AUTOIRONIA UNUI OPTIMIST INCURABIL
Valentin David a devenit deja un vector al umorului românesc. Pentru creaţia sa umorul este o dominantă, o cale care îl face să se detaşeze, ieşind la suprafaţă din marea magmă a umoriştilor, remarcându-se printr-un mare grad de persuasiune şi prin cantitatea de emoţie pozitivă produsă. Volumul „Bomba de râs” (Editura „Pim”, Iaşi, 2024), contrar titlului, mi se pare o carte a cărei texte încearcă să nu iasă din cadrul umorului, deşi multe dintre ele trec de linia roşie ce îl desparte de alte zone literare . Afirm acest aspect deoarece constat o armonizare între idei şi substanţa lirică dominată de o serie de metafore şi situaţii interesante. Voi exemplifica prin „Exil în cer”, un veritabil poem prin care Valentin David umblă la acordul fin al comunicării forţând rezonanţa cu imaginaţia cititorului: „Mi-am agăţat hamacul de un nor / Şi dezbrăcat pentru o zi, de zeghe, / Mi-e soarele un bec multicolor, / Iar luna este lampa mea de veghe. // O pană unui ibis am furat / Şi folosesc a cerului cerneală / Să scriu pe-un curcubeu desfăşurat, / Pe boltă, după ploaia infernală. // Sunt singur, pe Pământ a fost prăpăd / Şi găuri negre-au înghiţit lumina, / Iar Everestul inundat îl văd, / Sub ape, mic, cât Muntele Găina. // Văd Raiul, numai uşa cea din dos, / L-am vizitat pe vremuri, doar în vis, / Dar cum am fost în viaţă păcătos, / Accesu-mi este sigur interzis. // Mi-e cald, sunt în înalturi sinistrat, / Mi s-a încins sub ţeastă neuronul, / Uleiul pentru plajă l-am uitat… / Şi mi s-a descărcat şi telefonul!” Şi am putea continua cu „La flacăra din lampă”, „La pomul poeziei”, „Poem din spatele oglinzii” etc.
Şi acest volum, ca şi celelalte 17 scrise începând cu anul 2016, respectă o arhitectură specifică autorului: se ia un motiv pe seama căruia se clădeşte discursul umoristic. Fiecare poezie se prezintă a fi o dedublare a EU-lui. Un EU dă startul poeziei, un alt EU îl închide, astfel încât această basculare deschidere – închidere este pusă în corelaţie cu starea psihologică a autorului. O analiză a primului vers ne conduce spre autocaracterizări ca elemente de plecare: „sunt o clepsidră vie fără chip”; „frumos, bogat, cu părul lung şi des”; „eram adolescent precoce”, „un microbist găseşti ca mine rar”; „sunt drumul care şerpuie în zare”, „sunt Papă- Lapte”, „am fost un macho”, „sunt mărul nimănui, de lângă drum”, „eram sărac”, „sunt tonomat”; „un bivol, negru tot de supărare” etc. Structura fiecărui text evidenţiază faptul că David Valentin nu-şi cenzurează conştiinţa. Intrând în textul fiecărei creaţii, vom observa că logica imaginaţiei se pliază pe o serie de dorinţe („visează să ajungă un Macron”, „să se înalţe pe-o rază”, „să trăiască o însingurare polară”, „ să poată trece Styxul” „să fie un măr al poeziei”, „să trăiască într-un cer personal”, „pe râu de votcă să-şi conducă canoea” etc.), pe atenta observare a unor persoane, instituţii sau concepte (Dorel revoluţionarul, poetesele ca „adevărate zâne”, nevasta, medicul, Uniunea Europeană, un fake news, independenţa energetică, profa de română, pandemia, şefii etc.), ori pe o serie de modalităţi de acţiune („de ce aş împuşca o frunză
moartă”, „deşi epigramist, eu nu am mascat”, „sunt nevoit să am harem de muze” etc.). Spre finalul fiecărei poezii, accentele lirice încep să scadă în intensitate, Valentin David devenind un fel de „vietate de noapte”, un fel de „pisică cu simţurile la pândă”, cum ar zice Gellu Naum. Bomba este amorsată, aluziile şi tachinările devin schije prin ultimele două sau trei versuri.
Ironia, ca formă subordonată umorului, devine autoironie în volumul în discuţie. Textele au funcţii personale punând accent pe relaţia cu sinele. Este autoironia unui optimist incurabil, al unui creator care are un sentiment bine dezvoltat al conştiinţei de sine. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SFAT
Nu cerceta, mă ierte zeii,
Cumva de gluma nu-i permisă:
Trecutul intim al femeii
Şi nici istoria transcrisă! (VASILE LARCO)
BANII
Indiferent de crez ori opţiuni,
Vorbind de bani, e ca la balamuc:
De luni şi până vineri tot aduni
Şi-apoi pe apa sâmbetei se duc! (VASILE LARCO)
NEDUMERIRE
Când ani în tolbă tot adun
Accept ce-au spus demult cărunţii,
Că „noaptea e un sfetnic bun”…
Se refereau la noaptea nunţii? (VASILE LARCO)
ROMÂNIA „MODERNĂ”(dactilic)
Țară destul de săracă
De „hărțuiți sexuali”,
Căci, pe românii vocali,
Grija de alții îi... (f)reacă! (MIHAI HAIVAS)
SOCRII PĂCĂLIȚI (amfibrahic)
Cum nunta a fost cam pripită,
Un mire, cu multă prestanță,
La dota cea mare primită
Le-a dat o... banală chitanță! (MIHAI HAIVAS)
JUSTIȚIA OCOLITĂ (anapestic)
Când trăia, fericit, un bărbat
Cu trei doamne, demult însurat,
Pedepsit nu era, se-nțelege:
Doar bigamul încalcă o lege! (MIHAI HAIVAS)
GUVERNANŢII NOŞTRI
Sătul şi eu de tot amarul
Livrat de cei prea sus urcaţi,
Normal c-aş da în ei cu parul,
Dar par aşa nevinovaţi… (IOAN TODERAŞCU)
SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE
În curând, va fi şi vila gata,
C-au muncit de le-a ieşit şi untul;
El, făcând comerţ cu ridicata,
Ea, făcând amor cu amănuntul! (IOAN TODERAŞCU)
EDUCAȚIE (NE)FUNCȚONALĂ
Progresu-i evident la noi :
Elevii, deveniți vocali,
Din școală ies acum vioi,
Analfabeți funcționali! (MAX OPAIȚ)
SUSPICIUNE
Cum ochii sunt așa vioi,
Trădează fața si-o expune,
Când stângul dreptului îi spune:
Ceva... miroase între noi ! (MAX OPAIȚ)
SURPRIZĂ
-Ți-am luat ceva în dar;
Sare suta într-o clipă!
Suntem doi... deci, în echipă!
-Vai, mașină-i? ...Nu! ...Cântar! (MAX OPAIȚ)
REINTERPRETARE
„Munca l-a creat pe om”
Asta-i vorbă într-o doară
Pe-ăla care stă sub pom
Nu cred lenea că-l doboară... (ŞTEFAN BAŞNO)
NOUL TREND PEDAGOGIC
E adevărat că-n viață
Omul din greșeli învață
Asăzi, corecționale
Sunt doar cele personale... (ŞTEFAN BAŞNO)
EU CU CINE...?
Ciucă sau Ciolacu, Știe-n Cer drăguțul, Să votez cu lacul, Sau optez...cu puțul? (AXENTE IUGA)
DE BINE Două doamne, minunate, Nopți frumoase-mi fac, și zile: Soțioara cu bucate, Farmacista cu pastile. (AXENTE IUGA)
DILEMA EPIGRAMIȘTILOR O poantă seara-n șah ne ține Fiindcă uite-așa stă treaba: De adormim ea poate vine, Sau treji rămânem...dar degeaba. (AXENTE IUGA)
PRIMIND AMENDA Discutând în Orașul Unirii C-un agent ce-mi taxa recidiva, A propos de oTablă-a-nnmulțirii, M-a-ndrumat spre Depozitul "VIVA" (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
·
CUTEZANŢĂ
Un brav erou e cel ce scrie,
Oricât ar face-o de anost,
Creează șansa să se știe…
Că nu doar textul este prost! (NELU MATER)
Ce înțelegi când spui "a scrie"?
Să plimbi plaivasul pe hârtie
Sau să te chinui ca-ntr-un rând
Să spui ce-ți mișună prin gând? (ŞTEFAN BAŞNO)
DILEMĂ ELECTORALĂ
Deși-i campanie, de mult,
Nu m-am decis ce să votez,
Căci, aspiranții, când i-ascult,
Nu mă conving… mă minunez! (NELU MATER)
PREZIDENȚIALE
Când constat că un poltron
Vrea să urce sus pe tron
Eu i-aș da, în loc de vot,
Una zdravănă la bot! (ŞTEFAN BAŞNO)
DIGITALIZARE ÎN INSTITUŢII
Sunt peste tot calculatoare,
Ce-s de-o reală trebuință,
Și dacă vrei vreo aprobare,
Nu-ți cer, decât… adeverință! (NELU MATER)
Înainte te plimbai
Pe la două, trei ghișeie
Astăzi, doar „accept” să dai
E o-nreagă epopee... (ŞTEFAN BAŞNO)
LA DATORIE
Cu-atâtea grade și organe
Ce cu urechea își fac treaba,
În țara plină de sifoane,
E-n misiune… toată baba! (NELU MATER)
Aste babe retrograde
De o bârfă pun la cale
Alții, cu mai multe grade
Pun războaie mondiale... (ŞTEFAN BAŞNO)
UNUIA
I-am spus, cu toată deferența
Și cred c-a înțeles, în fine -
Cam care este diferența...
Dintre "nu-i rău" și "foarte bine". (AL. D. FUNDUIANU)
Acuma, dacă ești integru
Să recunoști, că nu-i rușine
La fel ca întrealb și negru
Nuanțe-s și-ntre rău și bine! (ŞTEFAN BAŞNO)
Tony Andreescu
„HOTĂRÂRE"
„De băutură mă las mâine",
Își spune-n fiecare zi,
Când pleacă-n piață după pâine
Și se oprește-n „Zori de zi" (TONY ANDREESCU)
Ștefan Bașno
De vină cred că e brutarul
El nu știa că pe traseu
S-a interpus și cârciumarul
Ce-mi face drumul mult mai greu! (ŞTEFAN BAŞNO)
AMINTIRE DE PE PLAJĂ
Ce slip! O frunză imita,
Era în pas cu moda doamna,
Iar cel de-alături se uita
Și se ruga să vină toamna (TONY ANDREESCU)
Acum, cu moda asta nouă
Când slipul e din două ațe
Se roagă unul să se-agațe
Că și așa îs multe două... (ŞTEFAN BAŞNO)
BILANȚ PREZIDENȚIAL:
LUX ÎN SĂRĂCIE
Mulți, după pensionare,
Se plâng că n-au dinți, măsele;
Ar fi lux, ce faci cu ele,
Când n-ai bani pentru mâncare? (DUMITRU BUJDOIU)
LA GHICITOARE
- Dintre Gion și Mărgărit,
Zi-mi, cu cine mă mărit?
- Cartea: vei lua p-ăl cinstit,
Dar Gion va fi fericit. (DUMITRU BUJDOIU)
TAXIMETRIST PRINS BEAT LA VOLAN
- De ce șofezi dom’le beat?
- Alt polițai m-a somat
Și mi-a spus așa gagiul:
“Când mai bei, mergi cu taxiul!” (DUMITRU BUJDOIU)
TREI TERMENI CONTROVERSAȚI
Dilemă gramaticală:
POSIBIL, să beau ceva,
PROBABIL, bani de-oi avea,
SIGUR, merg pe cârâială. (DUMITRU BUJDOIU)
O BLONDĂ LA SEXY-SHOP
- Vreau și io un vibrator,
Dar, unul mai mărișor;
- Sunt pe raftul stânga, spate…
Dar nu le probați pe toate. (DUMITRU BUJDOIU)
NU NE-OM TREZI CU PUNGA GOALĂ?
Ne lăudăm cu gaze-n Marea Neagră
Și ne codim a le exploata
Ca niște impotenți fără viagră,
Iar alții ni le scot din teșcherea. (LERU CICOARE)
CÂT O S-O MAI FACEM PE PROSTUL?
Parc-am fi veri primari cu Păcală,
Cu Tândală în tren făcând blat:
Exportăm grâu curat în afară,
Importăm aluat congelat. (LERU CICOARE)
BANII PUBLICI N-AU CONTROL?
Câștigând din meditații,
S-a trezit cu ghinion,
Dar cu banii, aruncații
Pe confort de faraon? (LERU CICOARE)
POLITICHIA BATE MILITĂRIA
Cât era-n militărie,
Nu știa a minte. Vlad?
De când e-n politichie,
Politica l-a-nvățat. (LERU CICOARE)
PUȘCA LUI NU IA FOC
El trăgând ca din mitralieră,
Lumea, dar, de ce din ochi l-ar soarbe?
Fi’ncă, militar de carieră,
Toată viaț’-a tras cu gloanțe oarbe. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CINE PLĂTEȘTE MUZICA
Vestea nu-i nouă la noi,
După cum nici abordajul.
Cine trece-n turul doi?
Cel ce-a comandat sondajul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
LUPTE ELECTORALE LA BAIONETĂ
Pe-un emul ce-ți pune fente,
Dacă vrei a-l fi distrus,
Nu te du la argumente,
Spune doar că-i spion rus. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PUBLICITATE MASCATĂ
Câți influenceri zilnic ne școlesc
Cum trebuie să fie președintele!
Nu dau un nume, dar, cum trăncănesc,
Îi recunoști și chipul, și veștmintele. (NICOLAE MĂTCAȘ)
COMPORTAMENT DE REGE
Strigă Richard, disperatul:
„Pentr-un cal dau tot regatul”
În prăpădu-i iminent.
Rigă-al nost’, din țigănie,
Renunță la monarhie
Pentr-un loc în Parlament. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NU MAI CRED ÎN POVEȘTI
„Motive nu-s să majorăm factura
La apă caldă și căldură-n București”-
Pe-un mare șef îl ia-nainte gura,
Iar locatarii nu cred în povești. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PENTRU SIGURANȚĂ ȘI ÎNCREDERE
Motive nu-s în casă ca să degeri,
Dar ce ușor știu a le plăsmui!
Mai bine facem anual alegeri
Și n-am avea de ce ne temui. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TRECUȚI PE LINIE MOARTĂ
Viitoarea guvernare liberală
Vine c-un program de-ți dă fiori:
La protecția – vitală – socială
Au uitat cu totul de seniori! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
O DROAIE DE CANDIDAȚ
LA PREȘEDENȚIA ROMÂNIEI
În a noastră Românie
Paisprezece candidați
Președinți vor ca să fie...
Cei mai mulți ...sunt figuranți! (IOAN TIMOFTE)
SPERANȚE PENTRU VIITOR
Dacă lucrurile se-ndreaptă
Și pe al nostru meleag
Și cu stânga și cu dreapta
Vom vota...cu mare drag! (IOAN TIMOFTE