Am citit acest volum, „Umor super dezinhibat” (Editura „Ganesha”, BucureÅŸti, 2021), convins fiind că, dintr-o perspectivă psihologică, ieÅŸirea din starea de  inhibiÅ£ie dată de o pudibonderie excesivă, este o necesitate pentru un umorist ÅŸi nu numai. Chiar ÅŸi pentru un poet, ca să nu mai vorbim de romancieri. 

Un exemplu  mai la îndemână ar fi poetul Emil Brumaru pe care, într-un eseu recent publicat în „România literară” nr. 1-3 din 2024, Vasile Spiridon îl vede ca fiind: 1. „un poet cu libidoul crescut într-o atmosferă de lascivitate generalizată”; 2. „poetul unor intense sugestii carnale”; 2. „poet care este licenÅ£ios, vrând să fie licenÅ£ios, bucurându-se că este licenÅ£ios”; 4. „un poet care are voluptatea rostirii buruienoase”; 5. „un poet funciarmente de factură erotică, indiferent de perioada creatoare sau istorică traversată”; 6. „poet  descendent al formulei villoneÅŸti ÅŸi al retoricii neotrubadureÅŸti”.

CITEȘTE ȘI: "Adrian Chică Roșă nu mai vrea să continue la FC Botoșani. Va juca la o formație..."

 

Într-un eseu publicat de Ruxandra Cesereanu în „Obsevator cultural” (2024), aceasta se întreabă dacă „există, oare, o literatură cu efect de Viagra sau chiar o „literatură Viagra”?  Åži tot ea răspunde:  „AbundenÅ£a prozei actuale, care abordează tema sexualităţii într-o manieră hard, aÅŸa ne face să credem. O proză cu efect excitant, stimulativ epidermic, chiar daca nu este propriu-zis literatură pornografică. Dacă în România lucrul acesta Å£ine de o dezinhibare tardivă, dupa pudibonderia matricială din timpul comunismului, în Occident el pare mai puÅ£in explicabil. La urma urmei, în Occident, dezinhibarea a început chiar în prima jumătate a secolului al XX-lea (vezi proza lui Henry Miller, ca să dau un singur exemplu notoriu), iar anii ’60-’70 (al doilea val) nu au făcut decât să pluseze pe distrugerea tabuurilor ÅŸi să facă din dezinhibarea sexuală transcrisă pe foaia de hârtie aproape un pleonasm ÅŸi o redundanţă.”

Cartea pe care am nominalizat-o la începutul  acestor comentarii este una  a dezinhibării lingvistice, iar mulÅ£imea de imagini (caricaturi)  explicite ne îndreptăţesc să rezonăm cu Ruxandra Cesereanu ÅŸi s-o considerăm o „carte Viagra”. 

Tema acestui volum  o reprezintă  situaÅ£ia fiziologică de a urina.  Partajarea textului se face pe nouă capitole, care   pun în evidenţă efectele a tot atâtea tipuri de a urina: “jetul normal”, “când eviÅ£i apa”, “jetul dublu”, “ultimul jet”, “când uiÅ£i uÅŸa deschisă la toaletă”, “când te forÅ£ezi prea tare”,  “când abia te-ai trezit”, “curba inversată”  ÅŸi “cand urinezi peste tot”. În fiecare capitol întâlnim bancuri, întrebări ÅŸi răspunsuri, citate de rahat, glumiÅ£e, fapt divers, întrebări tip Radio Erevan , reguli de viaţă etc., remarcându-se intenÅ£ia vădită de  a “distruge tabuurile”, ca să folosesc vorbele Ruxandrei Cesereanu. Din cartea format 10 / 14 cm (240 de pagini) reÅ£inem doar o secvenţă – Trei reguli de viaţă ale vârstei a treia: 1. “Să nu amâni niciodată să mergi la WC”; 2. “Să nu iroseÅŸti niciodată o erecÅ£ie”; 3. “Åži mai ales să nu ai niciodată încredere într-un pârÅ£”.

Fiindcă pe coperta cărÅ£ii autorul / autorii, pe care nu i-am putut identifica, au Å£inut să ne avertizeze că aceasta este “o carte unică în felul ei ce vă poate chiar pune în pericol să muriÅ£i de râs”, voi reÅ£ine din “Glosarul de termeni” câteva  caracteristici ale “râsului”: 1. „este un act emoÅ£ional expresiv, angajând miÅŸcări faciale expansive, respiraÅ£ie frenetică, fonaÅ£ie ritmică ÅŸi rezultând dintr-o exaltare excitativă plăcută”; 2. „este un act comunicativ specific uman”; 3. „este o funcÅ£ie utilă  echilibrantă ÅŸi eliberatoare”; 4. „este un comportament specific ÅŸi exprimă prin particularităţile sale ceva din organizarea personalităţii”; 5. „îndeplineÅŸte ÅŸi o funcÅ£ie catharsică, eliberând de tensiunile generate de contradicÅ£ii interne sau externe”; 6. „exprimă un sentiment de superioritate ÅŸi, uneori, chiar de ostilitate faţă de obiectul (situaÅ£ia, persoana) care l-a declanÅŸat”.

Cartea aceasta este una dură pentru pudibonzi, însă pentru dezinhibaÅ£i este o modalitate de a  dizolva stresul, tensiunile, iritaÅ£ia, mania, anxietatea sau depresia.

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

BÄ‚RBATUL GELOS

Greşind el din priviri măsura,

La o întrecere banală,

ÎÅŸi zise, stăpânindu-ÅŸi ura:

Azi chiar ÅŸi ochii te înÅŸeală! (VASILE LARCO)

 

COMBINAÅ¢IE

E limpede, precum e roua,

Aşa-l vrea pe bărbat femeia:

Cu fizicul de vârsta-a doua

Åži judecata din a treia. (VASILE LARCO)

 

FEMEIA SALARIAT ÅžI CURA DE SLÄ‚BIRE

Cura sigur i-a priit,

După cum se dovedeşte:

Că de când ea a SLÄ‚BIT,

Åžeful nu o mai SLÄ‚BEÅžTE! (VASILE LARCO)

 

UNUI BÄ‚RBAT LENEÅž

Nevasta lui boscorodea:

„Bărbate, fă ÅŸi tu ceva!”

Åži a făcut, spălându-ÅŸi vine,

O scumpă fată cu vecina. (VASILE LARCO)

 

OMUL DE STAT

Din leafa lui a încercat

Ca să trăiască-un om de stat

Åži, în condiÅ£ii dificile,

A rezistat… vreo două zile (GHEORGHE BÂLICI)

 

PRONOSTIC

Va fi mai greu atîÅ£ia ani

Cât n-o avea Guvernul bani,

Dar poate fi cu mult mai greu,

Când n-o avea nici el, nici eu… (GHEORGHE BÂLICI)

 

NIÅžTE DOAMNE LA NUDIÅžTI

După ce au aruncat

Bruma subţire de ţoale

Privitorii-au remarcat

Că sunt pline când sunt… goale! (DUMITRU MONACU)

 

RECLAME TV LA MEDICAMENTE

Văzând reclame-n disperare

Åži modul cum se pun accente,

Eu n-am să mai mănânc mâncare;

O să mănânc… medicamente! (VIOREL MARTIN)

 

COAUTOR LA INVENÅ¢II

De mult fiind pe şefu` supărat,

Că zeci de inovaţii mi-a furat,

Aflând că „proiectează” un fecior,

M-am implicat ÅŸi eu… coautor! (VIOREL MARTIN)

 

CONSECINŢĂ

An votat mereu în viaţă

Toate secăturile,

De-aia ne schimbăm la faţă…

Când ne vin facturile! (VIOREL MARTIN)

 

ARTÄ‚ VIE

Sculptată, parcă, de BrâncuÅŸi,

ÎÅŸi etala lucrata-i faţă,

Åžtiind că-ÅŸi va găsi… acuÅŸi,

Un sponsor pentru-ntreaga viaţă! (IOAN MAMAISCHE)

 

NIVEL DE TRAI

SEmn c-o ducem excellent,

Astăzi, toate-s în urcare,

Hrană, gaze, spriÅ£, current…

Åži taxa… de-nmormântare! (IOAN MAMAISCHE)

 

REPLICILE LUI ÅžTEFAN BAÅžNO

 

EPIGRAMIÅžTII DE AZI

Iau ca Å£inte în demersuri

Din metehne ale vremii,

Le aşează-n patru versuri

Şi...aleargă după premii! (GEORGICĂ MANOLE)

 

Pe la poale de Carpați

Cel mai des sunt premiați

Cei ce scriu, cum știi prea bine,

Despre soacre și vecine! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

DE CE NU SE MAI RIDICĂ ŢĂRANII?

Pe uliţă, târându-se pe-un cot,

Să se ridice chiar că nu mai pot,

Ion, de dările ce vin în val,

Gheorghe, de-atâta…spirt medicinal. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

 

Voiau pământ pe vremea lui CoÈ™buc

Acuma toți tot caută arendă,

Că a munci a devenit caduc

Și crâÈ™ma este prima pe agendă! (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

SCRIITORII BOTOŞĂNENI

ÅžI UNIREA

Dăinuie din plin iubirea,

Cronicile-s temperate,

Toţi sărbătoresc Unirea...

În opt grupuri separate. (GEORGICÄ‚ MANOLE)        

 

Ce bine că nu sunt poet!

Chiar dacă versu-mi este drag

Eu scriu pamflete, nu sonet,

În care gaÈ™că să mă bag? (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

...NOROC SÄ‚ AI!

Mi-a ieÈ™it în cale-o muză,

A catrenelor adeptă,

S-o accept - nu se refuză,

S-o refuz - nu se acceptă! (CRĂCIUN L. ALBA)

 

Dacă nu e un abuz

Eu aÈ™ prefera un muz!

L-aș lua, la o adică

Să gustăm o È›uică mică... (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

Multe replici, la adică,

Tu îmi dai È™i mă amuz,

Cheamă-mă la una mică

Dacă tot îÈ›i sunt un muz! (CRÄ‚CIUN L. ALBA)

 

Cu mult drag, găsesc și bani
Dacă vii la Botoșani
Că până ajung la  Alba
Sigur se lungește barba! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

IARNA NU-I CA VARA

Trag pe dreapta, mă golescu,

E doar treaba cea micuță

Și confirm ce-a zis Băsescu:

Vara-i "Ulă", iarna-i "Uță". (CRĂCIUN L. ALBA)

 

Acum, că-i mare sau e mică,

Eu mă gândesc că, la adică,

Indiferent de anotimp

E bine dac-o scoți la timp! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

DINAMO NU MAI BATE PE NIMENI ?!

Băieți pașnici, nu-s golani,

Vor da goluri la dușmani

La anu’- n B, în alÈ›i ani;

Parcă-ar fi din…BotoÈ™ani. (DUMITRU BUJDOIU)

 

STUDENT MOFTUROS

- Nu-mi place stomatolog,

Zi de zi văd doar gingii;

Tatăl, dentist de copii:

- Atunci, fă-te urolog!  (DUMITRU BUJDOIU)

 

ELEV ÎNDRÄ‚GOSTIT DE PROFÄ‚

- Câte triunghiuri È™tim Mitel?

- Dreptunghi și isoscel;

- Ar mai fi, zi tu, Mitral,

- Triunghiul nostru…conjugal. (DUMITRU BUJDOIU)

 

CLAUSTROFOBIE

La doctor, din prima-i zise:

- Mi-e frică de spaÈ›ii-închise;

- Și cum te apucă teama?

- Că, iar va fi-nchisă crama. (DUMITRU BUJDOIU)

 

NABAB ȘI (NA)BABĂ, PENSIONARI, DIVORȚEAZĂ

Cât sunt vii, vor trai carnal,

Nu în azil sau spital;

Tineret destul, pe val,

Un masaj, un sex oral… (DUMITRU BUJDOIU)

 

NEAMURILE MIGRATOARE ÅžI

TOVARĂŞELE LOR DE VIAŢĂ

Veneau barbarii, indivizi solizi,

Pe caii lor, în valuri furtunoase;

Cumani, È™i agatârÈ™i, apoi gepizi...

AceÈ™tia cu neveste gepi...oase. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

BELEA
Sunt om "măritat", ce berbec
În casa muierii să stau,
Când calc câteodată pe bec
Ce soacră - bătaie îmi iau! (AXENTE IUGA)

 

SERVICII FUNERARE
Ca o ironie-a sorții,
În economia pieÈ›ii,
Prețurile cresc cu morții,
Cum...c-ar crește costul vieții! (AXENTE IUGA)


FÄ‚RÄ‚ PERECHE
Singur f'ind, ca un ficior,
Pot sa stau, ceea ce doare,
Doar picior peste picior,
Nu picior peste picioare (AXENTE IUGA)


MĂRITIȘ
Încă È›ara mea bogată,
Cu străinu-i măritată,
Din ce face de mâncare
Se îngrașă...soacra mare! (AXENTE IUGA)

TRECUT PRIN ȘCOALĂ

 Cel care trece prin È™coală

 Cum trece gâsca prin apă

 Rămâne cu mintea goală

 È˜i cu diploma în mapă ! (IOAN TIMOFTE)

 

MÂNCÄ‚M MAI MULT PRODUSE DIN IMPORT

Fermierii de la noi                          

Muncesc din greu ca asinii

Cresc turme de vaci și oi

 Noi mâncăm ...ce-aduc străinii ! (IOAN TIMOFTE)

 

FAPTELE GRAVE DE CORUPÈšIE SE JUDECÄ‚

MULT TMP, AȘTEPTÂNDU-SE SÄ‚ SE PRESCRIE

Faptele mari de hoție

Au proces  îndelungat,

AÈ™teptând să se prescrie

La termenul... ”aranjat”! (IOAN TIMOFTE)                                          

 

 MIC LA SFAT, MARE LA STAT

S-a spart balonul avansării

În cariera eÅ­ropeană.

Criteriu-i art’-administrării,

Nu dâlma guliveriană. (LERU CICOARE)

 

MAȘINA PROPULSĂRII S-A DEFECTAT?

La cât de serios s-a pus pe treabă

MaÈ™ina care-mpinge – turbion,

E clar de ce, la chix, o lume-ntreabă:

Dar cum așa? Cabală? Ghinion? (LERU CICOARE)

 

CÂT PE CE S-O BAGE PE MÂNECÄ‚

Ce bine că n-a demisionat!

Altminteri cine-n slujbă-avea să-l ieie

Cu pasiunea-i de turist inveterat?

Nu tu Omán,  Vietnam, nu tu Coree... (LERU CICOARE)

 

MULT VISATA ROCADĂ PE VIAȚĂ ȘI LA PREȘEDINȚIE

Cred c-or fi aleși pe viață

De se tocmesc ca la piață?

N-au ajuns bine în staÈ›ie,

C-au și pus-o de-o rotație! (LERU CICOARE)

 

„NOI SUNTÉM  LEGEA!”

Vorbesc lejer de comasare,

La cât vrea muÈ™chii lor de tare,

Și nu le pasă țațelor

Că legea-i  împotriva lor.  (LERU CICOARE)

 

CA TURNUL EIFFEL INSENSIBILI, ȘEFII

Cei protestând cât să mai stea uitaÈ›i

De È™efii indolenÈ›i în AfumaÈ›i,

Ce uită că, -n torpoarea lor tehuie,

Când mămăligă nu-i, nimica nu e,

Oricât am fi, pârdalnicii de noi, în ÚE? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

ÎNCERCÄ‚RI DE A ANIHILA ATACUL

HACKERILOR LA BAZA DE DATE

A CAMEREI DEPUTAÈšILOR

Faimoasa cibernetică securitate

A informaÈ›iÄ­lor n-ar fi să dea o dúplică:

De ce pentru mass-media-s clasificate,

Iar pentru hackeri sunt de importanță publică? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

STATUL ARE GRIJÄ‚ DE SÄ‚NÄ‚TATEA TA

El îÈ›i mai vinde doar È™aizeci de zile

Merindele la prețul plafonat.

Cam multă-ai pus slănină, dar și kile,

S-aștepți cu drag pomana de Ignat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CU MUCII-N FASOLE

Chiar atât de-acidă-i virulenÈ›a

Unor È™obolani, mai nou – asini,

Când, la drept vorbind, însăși esenÈ›a

A democrației o declini?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

MÄ‚GÄ‚RIA-I BINE FARDATÄ‚

Nu că se discută-i măgăria

Dacă sunt de-ajuns bani în buget,

Ci minciuna, falsul, șmecheria,

Impostura, jețu-analfabet... (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

UN TRUC PERICULOS

Un troc dezonorant în ÚE,

Din care unii-și fac statuie:

Ca să renunți la dreptul veto,

Să ceri în loc un câÈ™tig néto. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

ECONOMISIRE LA BUGET

Prezidentul ne convinge, înÈ›eleptul:

SRI-i funcțional și fără șef.

Să-l luăm È™i noi, atunci, cu-aiéptul:

Da să ne scutiți de ceilalți n-aveți chef? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ILUZII PIERDUTE

Credeam, în al vieÈ›ii drum,

Că și coșul de consum

Crește. Dar de ce-n crepuscul

El a devenit  minuscul? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

NU NE ÈšINE CUREAUA

Ne spun doctorii cu brio

Să mâncăm produse bio,

Doar că noi, cuore mio,

Ne-am certat cu ele: - adio! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

DE LA CINE SE-MPRUMUTÄ‚, BIETUL?

Președinte de consiliu de județ

Cu apartament de lux în capitală

De cinci mii lunar de euro – preÈ›,

Leafa lui când e trei mii, legală... (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

UN DOCTOR CÂRPACI LA GHEȘEFT DIBACI

Fu prins un doctor în boschet

Că vinde droguri pauÈ™ál.

Cum să-i mai spui că-i ortoped,

Când el e-un strâmboped real? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

CONSTATARE

Dacă laÅŸi în căsnicie

Soacra şef mereu să-ţi fie,

ViaÅ£a Å£i-o frământă-ntruna;

Noroc că este numai una. (ADRIAN TIMOFTE)