A VALORIZA POSTMODERNUL
Ca scriitor, pe Daniel Bratu l-am descoperit recent. Prin discursul său literar, plin de elemente fragmentariste, accentul punându-se pe raportul dintre întreg şi fragment, deschide cititorului pretexte de meditaţii şi posibilităţi de a identifica unele tipologii psihologice şi situaţii paradoxale în domenii diferite cum ar fi cel social, cel politic sau cel cultural. Descopăr şi elemente de cochetărie literară, dar tocmai acestea dau farmecul textelor propuse de Daniel Bratu, care poate scrie cu o dexteritate dezarmantă despre orice. Constatându-i plurivalenţa creatoare, mi-a venit în minte o vorbă a poetei Nora Iuga: „există artişti care-şi schimbă registrele cum îşi schimbă şosetele”. Şi l-am văzut pe Daniel Bratu cum, într-un spectacol, „şi-a schimbat şosetele” de câteva ori: poet, spectator implicat, recitator, cantautor, epigramist, improvizator de talent etc. Daniel Bratu poate fi şi răspunsul la o întrebare a Norei Iuga: „Pessoa de ce a simţit nevoia mai multor identităţi şi vioara lui Paganini cum de şi-a descoperit mai multe sunete?”
Recent, Daniel Bratu a ieşit în spaţiul literar cu un volum care, la o primă citire, are un titlu ciudat: „Popedu” (Editura „Printhaus”, Iaşi, 2024). M-am dus, într-o primă fază, la „mopete” al lui Mircea Ivănescu („mopete scrie un poem despre mopete”). Însă Daniel Bratu nu are moralul scăzut ca „mopete”, Sanda Nicucie nu e „bruna Rowena”, cel mult o regăsim doar în „trecerile ei îngereşti”. Nu m-am lămurit pentru început, ca abia la pagina 93 să mă edific: „popedu” provine din „moped”, ori prin parafazie literară din partea autorului, ori prin „stricarea” cuvintelor în lipsa afaziei din partea personajului Bunicul. Nu ar fi singurul în text. Bunicul, cu o inteligenţă nativă, într-un dialog cu arhitectură caragialeană cu Andrei şi Infirmiera, avea talentul de a „strica” şi alte cuvinte: abuz / harbuz, ghips / regips, exerciţiu / exorciţiu, dirija / deşira etc. Un alt bunic, în altă secvenţă (p. 25), „strică” şi el cuvintele: etaj /foietaj, prăjitură / prăşitură sau numele unor persoane politice (pp. 28-29). Arhitectura textelor mă duce, cu deosebirile de rigoare, la teatrul modular inventat de Matei Vişniec şi pe care Alex Ştefănescu l-a denumit şi teatru descompus. Modulele textuale din cartea lui Daniel Bratu se pot citi aleatoriu, firul logic fără să se piardă: punerea în evidenţă a unor individualităţi psihologice şi a unor situaţii contrastante.
Volumul se deschide cu „Pastile de memorie (jurnal în jurnal)”. Textul, foarte apropiat unor consemnări diaristice, se supune cerinţelor a două legi, din cele cinci, ale discursului diaristic. E vorba de „Legea Eugen Simion” („să fie fragmentar, intermitent, adică să aibă confesiuni fără legătură una cu cealaltă”) şi „Legea Roland Barthes” cunoscută şi cu denumirea de „Legea sincerităţii” („diaristul trebuie să pună sinceritatea la nivelul unei maxime exigenţe”). Ce tipologii/situaţii sunt relevante: colegul de liceu informator; imaginile contrastante de la Strunga cu gestionara „dezvăluind, ca bonus regesc, din halatul alb, transparent, dungile de bikini şi coapsele unei zâne” cu ţigăncile care strigau „Poftiţi la chiloţi”; într-o turmă de oi vede forma unei hărţi a României pe care, într-o analogie cu Gigi Becali, s-ar putea numi Berbecalia; despre aşteptare şi cine te mai blochează într-o parcare; situaţia jenantă ca având „buzunarele mirosind a vânt”. Nu neglijează nici o simplă „foaie găsită pe trotuar”, motiv de a face un joc pe tema „Ce-aş face dacă aş fi preşedinte!?” şu unde îşi pune în valoare calitatea de fin ironist.
Celelalte trei module („Viaţa, cent cu cent”, „Raţia de libertate”, „Scenariul bate filmul”) ne obligă să remarcăm predilecţia pentru tipologiile urbane pe care le aşază când în tipare psihologice, când în unele sociologice. Preferinţa pentru textele scurte, cu foarte multe personaje ocazionale, evidenţiază un stil fragmentarist cu accente pe detaliile etice. O minimă preocupare de camuflare a unor personaje nu e de ajuns, cititorul recunoscând rapid cine sunt după nume, după gesturi, după cum se îmbracă, după caracter etc. Poate că avea dreptate Cioran când spunea că toţi suntem fragmentarişti. Şi Daniel Bratu se ascunde, ca scriitor, sub umbrela dată de vorbele marelui stilist român. Un fragmentarist care valorizează postmodernul, asta este Daniel Bratu. (GEORGICĂ MANOLE)
DEBUT LA “LOC DE DAT CU… EPIGRAMA”:
PETRE LUNGOCI din PETROŞANI
INTERVERTIRE
Azi, când multe-s inversate,
Nimic nu mai pare greu,
Chiar poţi face facultate
Înainte de liceu! (PETRE LUNGOCI)
INVIDIE
La cele ce povesteşte
Într-un mod „ingenios”
Şi Pinocchio din Poveste
Ar fi fost invidios! (PETRE LUNGOCI)
AUSTERITATE
Criza marilor tăieri,
Reprezintă dandanaua,
Nu celor ce strâng averi,
Celor care strâng cureaua. (PETRE LUNGOCI)
SFAT
Nu cerceta, mă ierte zeii,
Cumva de gluma nu-i permisă:
Trecutul intim al femeii
Şi nici istoria transcrisă! (VASILE LARCO)
BANII
Indiferent de crez ori opţiuni,
Vorbind de bani, e ca la balamuc:
De luni şi până vineri tot aduni
Şi-apoi pe apa sâmbetei se duc! (VASILE LARCO)
NEDUMERIRE
Când ani în tolbă tot adun
Accept ce-au spus demult cărunţii,
Că „noaptea e un sfetnic bun”…
Se refereau la noaptea nunţii? (VASILE LARCO)
DUȘMANUL DIN UMBRĂ AL CUPLULUI (dactilic)
Dacă iubirea durează
Numai câțiva anișori,
Soții devin, deseori,
Neamuri ce ... colaborează.(MIHAI HAIVAS)
PEDEAPSĂ DIVINĂ (amfibrahic)
Atunci când nu are o joardă
Și tu n-ai în lume vreun rost,
Iar Domnul ar vrea să te piardă...
Îți scoate în cale... un prost.(MIHAI HAIVAS)
CUPLUL CONJUGAL „MUZICAL” (anapestic)
Cum e cel care-aplică frecușul,
Eu chiar cred că bărbatu-i arcușul
Ce va face femeia... vioară,
Și-o să vezi cum în sex... se-nfioară! (MIHAI HAIVAS)
SIRENE
În deplină libertate,
Văd că interesul crește
La femei, că-s jumătate,
Dependente de un...pește! (MAX OPAIȚ)
CONVENȚIE
În lumea plină de femei,
Bărbații dovedesc reflex:
Cadoul îl plătesc cu lei;
Cu verigheta , pentru... sex! (MAX OPAIȚ)
PARTAJ (-) are!
După câțiva ani, rănită,
EL și EA au divorțat;
EA fiind mai împlinită,
EL, în schimb, dator... la stat! (MAX OPAIȚ)
SĂ OCROTIM NATURA…
Mi-a venit aseară o idee calpă
Iarba cea cu rouă să o simt sub talpă,
Dar mi-a zis o fată, cu reproș în glas:
„Iarba nu se calcă, trage-o, bre, pe nas!” (ŞTEFAN BAŞNO)
ANTE FESTUM ŞI POST FESTUM
Prafuri albe când prizezi
Între îngeri te visezi,
După aia, ce te faci
Că te simți cuprins de draci... (ŞTEFAN BAŞNO)
JUSTIFICAREA DEALER-ULUI
Viața e anostă,
Eu vând fericire.
Fericirea costă!
E a pieții fire... (ŞTEFAN BAŞNO)
SUNT ECONOMIST
Când în oraș invit o fată
Și-n burți ne face foamea valuri
Să nu plătesc prea mult deodată
Mâncăm la două - trei localuri. (AXENTE IUGA)
ÎN PARLAMENT
La Tribună urcă treapta
Și ne-ncântă oratorii
Și de stânga și de dreapta
Și de sensuri giratorii. (AXENTE IUGA)
EFECTELE MÂNIEI LUI RA
Cum rău se mâniase Ra,
Și tot mai tare pârjolea –
Deși doar zile, nu și nopţi –
Se convertesc masiv la copţi. (SORIN FINCHELSTEIN)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
UNUIA
Cum e harnic și muncește,
Dar - la premii - nu-i inclus
Ca răsplată, el primește...
Sarcini, câteva în plus. (AL. D. FUNDUIANU)
Cine-i harnoc și muncește
Ori e prost, ori nu gândește
Căci acuma e deștrpt
Ăla care trage-n piept! (ŞTEFAN BAŞNO)Al(((
INSTITUȚIA DREPTĂȚII
La noi, justiția, pe bune
Nu este chiar - de toți - temută,
Nu e nici oarbă, cum se spune,
Ci doar puțin cam surdo-mută. (AL. D. FUNDUIANU)
Nu-i surdo-mută, doar se face
Atunci când nu-i lăsată-n pace
Să-și facă singură de cap,
Se scuză cu un handicap! (ŞTEFAN BAŞNO)Al(((
TRECUTELE...
Trec zilele vieții, mereu tot mai scurte
Și umbre mai lungi desenează prin curte,
Deschid orizonturi spre alte dureri
Căzutele brume, trecutele veri...(PETRU IOAN GÂRDA)
Trecute-s toate, timpul curge
Încă din timpuri demiurge,
Ba zice-un filosof modern
Cum că nici timpul nu-i etern... (ŞTEFAN BAŞNO)Al(((
ODĂ PENTRU MINTE, INIMĂ ŞI LITERATURĂ
Multe gânduri fără nume
Fac frumoasă astă lume...
Oare, Cartea, Doamne Sfinte,
Nu-i...o lume de cuvinte. (NICĂ JANET)
Eu cunosc și un poet
Pe nume Nică Janet
Care este, Doamne sfinte ,
Împărat peste cuvinte(ŞTEFAN BAŞNO)Al(((
POTOP ANUNŢAT
În media, având model pe Noe
Și neavând un brad sau vârf de plop,
Să sui urgent într-însul, la nevoie,
Am hotărât o arcă să îmi fac,
Împins de disperare și angoasă,
Dar fără lemne-n curte sau copac,
Am început să demolez din casă. (DAVID VALENTIN)
Crezând-o pe prezentatoare
Nu mai ai casă-n bătătură
Mai bine ai fi dat crezare
La porcul cel cu paiu-n gură. (ŞTEFAN BAŞNO)Al(((
- EU CU CINE VOTEZ? –
Din sute de candidaturi,
Ce să aleg, nu m-am decis,
Că tot ce-i vechi e compromis,
Iar noi… doar câteva figuri! (NELU MATER)
Păi astea sunt candidaturi?
Cei vechi au fost niște mișei
Care se vând pe câțiva lei,
Iar ăștia noi sunt doar figuri... (ŞTEFAN BAŞNO)Al(((
O NOUĂ LEGE PENTRU POLITRUCI
Cică-n Senat s-a votat:
Fiecare deputat
Cu doctorat plagiat
Și liceul la privat;
Apoi, testul la furat. (DUMITRU BUJDOIU)
SOȚUL, TELEVIZIUNEA ȘI NEVASTA
- Ce s-a întâmplat, musiu’
N-ai mai stat la interviu?
- M-am ciondănit cu Ciutacu,
Mi-a zis să mă duc la dracu! (DUMITRU BUJDOIU)
BUNICUL ȘI NEPOTUL
- Ia ascultă, băi nepoate ,
Tu-mi ascunzi lucrurile toate,
Sau vreun hoț le șterpelește?
- Știu, Alzheimer se numește. (DUMITRU BUJDOIU)
LA LIBRĂRIE
- Vreau cartea “Femei care tac”,
E un titlu cam nasol;
- Cărți SF, care vă plac,
Căutați-le-n subsol. (DUMITRU BUJDOIU)
AJUTOR ȘI DOJANĂ
Un tip, într-un lac se-neacă,
Doi bețivi, pe mal, încearcă
Să-l salveze și îl scapă;
Dar îl ceartă : nu bea apă! (DUMITRU BUJDOIU)
CAMARAZI DE LUPTĂ NEREZISTENȚI LA ISPITĂ
Sosiți, nord-coreenii, -n pas grăbit,
Acces la internet având în vrie,
Au și uitat pe front de ce-au venit
Și-au dat toți iama la ...pornografie. (LERU CICOARE)
AMÂNAREA SE MAI AMÂNĂ
De Schengen ne spuneau, lude rădaște,
Că de Crăciun intrăm fără controale.
Acum intrarea s-a mutat de Paște.
Ce nu ne spun oracolii: de care? (LERU CICOARE)
DERUTĂ MARE DUPĂ ALEGERILE PREZIDENȚIALE DIN SUA
Nu pot pricepe, -orbiți de fulgurații,
Neomarxiștii, frați cu mădăția,
Cum s-a-ntâmplat că tocmai democrații
Au dat din mâini, lejer, democrația. (LERU CICOARE)
PRIMA REACȚIE LA MOSCOVA LA AFLAREA
REZULTATELOR CELOR DOUĂ SCRUTINE
Lovit, parcă, de damblá,
Ușa o închide: „Clamp!”.
Să-i felícite nu vrea
Nici pe Sandu, nici pe Trump. (LERU CICOARE)
LA VENIREA LUI TRUMP
Luați ca snopii, -ntruna, în țăpoi,
În coastă-mpinși cu coada cosiriștii,
Am vrea să știm nu-n SUA, ci la noi,
Cum vor mai fi tratați suveraniștii. (LERU CICOARE)
GRIJA MOSCOVEI
DE ALEGEREA PREȘEDINTELUI DIN RM
I-ar ține de RM ce legăminte
Că i-au trimis pe servi chiar de la muncă
Pe gratis, din a țarului poruncă,
Acasă – să-și aleagă președinte? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNGUȘTI LA MINTE
Sforari-birjarii, șorii, alți gligani,
N-au înțeles, cât mintea le cuprinde,
Că poți să cumperi voturi doar, pe bani,
Dar conștiința, sfânta, nu se vinde? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNUI FOST CANDIDAT LA PREZIDENȚIALE DIN RM
Să-ți ții fiicele-n Europa,
Iar tu, fraier din RM,
Uite popa, nu e popa,
Să votezi contra UE?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA PLECAREA UNUI PREȘEDINTE
Oameni buni, aveți un pic de milă:
Patru case sună a pustiu,
Parcă s-ar mai cere și o vilă.
Dați-i-o culant. Tot la Sibiu. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
REGRETE TÂRZII
Cum de nu ne-a dat prin capu-n oală
Să-l mutăm, în visu-i cilibiu,
Nu pe președinte-n capitală,
Capitala, mândra, la Sibiu? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
GÂNDIRE DE NEAMȚ ȘI GÂNDIRE DE ROMÂN
Trăind – nemții - -n două state,
N-au format două popoare.
Doar românii, dând din coate,
Și-au creat așa favoare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DIASPOREAN ÎN PATRIA BUNICILOR?
Eu din RM venit, imberb puștan,
La baștină să stau cu bunii mei
Și tu, ignar, să-mi spui, în ce temei,
Că nu-s aici decât ... diasporean?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
„BĂIEȚII DEȘTEPȚI” DIN ENERGIE
NE POARTĂ DE GRIJĂ
În loc să spună-n vreme ce-au făcut
S-avem mai mult gaz propriu și curent,
Ne trag în tâmplă-ntruna câte-un șut
Factura că va crește iminent. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SFATURILE MEDICILOR
GENEREAZĂ CONFUZIE ÎN GUVERN
Spoturile fac toți banii.
Renunțăm la vicii, dar
Crește-n stat ca un tsunami
Deficitul bugetar. (NICOLAE MĂTCAȘ)
REȚINERE LA RETRGEREA
UNEI PĂRȚI DIN PENSIE
Bancă, obrajii nu-ți ard?
Noi cu pensiĭle pe card,
Tu – să urci spre miliard,
Iar la scoatere de bani,
Ne mai iei și gologani? (NICOLAE MĂTCAȘ)
RAPSODII DE TOAMNĂ ELECTORALĂ
În acest sfârit de toamnă
Cu temperaturi de vară,
Inima mă tot îndeamnă
Să mă culc...să dorm pe-afară !
Toamna asta, bunăoară,
Are iz electoral,
Căci români din toată țara
Merg la vot... universal ! (IOAN TIMOFTE)
AI NOȘTRI CONSILIERI,
CEI DE AZI... ȘI CEI DE IERI
Dacă apa se-ntrerupe
De trei ori pe săptămână
Nici în cot nu li se rupe...
Cine credeți că-s de vină?
Ai noștri consilieri,
Cei de azi...și cei de ieri!
Asfaltulde pus pe stradă,
An de an se tot amână,
La vecini nu vor să vadă...
Cine credeți că-s de vină?
Ai noștri consilieri,
Cei de azi... și cei de ieri!
Ajutor de stat degeaba
Dăm la leneși din comună
În loc să-i punem la treabă...
Cine credeți că-s de vină?
Ai noștri consilieri,
Cei de azi...și cei de ieri!
La distracții suntem primii,
La muncă...pe locul doi!
Cum pot să facă vecinii
Nu putem face și noi?
Însă noi vorbim degeaba
Cu acești consilieri,
Tot așa va merge treaba...
Cei de azi... au fost și ieri! (IOAN TIMOFTE)