănare,
Căci ăi mari au fost toți goi. (TONY ANDREESCU)
Or fi goi la scăfârlie
Dar la pungă-s plini, bădie,
Dar la noi sau la matale
Buzunarele sunt goale! (ŞTEFAN BAŞNO)
De EST nu mă preocup
Când e să-mi apăr „ciolanul”
Căci oaia se teme de lup
Dar o mănâncă ciobanul. (TRAIAN CALANCIA)
De la oaie - lapte, brânză
A băgat ciobanu-n rănză
Și-ntr-un gest umanitar
A prăjit-o pe grătar! (ŞTEFAN BAŞNO)
ANULARE
De va decide-o instituție
Că nu va fi Crăciun defel
Eu, ca Georgescu, am soluție:
Vă voi pofti la CRĂCIUNEL. (CRĂCIUN L. ALBA)
Domnu' Iuga, fii cuminte,
Te-a luat gura-nainte
Căci, ascultă-mă pe mine,
Dăm năvală peste tine! (ŞTEFAN BAŞNO)
SOLDAȚII RUȘI SE RETRAG DIN SIRIA
Uciși, schilozi, ruine, prafuri –
Tot ce-a rămas pe-acest meleag,
Iar astăzi, cu beții și jafuri,
Tot ei, eroic, se retrag. (LERU CICOARE)
LEȘIE PE SUFLET
La ce opreli în drum spre Schéngen
Și umiliri să suportăm,
Chiar muzicanții toți din Brémen
Să cânte, cum să jubilăm? (LERU CICOARE)
EI MĂSLUITORI, TOT EI – ȘI CONTROLORI?
Cei din secții de votare
Suspectați de fraudare,
Tot pe ei, cu obstinare,
Să-i pui la renumărare? (LERU CICOARE)
PREGĂTIȚI C-UN SCOP ANUME,
CUM AVEAU SĂ LASE URME?
Saci întregi cu buletine
Să dispară brusc din stoc?
Se-nțelege de la sine
Că n-au fost loviți de-amoc! (LERU CICOARE)
POPORUL NU MAI ARE-NTOTDEAUNA DREPTATE?
Votu-i mult prea important
Să i-l lași unui popor
A zis Curtea provocant,
Punând cruce-alegerílor. (LERU CICOARE)
DE UNDE SARE IEPURELE?
Când doi se bat în luptă infernală
Să iasă, cel mai vrednic, Președinte,
Al treilea, fostul, țâfnă și spoială,
Pe tron rămâne și de-aci-nainte. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SUBSTITUIRE DE TERMENI CA SĂ DEA BINE LA PUBLIC
Două majorări de pensii?
Numai puncte de suspensii...
Pentru unii – indexare,
Pentru alții – corijare.
Majorare-ar fi, în fapte,
Dup’ aceste două acte. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂND ȚI-O FACI CU MÂNA TA,
LUCRU MANUAL SE CHEAMĂ
Sperând să treacă-n turul doi
Cu un rival dorit, loial,
I-a dat la voturi – un purcoi,
Sărind el însuși peste cal. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
S-AU IMPLICAT FORȚE STRĂINE
ÎN VICIEREA ALEGERILOR PREZIDENȚIALE?
Instituțiile de forță
Au știut de-acest balaur?
Cât timp le-a luat și sforță
Pân’ au tras glonțul de aur? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
O NOUĂ CITIRE A ARTICOLULUI 83 DIN CONSTITUȚIE
Nu-l pot lăsa să plece smuls de pene,
L-întind în post, rizom de dârz costréi.
Ce iscusință de fachir, măi nene,
Să nu citești și paragraful trei! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NOUL GUVERN ÎN FEBRA INTRĂRII ÎN FUNCȚIE
Cearta e pe posturi, jilțuri late,
Împărțirea sferei de putere,
Nu pe planul de activitate:
Anunțat, executare cere. (NICOLAE MĂTCAȘ)
EXIGENȚE PE TOATĂ LINIA
Curtea anulând votarea
Cu păreri în unison,
Electorii-argumentarea
Tot așa o vor: beton. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SEMNE BUNE ANUL ARE
Conform cu rezultatele votării,
Un fel de pentagon ne-a guverna,
Ce nu doar pacea ne-a asigura,
Ne va urca pe culmea bunăstării. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNTÂI FĂ ȘI-APOI ANUNȚĂ
Decât să te tot lauzi cu ideea
Securității cibernetice-a energiei,
Creai mai bine-un centru. Dup’ aceea
Ne demonstrai că poți sta scut urgiei. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SUVERANISMU-I CIUMĂ NEAGRĂ?
A fi suveranist parcă-i un blam,
Toți se feresc, hulesc fără discuție
Și nimeni n-a văzut că suveran
Chiar statul nostru e, prin Constituție. (NICOLAE MĂTCAȘ)