Gheorghe Bâlici s-a născut la 3 februarie 1963 în satul HiliuÅ£i (RâÅŸcani, Republica Moldova). Despre satul natal spune într-un interviu: “HiliuÈ›ii RâÈ™canilor este un sat aÈ™ezat într-o vale adâncă, dându-le prilej celor din împrejurimi să spună că ar fi fost întemeiat de niÈ™te hoÈ›i care se ascundeau pe aici. Nu È™tiu care este adevărul, dar afirm cu toată certitudinea că, pe timpul colhozului, consătenii mei, dar È™i noi, copiii, È™tiam să ne luăm bucățica de pe lanuri, din livezi È™i vii, cu o pricepere pe care cei de la conducere se prefăceau că nu o prea observă. O mare parte dintre noi venea din țărani expropriaÈ›i, poate chiar deportaÈ›i, într-un cuvânt, din oameni care înÈ›elegeau că ni s-a luat totul. De aceea aveam dreptul moral să ne înfruptăm din ceea ce ne aparÈ›inea pe drept”. În acelaÅŸi interviu dat pe când avea 55 de ani (anul acesta , în februarie, va împlini 61 de ani), Gheorghe Bâlici se autocaracteriza: „De când mă È™tiu, mă mulÈ›umesc cu puÈ›inul. Nu alerg după bani mulÈ›i, căci nu-mi ajung nici cei puÈ›ini, care – È™i aceÈ™tia – uneori îmi lipsesc. Nu fug după doi iepuri odată, dacă È™tiu că am porcul în ocol. Nu sunt pretenÈ›ios la mâncare, dacă am pe masă ce-mi trebuie. Mă mulÈ›umesc doar cu mintea femeii, dacă e frumoasă, tandră, iertătoare. Și tot aÈ™a mai departe. Dar, dacă e să vorbim serios, a trebuit să fiu tot timpul angajat al statului È™i nu mi-am prea văzut de-ale mele. Vorbesc de creaÈ›ie, în primul rând. Nici în următorii 10-15 ani nu voi fi mai liber, deci, nu voi face chiar ceea ce-mi doresc. Poate că le pare unora că am făcut prea multe, dacă judecă după premiile pe care le am, dar abia de-mi pot permite să afirm că am făcut măcar un sfert din tot ce mă gândeam vreodată că aÈ™ putea face în planul creaÈ›iei”. Însă cea mai mare calitate a lui Gheorghe Bâlici este românismul ca filosofie de viaţă, impusă, ca ÅŸi la Diviza sau Tarlapan, de “chemarea celor două Românii”. De aici ÅŸi ÅŸtiinÅ£a de a armoniza elementele triunghiului relaÅ£ional dat de umorul national (de sorginte românească), umorul regional (moldovenesc) ÅŸi umorul individual (bazat pe talent real). Gheorhe Bâlici este, până la urmă, un produs al umorului basarabean, aspect care este observabil ÅŸi în volumul în discuÅ£ie, “CoÅŸul minim de râs” ( Editura “Magna-Princeps, ChiÅŸinău, 2009; prefaţă de Efim Tarlapan), volum publicat acum 15 ani. Epigramele au fost scrise cu mult mai înainte ÅŸi nu puteau lipsi, pe lângă cele uzuale, trimiterile la comunism, oportunism ÅŸi ipocrizie politică, la mâna aspră a elementului sovietic. Ceea ce spuneam cândva despre Efim Tarlapan, se potriveÅŸte perfect ÅŸi lui Gheorghe Bâlici: „Ca om care a cunoscut apăsarea cizmei sovietice, ÅŸi-a impus ca toate creaÅ£iile sale să atingă inima ÅŸi simÅ£irea românului din interiorul ţării ÅŸi din exteriorul ei. Există, din această perspectivă, o folosire specială a cuvintelor, un anumit fel ÅŸi o anumită cadenţă a ritmului, încât triada satiră-umor-ironie, printr-o undă de disperare ÅŸi un ton apăsat, să revitalizeze latentul filon patriotic”. Să exemplificăm: Å¢ară comunistă – „Å¢ara-n care tot se poate / Ne impune-o analiză: / De-am ajuns s-avem de toate, / Trebuia s-avem ÅŸi-o criză.”; Ţăranul autentic – „Sărac cum e la el în Å£ară / Åži nu prea are nici pământ, / La moartea-i ar putea să ceară / Înc-o lopată, pe mormânt…”; Lozinca salvatoare – „”Jos comuniÅŸtii!” – răspicat / Åži revoltat cum alÅ£ii nu-s - / În PiaÅ£a Mare a strigat / Åži-acum e cu dânÅŸii… sus.”; În aÅŸteptarea cetăţeniei române – „Să fiu un cetăţean ca oriÅŸicine, / Mi-aÅŸ da ÅŸi viaÅ£a, Å¢ară, pentru tine, / Dar pân-ajung să jur sub tricolor, / Cred că aÅŸ putea eu ÅŸi aÅŸa să mor!...”; AleÅŸilor noÅŸtri – „Pe vatra noastră milenară, / Trăim la margine de Å£ară, / De-aceea staÅ£i în vârf suiÅ£i, / Åži mărginaÅŸi, ÅŸi mărginiÅ£i…”; Unui om politic – „AÅŸa cum deseori ne tot declară, / TrăieÅŸte omul numai pentru Å£ară, / Iar pentru viitoru-i de apoi / Ar da ÅŸi viaÅ£a… multora din noi.”
Epigramele lui Gheorghe Bâlici nu sunt obositoare, se citesc cu plăcere pentru că nu prezintă fapte lipsite de importanţă, iar cuvintele folosite nu sunt de umplutură, îÅŸi au locul lor perfect. Spre exemplu, dacă e să analizăm prezenÅ£a ipocriziei politice, autorul se focusează pe una din formele ei, făţărnicia, pe care Remus Boldea o definea ca distanÅ£a tot mai mare dintre sinele real al politicianului ÅŸi imaginea pe care o afiÅŸează lumii: Lupta cu corupÅ£ia – „Se vede clar ca în oglindă / Că în a vieÅ£ii hălăciugă / Au pus corupÅ£ia pe fugă… / Ca nu cumva să o ÅŸi prindă…”; La saună cu ÅŸeful – „Mai tineri sau mai în etate, / Servilii toÅ£i au constatat: / „pe ÅŸefi dacă îi speli pe spate, / Un an de zile eÅŸti curat”… ; Cameleonul – „La mese nu mai e admis, / Scos din partid e bunul văr, / Prilej de a lupta deschis… / Pentru dreptate ÅŸi-adevăr.”; Guvernul comunist – „Îi ceri în criză ajutor / Åži vezi că nu mai este-ateu, / Când îÅ£i răspund miniÅŸtri-n cor: / - Să te ajute Dumnezeu! ; AleÅŸii noÅŸtri – „Promit scăparea de nevoi, / Ne mai promit recoltă bună, / Căci ne vor da ÅŸi niÅŸte ploi, / Apoi chiar tună ÅŸi-i adună!”
Gheorghe Bâlici se află printre puÅ£inii epigramiÅŸti ce au o deschidere nativă către umor ÅŸi la care eu nu sesizez nici o deficienţă de nerv în ceea ce priveÅŸte simÅ£ul construcÅ£iei epigramei. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
POEȚII VS.CERCETĂTORII ȘTIINȚIFICI
În versuri ,cercetarea-i practicată,
Iar în È™tiință-i multă fantezie;
Poeții fac știință aplicată,
Iar omul de È™tiință…poezie! (ELENA MÂNDRU)
BÄ‚RBATUL DISTRAT
Lui i-a plăcut enorm de mult femeia,
Ştiţi cum, ceva de neimaginat,
Doar că târziu, abia la vârsta-a treia
Åži-a amintit că este însurat. (VASILE LARCO)
UNUI BÄ‚RBAT
Soţiei, chiar de nu-ţi convine,
O viaţă-ntreagă eşti supus
Åži-i dai tot ce i se cuvine…
Dar ea mai vrea ceva în plus. (VASILE LARCO)
BÄ‚RBATUL MINUS
Vrea în top, doar nu-I oricine,
Zi de zi se străduieşte,
S-ar întrece ÅŸi pe sine,
Însă nu se regăseÅŸte. (VASILE LARCO)
UNUI BÄ‚RBAT ÎN CRIZÄ‚ FINANCIARÄ‚
Plecat-a în străinătate,
S-adune bani, mă rog, de toate,
Au grijă de copii străinii,
Iar de nevasta lui… vecinii. (VASILE LARCO)
ZOO
Când mergi pe drum, capră dragă
Taurii încep să ragă,
Armăsarii să necheze,
Iar porcii să comenteze...(DUMITRU MONACU)
CONCURENŢĂ
Guvernul e mână forte
Și-i admirăm consecvența
Ca pe hoți să nu-i suporte,
Ei fiind, clar, concurența! (DUMITRU MONACU)
POLITICÄ‚ DE INTEGRARE
Politica, la noi se face
Pe documente asumate,
Croite de-alÈ›ii să împace
Sărace... țările bogate! (MAX OPAIȚ)
INÈšELEGERE ÎNTRE PÄ‚RINÈšI DUPÄ‚ DIVORÈš, LA AVOCAT
Copilului să-i fie bine,
Mi-ar fi acum la îndemână
Ca È™apte zile-n săptămână,
Să-l las la mă-sa... 'n rest ,la mine! (MAX OPAIȚ)
EXIGENȚĂ ÎN LUPTA ELECTORALÄ‚
O spun deschis, că n-am de-ascuns:
Partidele-au lucrat frumos
Programele, c-au fost de-ajuns,
Croite cu măsuri la... os! (MAX OPAIȚ )
FRECÅ¢IE CU DIANA
Cu Diana, în grădină,
Am făcut o frecţie,
Și să vezi erecţie...
Că Diana mi-i vecină. (SORIN FINCHELSTEIN)
IDEI PRECONCEPUTE
Cum ar putea fi vreodată
Damele, de sex opus,
Când femeia-I programată
Să fie… contra ÅŸi sus? (IOAN MAMAISCHE)
TIPURI NOI DE MUNCITORI
Amândoi sunt truditori,
Trag din zi ÅŸi până-n noapte,
Unul, la serviciu… sfori,
Altul… cu urechea, ÅŸoapte! (IOAN MAMAISCHE)
ARC PESTE TIMP
Conu Iancu-i… complexat,
De neinspirat ce-a fost,
Să-l fi pus pe… turmentat
În guvern… pe primul post! (IOAN MAMAISCHE)
NOUA LIMBÄ‚ ROMÂNÄ‚
Afară ninge de aseară,
M-am întâlnit cu "iubi" iară
Și printre mângâieri de vis
Decât o epigramă-am scris! (CRÄ‚CIUN L. ALBA)
Ai scris-o cu aceeaÈ™i mână
Ce-ai strecurat-o pe sub fustă?
De-aia măsura nu e bună
Și epigrama-i cam îngustă...(ÅžTEFAN BAÅžNO)
EPIGRAMISTICÄ‚
Pe o scară a valorii
Stau pe trepte autorii,
Ca să urc È™i eu odată…
O fac lată! (CRĂCIUN L. ALBA)
Ești convins că de-o faci lată
Vei ajunge-n vîrf de top?
Eu îÈ›i zic, la sticla plată
Mai bine i-ai pune dop! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
COMUNA CRÄ‚CIUNELU DE JOS
Așezarea mea străbună,
Crăciunelu minunat,
Cum adică e Comună
Când de fapt e...Unicat?!? (CRÄ‚CIUN L. ALBA)
Doar fiindcă dragul Crăciunel
ÎÈ›i este È›ie loc natal
E mai ceva decât Bruxelles
Chiar la nivel continental! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
SOLIDARE ÎN COMPASIUNE
Plânge soaÈ›a cu suspine
După soț, un om plăcut,
Și mai plâng vreo trei vecine:
Că și ele l-au pierdut. (VALENTIN URSU)
Păstorind o scară-ntreagă
De-aia a și dat de dracu'
Fiindcă mi l-a stors săracu'
Și de bani, dar și de snagă! (ŞTEFAN BAŞNO)
·
DIN PUÅ¢UL GÂNDIRII LUI CIOLACU
(“Sa trecem de la fapte la vorbe”)
Asta-i ironia sorții,
InformatizaÈ›i cu ‘gura’
Ne căcăm în fundul curÈ›ii,
Dar plătim cu E-factura! (IOAN PETRESCU)
Păi așa, precum se știe,
Economisim hârtie
Că ne ștergem, la nevoi
Cu pănuși de păpușoi! (ŞTEFAN BAŞNO)
PRIN ECONOMIA DE PIAȚĂ
Azi, am dat un tur prin piață
Și-am concluzii evidente:
Doar veniturile-ngheață,
Prețurile-s... rezistente! (IULIAN BOSTAN)
PreÈ›ul nu că nu îngheață
Ci sfidând legea naturii
Mai al dracului prind viață
Ca în zilele căldurii! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
STUDIU “SUB ACOPERIRE”
În birou, la-nvățătură,
Timpul trece mai discret…
Cu cartea pe tastatură
Și ochii pe internet! (FLORICA BUTA)
OPTIMISM
E-n clasa zero nepoțica
Si-o-ncurajează pe bunica:
-Așa ușor va trece anul,
Mai greu este să car ghiozdanul.(FLORICA BUTA)
MINCIUNI
Imi îngheață apa-n puÈ›,
Tot la patru ani e chinul,
Nu c-afară-i prea friguț,
E-n politică vecinul. (AXENTE IUGA)
UN LOC ÎN INIMA MEA
În inimă am vrut iubito
Să-ți faci culcușul permanent,
Dar fruntea toată ți-ai belit-o
Când te-ai împiedicat de-un stent. (AXENTE IUGA)
SOÈšIE IUBITOARE
Deși la școală i-a plăcut,
Adesea litere greșește
Și când ceva e de făcut...
Atât de tandru mă iubeste!(AXENTE IUGA)
P(I)AZA REA
Să-mi revăd LICEUL drag
Fac acum o incercare,
Însă paznicul, din prag,
Nu-mi dă voie în...ce n-are!(AXENTE IUGA)
BECALI DESPRE UE ȘI FRF
Te vor obliga, vrei-nu vrei,
Să bagi în lotul echipei,
Că așa e moda clipei,
Și doi-trei FUND(ași), dar gay (DUMITRU BUJDOIU)
FERMIERII PROTESTATARI AU ADUS VACI LA PARLAMENT
Ce-au vrut să insinueze :
Că-năuntru nu-s de soi?,
Că ele n-or să voteze?;
De ce n-au adus și boi? (DUMITRU BUJDOIU)
SOÈšIA DRESEAZÄ‚ CÂINELE
- Iubi, chinui acest câine,
E greu să-l dresezi cu pâine,
Nu-l bate, că nu faci bine;
- Mai ușor a fost cu tine (DUMITRU BUJDOIU)
COLINDUL CU CAPRA
Aș fi mers și eu cu capra,
A mea, a vecinilor,
Dar erau la coafor;
Și, am colindat cu…soacra. ( DUMITRU BUJDOIU)
HORA ALCOOLICILOR ANONIMI
Hai să dăm mână cu mână,
Chenzina mică pe-o lună,
Să sorbim Milcovu’- ndată,
Vodca super de-altădată (DUMITRU BUJDOIU)
JALON AL UNIRII PRINCIPATELOR?
Cu-ale lui Cuza ținte-nalte
Cine-o fi stat pe puntea provei,
De-or fi realitate-ncalte
C-o aÅtostradă: a Moldovei? (LERU CICOARE)
CUM SÄ‚ FACEM CA DEMOSUL
SÄ‚-I INTRODUCÄ‚ ȘI ÎN LISTE?
Sunt țări unde aleșii-aleg
Cine e candidatul lor
Și doar la noi – ce fac, ce dreg –
E-un drept doar al ...partidelor. (LERU CICOARE)
AU PRINS MOMENTUL POTRIVIT
La cât sunt toÈ›i de generoÈ™i
În febra preelectorală,
Protestatarii, furioși,
Cu dâcă-apasă pe pedală. (LERU CICOARE)
GENEROS, ÎN AN ELECTORAL, GUVERNUL
La orice tentă de protest
Guvernul, receptiv, cedează,
Căci vin alegerÄle pe È™est
Și atuncea cine mai votează? (LERU CICOARE)
POLIȚIA FAȚĂ-N FAȚĂ CU PROTESTATARII
Să dea - poliția - e-n stare
La sumeție vreo ghioldumă,
Văzându-i, însă, pe tractoare,
A înÈ›eles că nu-i de glumă. (LERU CICOARE)
CARE-I PROIECTUL DE ȚARĂ ȘI CINE-I LIDERUL?
Serbăm cu fast pe largă scară
Unirea- n Èšara Românească,
Dar care-s liderii de țară
Și ce proiect – să ne unească? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CU CINE NEGOCIAZÄ‚ STINGÄ‚TORII DE PROTESTE?
CliÈ™eu ce le-a intrat în graÈ›ii:
Să stai de vorbă-i mai ușor
Cu liderii de-asociații,
Decât cu cei de pe ogor. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
ÎNTÂLNIRI CU PROTESTATARII FERMIERI
ȘI TRANSPORTATORI PE SPRÂNCEANÄ‚?
După zile-ntregi de meditare,
Totuși, ați decis să-i vizitați
Pe rebeli la MureÈ™, Baia Mare,
Numai nu pe cei din Afumați. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DACÄ‚ PÄ‚SUL LOR VI-I CLAR,
ÎI BLAMAÈšI DE CE-N ZADAR?
Pótcele-s în timp acumulate?
Ageamíii-i cumpără È™i-i vând?
Voi de ce-ncercați a-i da pe spate,
Când demult, sărmanii, -s la pământ? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
DE CE NU SE RETRAG PROTESTATARII
Au topit merindele din torbe,
Gerul pișcă brută prin nădragi.
Nu mai au încredere în vorbe,
Doar pe ce le púneÈ›i în desagi. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
VOR SÄ‚ VADÄ‚ DECIZIA ADOPTATÄ‚ CU OCHII LOR
Adevăruri tari de vână:
Bate fierul cât e cald,
Nu da vrabia din mână
Pe cioroiul de pe gard. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȘI ÎN SISTEMUL JURIDIC O MÂNÄ‚ SPALÄ‚ PE ALTA?
ÎÈ™i spune-n van imparÈ›ială,
Da-i – evident – părtinitoare
Propune când la-naintare
Cu propriile dosare-n cală. (NICOLAE MĂTCAȘ)
RESPONSABILII DE PROCES SUB PRESIUNE?
Magistrații, avocații
Or fi-având ce grav abces
De-și retrag ca obsedații
Sarcinile din proces? (NICOLAE MĂTCAȘ)
UNEI DOAMNE PRIMÄ‚RIÈšE CARE NE CERE IAR VOTUL
Ne salvezi de guzi È™i de gândaci?
Pe corupÈ›i îi dai lui belzebut?
Nu mai spune, coană, ce-ai să faci,
Ci de-a dreptul, franc, ce n-ai făcut! (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN PRIMAR PIROMAN
A ars primăria-n trombă,
De arhivă a scăpat.
Popa l-a iertat – din tombă -
Și e iar primar în sat.
Iar justiția? Sucombă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DAI SFATURI UNDE TE PRICEPI
Mă-nvață-un È™ef urcând în trend
Să-i pișc nițel, să nu-i mușc tare.
Să nu-i spun (nu pot să-l suspend):
Ne últra crépidam*, cizmare?! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
*Ne últra crépidam (lat.) – Dar nu mai sus de sandală!
INTRÄ‚RI SEPARATE ÎN ȘCOALÄ‚ ?
Cu două intrări în È™coală
N-am făcut nici o scofală
Și cu intrări separate
Se va face-aceeași carte... ! (IOAN TIMOFTE)
ANUNȚ PENTRU TAXIMETRIȘTI
Când banii cash vor dispărea,
Fetele de la șosea
Dus-întors , la orice tură,
Vorplăti...doar în natură...! (IOAN TIMOFTE)