Am citit acest volum, „Umor super dezinhibat” (Editura „Ganesha”, Bucureşti, 2021), convins fiind că, dintr-o perspectivă psihologică, ieşirea din starea de  inhibiţie dată de o pudibonderie excesivă, este o necesitate pentru un umorist şi nu numai. Chiar şi pentru un poet, ca să nu mai vorbim de romancieri. 

Un exemplu  mai la îndemână ar fi poetul Emil Brumaru pe care, într-un eseu recent publicat în „România literară” nr. 1-3 din 2024, Vasile Spiridon îl vede ca fiind: 1. „un poet cu libidoul crescut într-o atmosferă de lascivitate generalizată”; 2. „poetul unor intense sugestii carnale”; 2. „poet care este licenţios, vrând să fie licenţios, bucurându-se că este licenţios”; 4. „un poet care are voluptatea rostirii buruienoase”; 5. „un poet funciarmente de factură erotică, indiferent de perioada creatoare sau istorică traversată”; 6. „poet  descendent al formulei villoneşti şi al retoricii neotrubadureşti”.

Într-un eseu publicat de Ruxandra Cesereanu în „Obsevator cultural” (2024), aceasta se întreabă dacă „există, oare, o literatură cu efect de Viagra sau chiar o „literatură Viagra”?  Şi tot ea răspunde:  „Abundenţa prozei actuale, care abordează tema sexualităţii într-o manieră hard, aşa ne face să credem. O proză cu efect excitant, stimulativ epidermic, chiar daca nu este propriu-zis literatură pornografică. Dacă în România lucrul acesta ţine de o dezinhibare tardivă, dupa pudibonderia matricială din timpul comunismului, în Occident el pare mai puţin explicabil. La urma urmei, în Occident, dezinhibarea a început chiar în prima jumătate a secolului al XX-lea (vezi proza lui Henry Miller, ca să dau un singur exemplu notoriu), iar anii ’60-’70 (al doilea val) nu au făcut decât să pluseze pe distrugerea tabuurilor şi să facă din dezinhibarea sexuală transcrisă pe foaia de hârtie aproape un pleonasm şi o redundanţă.”

Cartea pe care am nominalizat-o la începutul  acestor comentarii este una  a dezinhibării lingvistice, iar mulţimea de imagini (caricaturi)  explicite ne îndreptăţesc să rezonăm cu Ruxandra Cesereanu şi s-o considerăm o „carte Viagra”. 

Tema acestui volum  o reprezintă  situaţia fiziologică de a urina.  Partajarea textului se face pe nouă capitole, care   pun în evidenţă efectele a tot atâtea tipuri de a urina: “jetul normal”, “când eviţi apa”, “jetul dublu”, “ultimul jet”, “când uiţi uşa deschisă la toaletă”, “când te forţezi prea tare”,  “când abia te-ai trezit”, “curba inversată”  şi “cand urinezi peste tot”. În fiecare capitol întâlnim bancuri, întrebări şi răspunsuri, citate de rahat, glumiţe, fapt divers, întrebări tip Radio Erevan , reguli de viaţă etc., remarcându-se intenţia vădită de  a “distruge tabuurile”, ca să folosesc vorbele Ruxandrei Cesereanu. Din cartea format 10 / 14 cm (240 de pagini) reţinem doar o secvenţă – Trei reguli de viaţă ale vârstei a treia: 1. “Să nu amâni niciodată să mergi la WC”; 2. “Să nu iroseşti niciodată o erecţie”; 3. “Şi mai ales să nu ai niciodată încredere într-un pârţ”.

Fiindcă pe coperta cărţii autorul / autorii, pe care nu i-am putut identifica, au ţinut să ne avertizeze că aceasta este “o carte unică în felul ei ce vă poate chiar pune în pericol să muriţi de râs”, voi reţine din “Glosarul de termeni” câteva  caracteristici ale “râsului”: 1. „este un act emoţional expresiv, angajând mişcări faciale expansive, respiraţie frenetică, fonaţie ritmică şi rezultând dintr-o exaltare excitativă plăcută”; 2. „este un act comunicativ specific uman”; 3. „este o funcţie utilă  echilibrantă şi eliberatoare”; 4. „este un comportament specific şi exprimă prin particularităţile sale ceva din organizarea personalităţii”; 5. „îndeplineşte şi o funcţie catharsică, eliberând de tensiunile generate de contradicţii interne sau externe”; 6. „exprimă un sentiment de superioritate şi, uneori, chiar de ostilitate faţă de obiectul (situaţia, persoana) care l-a declanşat”.

Cartea aceasta este una dură pentru pudibonzi, însă pentru dezinhibaţi este o modalitate de a  dizolva stresul, tensiunile, iritaţia, mania, anxietatea sau depresia.

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

BĂRBATUL GELOS

Greşind el din priviri măsura,

La o întrecere banală,

Îşi zise, stăpânindu-şi ura:

Azi chiar şi ochii te înşeală! (VASILE LARCO)

COMBINAŢIE

E limpede, precum e roua,

Aşa-l vrea pe bărbat femeia:

Cu fizicul de vârsta-a doua

Şi judecata din a treia. (VASILE LARCO)

FEMEIA SALARIAT ŞI CURA DE SLĂBIRE

Cura sigur i-a priit,

După cum se dovedeşte:

Că de când ea a SLĂBIT,

Şeful nu o mai SLĂBEŞTE! (VASILE LARCO)

UNUI BĂRBAT LENEŞ

Nevasta lui boscorodea:

„Bărbate, fă şi tu ceva!”

Şi a făcut, spălându-şi vine,

O scumpă fată cu vecina. (VASILE LARCO)

OMUL DE STAT

Din leafa lui a încercat

Ca să trăiască-un om de stat

Şi, în condiţii dificile,

A rezistat… vreo două zile (GHEORGHE BÂLICI)

PRONOSTIC

Va fi mai greu atîţia ani

Cât n-o avea Guvernul bani,

Dar poate fi cu mult mai greu,

Când n-o avea nici el, nici eu… (GHEORGHE BÂLICI)

NIŞTE DOAMNE LA NUDIŞTI

După ce au aruncat

Bruma subţire de ţoale

Privitorii-au remarcat

Că sunt pline când sunt… goale! (DUMITRU MONACU)

RECLAME TV LA MEDICAMENTE

Văzând reclame-n disperare

Şi modul cum se pun accente,

Eu n-am să mai mănânc mâncare;

O să mănânc… medicamente! (VIOREL MARTIN)

COAUTOR LA INVENŢII

De mult fiind pe şefu` supărat,

Că zeci de inovaţii mi-a furat,

Aflând că „proiectează” un fecior,

M-am implicat şi eu… coautor! (VIOREL MARTIN)

CONSECINŢĂ

An votat mereu în viaţă

Toate secăturile,

De-aia ne schimbăm la faţă…

Când ne vin facturile! (VIOREL MARTIN)

ARTĂ VIE

Sculptată, parcă, de Brâncuşi,

Îşi etala lucrata-i faţă,

Ştiind că-şi va găsi… acuşi,

Un sponsor pentru-ntreaga viaţă! (IOAN MAMAISCHE)

NIVEL DE TRAI

SEmn c-o ducem excellent,

Astăzi, toate-s în urcare,

Hrană, gaze, spriţ, current…

Şi taxa… de-nmormântare! (IOAN MAMAISCHE)

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

EPIGRAMIŞTII DE AZI

Iau ca ţinte în demersuri

Din metehne ale vremii,

Le aşează-n patru versuri

Şi...aleargă după premii! (GEORGICĂ MANOLE)

Pe la poale de Carpați

Cel mai des sunt premiați

Cei ce scriu, cum știi prea bine,

Despre soacre și vecine! (ŞTEFAN BAŞNO)

DE CE NU SE MAI RIDICĂ ŢĂRANII?

Pe uliţă, târându-se pe-un cot,

Să se ridice chiar că nu mai pot,

Ion, de dările ce vin în val,

Gheorghe, de-atâta…spirt medicinal. (GEORGICĂ MANOLE)

Voiau pământ pe vremea lui Coșbuc

Acuma toți tot caută arendă,

Că a munci a devenit caduc

Și crâșma este prima pe agendă! (ŞTEFAN BAŞNO)

SCRIITORII BOTOŞĂNENI

ŞI UNIREA

Dăinuie din plin iubirea,

Cronicile-s temperate,

Toţi sărbătoresc Unirea...

În opt grupuri separate. (GEORGICĂ MANOLE)        

Ce bine că nu sunt poet!

Chiar dacă versu-mi este drag

Eu scriu pamflete, nu sonet,

În care gașcă să mă bag? (ŞTEFAN BAŞNO)

...NOROC SĂ AI!

Mi-a ieșit în cale-o muză,

A catrenelor adeptă,

S-o accept - nu se refuză,

S-o refuz - nu se acceptă! (CRĂCIUN L. ALBA)

Dacă nu e un abuz

Eu aș prefera un muz!

L-aș lua, la o adică

Să gustăm o țuică mică... (ŞTEFAN BAŞNO)

Multe replici, la adică,

Tu îmi dai și mă amuz,

Cheamă-mă la una mică

Dacă tot îți sunt un muz! (CRĂCIUN L. ALBA)

Cu mult drag, găsesc și bani
Dacă vii la Botoșani
Că până ajung la  Alba
Sigur se lungește barba! (ŞTEFAN BAŞNO)

IARNA NU-I CA VARA

Trag pe dreapta, mă golescu,

E doar treaba cea micuță

Și confirm ce-a zis Băsescu:

Vara-i "Ulă", iarna-i "Uță". (CRĂCIUN L. ALBA)

Acum, că-i mare sau e mică,

Eu mă gândesc că, la adică,

Indiferent de anotimp

E bine dac-o scoți la timp! (ŞTEFAN BAŞNO)

DINAMO NU MAI BATE PE NIMENI ?!

Băieți pașnici, nu-s golani,

Vor da goluri la dușmani

La anu’- n B, în alți ani;

Parcă-ar fi din…Botoșani. (DUMITRU BUJDOIU)

STUDENT MOFTUROS

- Nu-mi place stomatolog,

Zi de zi văd doar gingii;

Tatăl, dentist de copii:

- Atunci, fă-te urolog!  (DUMITRU BUJDOIU)

ELEV ÎNDRĂGOSTIT DE PROFĂ

- Câte triunghiuri știm Mitel?

- Dreptunghi și isoscel;

- Ar mai fi, zi tu, Mitral,

- Triunghiul nostru…conjugal. (DUMITRU BUJDOIU)

CLAUSTROFOBIE

La doctor, din prima-i zise:

- Mi-e frică de spații-închise;

- Și cum te apucă teama?

- Că, iar va fi-nchisă crama. (DUMITRU BUJDOIU)

NABAB ȘI (NA)BABĂ, PENSIONARI, DIVORȚEAZĂ

Cât sunt vii, vor trai carnal,

Nu în azil sau spital;

Tineret destul, pe val,

Un masaj, un sex oral… (DUMITRU BUJDOIU)

NEAMURILE MIGRATOARE ŞI

TOVARĂŞELE LOR DE VIAŢĂ

Veneau barbarii, indivizi solizi,

Pe caii lor, în valuri furtunoase;

Cumani, și agatârși, apoi gepizi...

Aceștia cu neveste gepi...oase. (SORIN FINCHELSTEIN)

BELEA
Sunt om "măritat", ce berbec
În casa muierii să stau,
Când calc câteodată pe bec
Ce soacră - bătaie îmi iau! (AXENTE IUGA)

SERVICII FUNERARE
Ca o ironie-a sorții,
În economia pieții,
Prețurile cresc cu morții,
Cum...c-ar crește costul vieții! (AXENTE IUGA)


FĂRĂ PERECHE
Singur f'ind, ca un ficior,
Pot sa stau, ceea ce doare,
Doar picior peste picior,
Nu picior peste picioare (AXENTE IUGA)


MĂRITIȘ
Încă țara mea bogată,
Cu străinu-i măritată,
Din ce face de mâncare
Se îngrașă...soacra mare! (AXENTE IUGA)

TRECUT PRIN ȘCOALĂ

 Cel care trece prin școală

 Cum trece gâsca prin apă

 Rămâne cu mintea goală

 Și cu diploma în mapă ! (IOAN TIMOFTE)

MÂNCĂM MAI MULT PRODUSE DIN IMPORT

Fermierii de la noi                          

Muncesc din greu ca asinii

Cresc turme de vaci și oi

 Noi mâncăm ...ce-aduc străinii ! (IOAN TIMOFTE)

FAPTELE GRAVE DE CORUPȚIE SE JUDECĂ

MULT TMP, AȘTEPTÂNDU-SE SĂ SE PRESCRIE

Faptele mari de hoție

Au proces  îndelungat,

Așteptând să se prescrie

La termenul... ”aranjat”! (IOAN TIMOFTE)                                          

 MIC LA SFAT, MARE LA STAT

S-a spart balonul avansării

În cariera eŭropeană.

Criteriu-i art’-administrării,

Nu dâlma guliveriană. (LERU CICOARE)

MAȘINA PROPULSĂRII S-A DEFECTAT?

La cât de serios s-a pus pe treabă

Mașina care-mpinge – turbion,

E clar de ce, la chix, o lume-ntreabă:

Dar cum așa? Cabală? Ghinion? (LERU CICOARE)

CÂT PE CE S-O BAGE PE MÂNECĂ

Ce bine că n-a demisionat!

Altminteri cine-n slujbă-avea să-l ieie

Cu pasiunea-i de turist inveterat?

Nu tu Omán,  Vietnam, nu tu Coree... (LERU CICOARE)

MULT VISATA ROCADĂ PE VIAȚĂ ȘI LA PREȘEDINȚIE

Cred c-or fi aleși pe viață

De se tocmesc ca la piață?

N-au ajuns bine în stație,

C-au și pus-o de-o rotație! (LERU CICOARE)

„NOI SUNTÉM  LEGEA!”

Vorbesc lejer de comasare,

La cât vrea mușchii lor de tare,

Și nu le pasă țațelor

Că legea-i  împotriva lor.  (LERU CICOARE)

CA TURNUL EIFFEL INSENSIBILI, ȘEFII

Cei protestând cât să mai stea uitați

De șefii indolenți în Afumați,

Ce uită că, -n torpoarea lor tehuie,

Când mămăligă nu-i, nimica nu e,

Oricât am fi, pârdalnicii de noi, în ÚE? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

ÎNCERCĂRI DE A ANIHILA ATACUL

HACKERILOR LA BAZA DE DATE

A CAMEREI DEPUTAȚILOR

Faimoasa cibernetică securitate

A informațiĭlor n-ar fi să dea o dúplică:

De ce pentru mass-media-s clasificate,

Iar pentru hackeri sunt de importanță publică? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

STATUL ARE GRIJĂ DE SĂNĂTATEA TA

El îți mai vinde doar șaizeci de zile

Merindele la prețul plafonat.

Cam multă-ai pus slănină, dar și kile,

S-aștepți cu drag pomana de Ignat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

CU MUCII-N FASOLE

Chiar atât de-acidă-i virulența

Unor șobolani, mai nou – asini,

Când, la drept vorbind, însăși esența

A democrației o declini?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

MĂGĂRIA-I BINE FARDATĂ

Nu că se discută-i măgăria

Dacă sunt de-ajuns bani în buget,

Ci minciuna, falsul, șmecheria,

Impostura, jețu-analfabet... (NICOLAE CRIHĂNEANU)

UN TRUC PERICULOS

Un troc dezonorant în ÚE,

Din care unii-și fac statuie:

Ca să renunți la dreptul veto,

Să ceri în loc un câștig néto. (NICOLAE MĂTCAȘ)

ECONOMISIRE LA BUGET

Prezidentul ne convinge, înțeleptul:

SRI-i funcțional și fără șef.

Să-l luăm și noi, atunci, cu-aiéptul:

Da să ne scutiți de ceilalți n-aveți chef? (NICOLAE MĂTCAȘ)

ILUZII PIERDUTE

Credeam, în al vieții drum,

Că și coșul de consum

Crește. Dar de ce-n crepuscul

El a devenit  minuscul? (NICOLAE MĂTCAȘ)

NU NE ȚINE CUREAUA

Ne spun doctorii cu brio

Să mâncăm produse bio,

Doar că noi, cuore mio,

Ne-am certat cu ele: - adio! (NICOLAE MĂTCAȘ)

DE LA CINE SE-MPRUMUTĂ, BIETUL?

Președinte de consiliu de județ

Cu apartament de lux în capitală

De cinci mii lunar de euro – preț,

Leafa lui când e trei mii, legală... (NICOLAE MĂTCAȘ)

UN DOCTOR CÂRPACI LA GHEȘEFT DIBACI

Fu prins un doctor în boschet

Că vinde droguri paușál.

Cum să-i mai spui că-i ortoped,

Când el e-un strâmboped real? (NICOLAE MĂTCAȘ)

CONSTATARE

Dacă laşi în căsnicie

Soacra şef mereu să-ţi fie,

Viaţa ţi-o frământă-ntruna;

Noroc că este numai una. (ADRIAN TIMOFTE)