UMORUL CA ACT PERSUASIV
Revista „Scârţ”, editată de „Asociaţia Umoriştilor „Al. O. Teodoreanu” Păstorel – Iaşi, îşi continuă apariţia lunară cu literatură, umor şi bună dispoziţie, având ca principali coordonatori pe Vasile Vajoga, Daniel Bratu, Oleg Spînu şi Costel Pătrăşcan, cărora li se adaugă colaboratorii din Iaşi şi din ţară. Mirela Grigore, într-un dialog cu Daniel Bratu, spune: „Seria actuală „Scârţ” este chiar de la prima vedere o revistă nouă, proaspătă, vie, cu conţinut consistent, trecut prin sita unor ochi avizaţi şi, pe deasupra, este mult mai „elegantă”. Articolele din pagină au un alt „design”, au o arie de adresare pentru publicul cititor mult mai diversă şi mai bine aşezată în pagini”. Am în faţă nr. 15 (149) serie nouă în care publică una sau mai multe specii diferite ale umorului şi literaturii: Anica Andrei-Fraschini, Sanda Nicucie, Dan Norea, Daria Dumescu, Constantin Moldovan, Adrian Bezna, Nicolae Bunduri, Alexandra Dogaru (Aldo), Elene Mândru, Ioan Toderaşcu, Grigore Chitul, Ştefan Ciocianu, Gavril Moisa, Cătălina Orşivschi, Mirela Butnaru, Nică Janet, Teodora Pascale, David Valentin, Petru Ioan Gârda, Mihai Frunză, Stelică Romaniuc, Grigore Cotul, Gheorghe Cireap, Florin Rotaru, Laurenţiu Ghiţă, George Eftimie, Georgică Manole, Ion Micuţ, Florentina Loredana Dalian, Ion Diviza, Gheorghe Bâlici, Doru Mihai Lungescu, Romina Mălina Constantin, Petru Burlacu, Petruş Andrei, Ani Laiu, Violeta Urdă, Sorin Poclitaru, Mirela Grigore, Mihai Olaru, Alexandru Hanganu, Petru Brumă, Marian Avramescu, Nicolae Viziteu, Anatol Fornea, Dragoş Ilie şi, nu în ultimul rând, Păstorel Teodoreanu. Daniel Bratu ne prezintă, sub genericul „Teatru Micuţ”, un dialog între patru personaje. Două dintre ele, Baba Goarna („zisă şi Sandra Brown în cerul gurii, bătrână scriitoare de drame de adormit actorii şi de comedii cu umor involuntar”) şi Graur Papagale („zis şi Gât Încoronat, Clanul Sopranu, Gonţul de Argint sau Păunaşul Corzilor”), a căror onomastică îmi aminteşte de cea folosită de Codrin Liviu Cuţitaru în rubrica sa din „Dilema”, ca să nu mă duc până la Caragiale. Celelalte două, Moş Nicolae („gârbovit, cu mers târşit de acolo-acolo şi cu un sac de cărţi în spate”) şi Femeia de serviciu („angajată a Căminului de bătrâni”), ne amintesc de rolul personajelor mici (secundare), fără întindere ca exprimare, care asigură liantul unui demers literar şi scenic cu personajele principale. Căci ce ar însemna opera lui Caragiale fără Cetăţeanul turmentat, „Cartea Milionarului”, a lui Bănulescu, fără Constantin Pierdutul I-ul, „Craiii…” lui Mateiu fără Pena Corcoduşa, un roman al lui Lucian Alecsa („Judecătorul”) fără imprevizibilul Boschetar sau, ca să mai dau un exemplu, „Biblia” fără Iuda. În secvenţa propusă de Daniel Bratu, să fim atenţi la mesajul transmis de Moş Nicolae. În prezentarea acestui număr mă voi axa pe epigramele propuse de Petru Ioan Gârda: ”Colinde, colinde…” („La edili în curte,-n tindă, / Când Hristos se naşte-n staul, / Toţi copiii nu colindă / Când colindă DNA-ul!”); „Cam mare preţul” („Sunt şapte ani de când m-a prins nevasta / La una cu un trup fenomenal / Şi patru ani, în primăvara asta, / De când a fost ieşirea din spital.”); „Compensare „ („De la cel ce-mparte har,
/ Scriitorul N. Bunduri / N-are daruri multe, dar / Are darul băuturii”); „Poate că am greşit oraşul” („La moaştele din Iaşi am fost, / Să mă ajute-n Poezie, / Dar scriu din ce în ce mai prost… / La anu`, merg la Dimitrie.”); „Aniversarea Revoluţiei din Decembrie” („De când am fost scăpaţi de sărăcie, / Merg an de an cu-amicii la bufet / Şi, debordând cu toţi de veselie, / Ne comandăm o bere pe…caiet.”); „De familie” („Aniversăm, cu scumpa mea soţie, / Doar între noi şi fără de tam-tam, / Cincizeci de ani de la căsătorie / Şi unu-n plus, de când ne mai iubeam.”); „Primire” („Bucuria ni-i completă / C-aţi venit la noi, mai mergeţi? / Să vă ştergeţi pe carpetă / Sau mai bine să o ştergeţi!”); „Vise” („Îmi închid rivalii gura, / Însă’, pentru Dumnezeu, / Ce-ar mai fi literatura, / Dacă n-aş mai scrie eu?”); „Prieteni statornici” („Au venit colindătorii / Şi la noi, în număr mare; / Când au prins să iasă zorii / Au plecat… în dormitoare!”); „Emoţii” („Iaca, vin colindătorii: / Socrul, soacra şi mătuşa; / Când îi văd, mă trec fiorii, / Du-te şi închide uşa!”); „Colind la vecina” („Am gustat coniacul, vinul / ŞI-am băut apoi cu spor; / Când s-a-ntors acas`vecinul, / Colindam… în dormitor!”); “Musafirii” (“Mănâncă din piftia mea / Ce tremură, divină, / Şi tremur şi eu lângă ea / … Că mi-o termină!”); “Oaspeţi dragi” (“!Pregătirile sunt gata… / Vin să guste din bucate / Socrul, maică-mea şi tata, / Chiar şi soacra… din păcate!”); „Unii au noroc” („Îl rog pe Domnul, insistent, / S-ajung şi eu celebru, mare, / Şi-mi zice: dragă, n-ai talent! / … De parcă Poclitaru are.”).
Încă un număr din revista „Scârţ”, o publicaţie lunară care prezintă umorul ca act creativ şi de persuasiune, şi chiar ca pe o stare psihică. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
RIDENDO CASTIGAT MORES
Confirma-va viitorul,
Când şi-or da cu toţii seama:
Nu îndrepţi nici cu toporul
Cum o face epigrama! (VASILE LARCO)
VICTIMELE CRIZEI
În apărare motivase,
Întreaga lume să priceapă:
Noi am “intrat cu toţi la apă”,
Căci viaţa scumpă ne uscase! (VASILE LARCO)
ŞPRIŢUL, FORMULĂ CHIMICĂ
Ca formulă e ştiut:
Vin e-un strop din conţinut,
Restul este hidrogen
Combinat cu oxigen. (VASILE LARCO)
ZICALĂ (dactilic)
Spusă din gură în gură,
Vine spre noi din strămoși:
„Botnița-i grea lovitură
Pentru lingăii gomoși!”(MIHAI HAIVAS)
UMORIST PLAGIATOR(amfibrahic)
Cu opul recent, din păcate,
Umorul, prea mult nu-l servești,
Căci poante fumate-adunate
Din zeci de „chiștoace”... găsești! (MIHAI HAIVAS)
A ADUNA... ADUNARE(anapestic)
De la Stat, tot mereu, zâmbitor
A furat, adunând un sac plin,
Dar fu prins de-un abil procuror
Și-adună mai mulți ani, plini de chin. (MIHAI HAIVAS)
IMPUTARE
Soţia, cu temei,
Îmi reproşează fapta
C-am mers pe mâna ei
Cu roţile din dreapta. (GRIGORE COTUL)
FLAGRANT DELICT
Pe-amicul meu hapsân
De munci destul de grele,
L-am prins cu mâna-n sân…
În sânul soaţei mele. (GRIGORE COTUL)
BUNĂSTAREA DE APOI
Gârboviţi de viaţa lungă
Strâmbii-şi caută adepţi
Să-i îndrume cum s-ajungă
Tot în lumea celor drepţi. (GRIGORE COTUL)
PORTRET DE SENATOR
Cunoscut ca senator,
Mână laolaltă carul
Și cu mască de actor,
Joacă excelent...AVARUL! (MAX OPAIȚ)
AVERTISMENT !
Scaunul de demnitar
Este cel pe care-ncap
Mulți microbi, ce pe spătar,
Se ridică-n timp la ... cap! (MAX OPAIȚ)
CRIZĂ POLITICĂ
Când se caută guvern,
E-o întreagă mascaradă:
Parlamentul, ca-n infern,
Arde gazul la grămadă! (MAX OPAIȚ)
POLITRUCII
Seara, la televizor,
Tot vorbesc despre popor
Însă ziua îi dau zor
Cu chiverniseala lor! (ŞTEFAN BAŞNO)
STABILITATE
Boboteaza s-a cam dus,
A trecut Sfântul Ion
Doar în scaunul suspus
Tot Iohannis! Ghinion... (ŞTEFAN BAŞNO)
PRO ȘI CONTRA Cu poșta e bine Dar jalea-i indusă Când pensia-mi vine La scară redusă. (AXENTE IUGA)
SFAT PENTRU CONSĂTENI Pentr-o viață sănătoasă Fără lacrimi, fără drame, Zilnic să citiți la coasă Câte două epigrame! (AXENTE IUGA)
PAROL!
O sanie-mi făcui,
S-alerg la ea, măi vere,
Și, sincer, îi plăcui,
Că am trei cai putere! (LIVIU GALOS)
Geaba mergi tu cu trei cai
Dacă " instrumente" n-ai!
Dacă vrei să-i faci un dar
Du-te cu un armăsar... (ŞTEFAN BAŞNO)
Când vorbeam despre putere,
Evident, eu fac cât trei,
Armăsari, dacă tu vrei,
Și știu să-i ofer plăcere. (LIVIU GALOS)
Calu-i armăsar scopit
Ce să-i facă la o iapă?
Să o ia la bălăcit
Când săraca se adapă? (ŞTEFAN BAŞNO)
ÎNTREBAREA MOARTE N-ARE
Dup-atâta pipăire
De la cei cu investire
Oare Biblia mai are
Toate filele-n dotare? (VASILE PANFILE)
Să-nțeleg, coane Vasile,
Că orice parlamentar
A "șutit" vreo două file
Și le-a pus în buzunar??? (ŞTEFAN BAŞNO)
LAUDATIO
Îți mulțumesc, iubit confrate,
Că anul ți-l începi cu mine,
Iar, despre replicile date,
Ca prozodie ... cred că-i bine. (STELICĂ ROMANIUC)
Am înțeles bine, bădie,
Făcui progrese-n prozodie?
Deci, pot să fiu mai optimist
Am să ajung epigramist! (ŞTEFAN BAŞNO)
URARE
"MULȚI ANI" și sărbători intacte,
(Nu pro sau contra C.Georgescu)
Acelora ce au în acte
Prenumele lui Iliescu! (CRĂCIUN L. ALBA)
DESPRE GEORGESCU
Zic unii: „Ăsta-i dracul mare!”
Iar unii zic că-i Messia
Eu vreau un președinte care
Să-mi garanteze pensia! (ŞTEFAN BAŞNO)
DIN ACTUALITATE
Vigilenți, cu ochii-n patru,
Tot mai mulți români par să
Fi-nțeles că totu-i... teatru.
(Iar, ca gen dramatic: farsă!) (AL. D. FUNDUIANU)
Farsele pot fi doar glume
Sau așa, șolticării,
Astăzi se petrec în lume
Mai degrabă tragedii! (ŞTEFAN BAŞNO)
ADAM ȘI EVA ÎN ANUL ȘARPELUI
- Nu-l suport, dă-l dracului,
Iar vine cu anul lui;
- Adi, hai nu fi nedemn,
Că e doar șarpe de lemn. (DUMITRU BUJDOIU)
ASISTENȚII SOCIAL
(spun că-s neglijați total)
Avem muncă grea, primare,
Am început din gerar,
Semnăm caietul la bar
Și tot ridicăm…pahare. (DUMITRU BUJDOIU)
DON QUIJOTE AVEA DIABET
Suferea de boala-aceea,
Din amor i se trăgea;
I-a plăcut enorm femeia,
De ea nu se despărțea;
Se numea și…Dulcineea. (DUMITRU BUJDOIU)
MARIAJ MODERN: El 80, Ea 40
Țanțoș, cu ea se fălea,
Mai ales când se-mbăta;
La moșnegi o prezenta:
Asta-i jumătatea mea. (DUMITRU BUJDOIU)
DOUĂ BABE JOACĂ TABLE
N-au ce face, dau cu zaru’,
Le mai zboară gându’, amaru’
Și se contrează destul,
Cu pluralul de la pul. (DUMITRU BUJDOIU)
CERERE ȘI OFERTĂ
Președintele Babóșă
S-ar tocmi c-un sir, Trampéi:
-Tu mi-ai dat o șapcă roșă,
Eu – o țară pe doi lei. (LERU CICOARE)
ORICE VOT AL ELECTORILOR CONTEAZĂ
Votează când un candidat ne-bun
Compatrioții tăi, (consoarta ta),
Convinge-ți-i de ce-i al tău mai bun,
Să-ți țină partea ta, dar nu-i blama. (LERU CICOARE)
NU EXISTĂ O EXPLICAȚIE CONVINGĂTOARE
PRIVIND ANULAREA TURULU I 1 AL ALEGERILOR PREZIDENȚIALE
Atunci când populul votează
Nu ceea ce i se propune,
Votarea însăși se-anulează?
Să fi-ncercat să se răzbune? (LERU CICOARE)
NE-NVÂRTIM ÎN JURUL COZII
Lumea toată vrea să știe
De ce-i șterse votul Búrtea.
Explicația, zurlie,
E că-așa decis-a Curtea... (LERU CICOARE)
NOU MOD DE-A SCĂPA DE RIVALI?
Un candidat mii de cusururi are:
Nu-i băgăreț, amante n-are, nici biștari,
Dar să-l lipsești de dreptul de votare,
La mercenari, la ruși să-l bagi, legionari? (LERU CICOARE)
RESPECTÂNDU-ȚI OPONENTUL
AMICAL ȘI CU-ARGUMENTUL
În fine, politicianul,
Cel care-a fost și care este,
A-nțeles că nu-i dușmanul
Cel care iese cu proteste
Ori, incomod, se pune-n poară:
Și el doar pentru Țară ară!
Vrând să zătrim autocrația,
Consolidăm democrația. (LERU CICOARE)
ASTA SĂ FIE LECȚIA ÎNVĂȚATĂ DIN ALEGERI?
Le-au dat tot felul de-nlesniri,
Iar ei, ingrați, ignoră prețul.
Răsplata noii cârmuiri
E a-i plimba cu „trenulețul”? (LERU CICOARE)
FIXĂM DATA NOILOR ALEGERI PREZIDENȚIALE
DUPĂ CE SE VOR PRONUNȚA FORURILE SUPREME
DESPRE PRIMUL TUR DE SCRUTIN?
Așteptăm ce spune Curtea
Despre-alegeri, turul doi,
De cuptor, gustar sau undrea,
Dar și CEDO – mai apoi? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ECCE CAUSA EZITĂRII!
De ce guvernul nostru ține drumul
Și nu fixează data, calindrói?
Păi dacă CEDO, constatând zulumul,
Să reluăm, ne-obligă, turul doi? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PUN CARUL ÎNAINTEA BOILOR
O lume-ntreagă-ntâi sondează
Cum e de public acceptat
Și după-aceea statuează
Cine să fie candidat.
Numai la noi întâi decid
Partidele la guvernare
Ce candidat comun (solid)
Ni-l recomandă la votare,
Ca să-l expună, - apoi, sondării
Și, în partide, aprobării.
Pe-un lucru doar s-a-ntins tăcerea:
Dar dacă nú trece trierea? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CINE ȘI-O FACE CU MÂNA SA ȘI-O FACE
N-ați vrut s-alegeți prezidentul
Ce taie-n varză și-n curechi?
Distrați-vă cu-amuzamentul
Că și de Paște-i tot cel vechi! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FOSTUL PREȘEDINTE NU STĂ CA PE JAR
Guvernul – Dumnezeu cu mila –
S-adopte data - nicio grabă.
Grăbită nu-i nici firea șvabă:
În cireșar i-i gata vila! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PARTEA NEVĂZUTĂ A AISBERGULUI
CHELTUIELILOR BUGETARE
E pensionarul, critic,
Fața asistatului
La câți abonați politic
Are cârma statului? (NICOLAE CRIHANEANU)
CINE ȘI CUM A ÎNȚELES ORDONANȚA PRUDENȚEI
Pe când noi, cu „Trenulețul”,
La restricții n-am ajuns,
Ministerele, cu nețul,
Angajări își fac pe-ascuns. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TOT AL TĂU TE VINDE ȘI TE CUMPĂRĂ
Cât guvernul capu-și bate
Cum să scadă din șoșói,
Alții, șmecheri, pe la spate,
Alte cuști înjgheabă, noi. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CU GAZE PROPRII ȘI CU CEL MAI SCUMP GAZ DIN LUME
Avem gaze naturale
Ca să încălzim o lume.
Cu-ale noastre angarale,
Prețul lor ne bagă-n hume. (NICOLAE MĂTCAȘ)
AU NU ȚARA PRODUCĂTOARE ȘI EXPORTATOARE
AR TREBUI SĂ AIBĂ CEL MAI IEFTIN GAZ?
Una nu-nțeleg românii,
Nu explică nici jupânii:
Cum de-n alte țări irúmpe,
Iar la noi gazul mai scúmp e? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DAR GAZELE SE VOR IEFTINI?
Bucurați-vă, feciori:
Vrea Romgaz la noi să fie
Furnizor de energie.
Gaze-avem și furnizori,
Una n-avem: protectóri! (NICOLAE MĂTCAȘ)
LAUDA DE SINE
NU MIROASE-A BINE
Companiile mari de energie
Anul ce-a trecut au performat
Pe ce căi? Clienții-ar vrea să știe:
Nu cumva prin prețul majorat?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂT AU SĂ NE TOT AMENINȚE CU FACTURA LA ENERGIE ȘI GAZE?
D’aia sunt băieți deștepți
Să ne bage-n sperieți?!
Drace, - i feri s-aprindă gazul,
Că schimbă lumea macazul! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CE SĂ NE ALIMENTĂM NUMAI DIN IMPORT
(sau CÂND O SĂ PRINDEM TAURUL DE COARNE)?
De ce-ar fi alimentele - glosați –
Mai scumpe decât sunt în altă țară?
Nu-i mai onest răspunsul clar să-l dați:
Dar cáuzele când au să dispară?! (NICOLAE MĂTCAȘ)