Ca trăitor în mediul rural, este o plăcere deosebită să citesc o revistă a cărei geneză s-a produs într-un sat, e drept, Şanţ, unul cu rezonanţă socio-culturală naţională, un sat atemporal care se încăpăţânează să trăiască împreună cu intelectualii săi, aşa cum ar spune-o Blaga, în „zariştea cosmică”. Revista este realizată într-o ţinută excepţională, ca rezultat al armonizării dintre texte, imagini, fotografii, specii literare, culori, nume care semnează etc. Într-o primă analiză pot spune că revista, care a ajuns deja la numărul 10, mi-a amintit de cele trei discursuri de recepţie la intrarea în Academie ale lui Blaga („Elogiul satului românesc”), Rebreanu („Laudă ţăranului român”) şi Sadoveanu („Poezia populară”). Revista se pliază pe punctul de vedere privind satul al fiecăruia din cele trei personalităţi literare româneşti amintite: Blaga („satul este unanimul nostru înaintaş fără nume”), Rebreanu („ţăranul este singura realitate permanentă inalterabilă”) şi Sadoveanu („ţăranul este păstrătorul lumii vechi, arhaice şi patriarhale”). Articolele semnate de Valer Pop, Alexandru Dărăban, Lucian Claudiu Grapini, Vasile Iuga de Sălişte, Mircea Daroşi, Liviu Păiuş, Iulian Patca, Cornel- Leontin Moisil, Vasile Ureche, Luminiţa Rusu, Icu Crăciun, Dănilă Filipoi şi alţii confirmă cele spuse mai sus. Un număr mare de pagini ţin să ne amintească faptul că „Veşnicia s-a născut la sat” (Blaga), că „Ţăranul român este începutul şi sfârşitul” (Rebreanu) şi că „Universul sufletului ţărănesc se compune din adevăr, dreptate, demnitate şi iubire pătimaşă” (Sadoveanu).
Proza şi poezia ocupă un loc important în revista în discuţie. Am citit câteva proze şi pot spune că am descoperit acel temei temporal în configurarea destinului, semn că revista se axează pe o tematică a prezentului, în care doar viaţa şi iubirea sunt importante, în timp ce moartea mai suportă amânare. Poezia pendulează între tonul clasic şi tuşele moderne. Sunt bucuros să întâlnesc şi un botoşănean, Al. D. Funduianu, adept al unui modernism ce duce spre ivirea unor prozopoeme pline de idei: „cuvintele sunt… / - cum să vă spun - / ca o tavă cu jeratec în / herghelii / în care / uneori şi / numai / cu aripi poţi pătrunde // cuvintele au întotdeauna / rădăcini / nu poţi fi grăit să / le mături fluierând în / poeme // cuvintele sunt miraje de / gând / de care nu te poţi apropia / decât / cu mâna pe inimă // iubire de / taină şi strigăt în pustiu - / cuvintele” („cuvintele”).
Al treilea aspect, care e şi cel care mă interesează având în vedere rubrica pe care o păstoresc mai bine sau mai rău, îl reprezintă poezia cu formă fixă, cu precădere epigrama. Sunt prezenţi: Grigore Cotul (fabulă, epigramă pe o temă dată, definiţii epigramatice, ), Valer Pop (haiku), David Valentin (epigrame), Mihai Sălcuţan (proză). Să remarcăm şi „EpigRebusul” în care Nicolae Bunduri, Ştefan Ciocianu, Grigore Cotul, Petru-Ioan Gârda, Janet Nică, Florin Rotaru şi Viorel Vrânceanu dau definiţii epigramatice pe o încrucişare realizată de Ştefan Ciocianu.
Grigore Cotul consemnează rezultatele Festivalului Naţional de Epigramă „La Izorul Someşului”, ediţia a III-a, Şanţ, septembrie 2023. Premiul al II-lea a fost acordat botoşăneanului Ioan Mamaische ( Tema „Vara … la ţară: Atmosferă încărcată - „Cu vecinii mei, la ţară, / Oameni simpli, dar maturi, / După ce petrec o seară, / Şi ţânţarii… sunt mahmuri!”; Problemă bugetară - „Numai nervi şi supărare, / Pe la instituţii… vara, / Şeful e plecat la mare / Şi-i rămasă… secretara”; Tema liberă: O bomboană! – „Femeia-i ca o acadea, / E o dulceaţă, un şerbet, / O savurezi, te-nsori cu ea / Şi-n doi, trei ani… ai diabet!”; Competiţie conjugală – „Soţu-i meşter priceput / Şi câştigă… în afară, / Dar nevasta l-a-ntrecut: / Că-i meseriaşă-n ţară!”.
David Valentin publică „Epigrame despre dietă”. Alegem două din cele 18: Război psihologic – „Tot blocul mă invidiază, / Miresmele trezesc ispite, / Pe-ascuns, îi simt cum salivează… / Căci azi gătesc răbdări prăjite!”; Masochism – „Dieta-i un tanc cu şenile, / Provoacă şi chinuri şi stres: / Bogaţii să scape de kile, / Săracii că n-au de ales.”
Grigore Cotul publică „Epigrame pe teme date”: „Mintea de pe urmă”, „Grade”, „Faţă în faţă”, „Revedere”, Azi Stan, mâine căpitan”, „Bucovinenii”, „Cu dus şi întors”, „Cetate”, „Mediul şi media”, „Tăcerea mieilor” şi „Murături”. Ne oprim la tema „Cu dus şi întors”: Revenire – „De la vecina mea de sus, / Cobor slăvit, de vlagă stors, / Că soţul ei, de-un timp, e dus / Şi n-am putut s-o dau la-ntors!”; Rugăciune – „Acum, când sunt singur şi-i greu, / Că anii, pe rând, mi s-au tors, / Mă rog să-mi mai dea Dumnezeu / O tipă cu… dus şi întors.”
Ajunsă, după cum spuneam, la numărul 10, aspectul este menţionat într-un editorial semnat de Grigore Cotul şi intitulat „Zece…”, în care ţine să-i menţioneze pe toţi cei care au contribuit la menţinerea în viaţă a acestei reviste de nota 10(zece). (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
BĂRBATUL MAJORDOM
Când i-a căzut cu tronc stăpâna,
Timid el îi ceruse mâna.
Surprinsă şi-aparent ea calmă,
Nu i-a dat mâna. Doar o palmă. (VASILE LARCO)
VINURI, VINURI…
Afirm, că nu am încotro,
Ştiind de-a vinului capcană:
Şi beciurile pot fi o
Economie subterană. (VASILE LARCO)
CONTROL DE RUTINĂ
Aşa prevede protocolul,
Şi-i respectat, de bună seamă:
Se face în birou controlul,
Iar actul propriu-zis, în cramă. (VASILE LARCO)
UNUI EPIGRAMIST
Dintre atâtea rânduieli
De una trebuie s-asculţi:
Pe cititori să nu-i înşeli…
Că nici aşa nu ai prea mulţi! (VIOREL MARTIN)
INVESTIŢII
Pe autostrăzi penale,
Taie, doar la zile mari,
Panglici inaugurale…
Fel de fel de panglicari! (VIOREL MARTIN)
EDUCAŢIE
Fiul meu cel mititel
Nu mai e ca altădată:
Doar ce m-am răstit la el…
Şi m-a dat în judecată! (VIOREL MARTIN)
UMANISM
În ţară, orice-ar fi să fie
Şi-oricât de prost cu viaţa stăm,
Noi punem preţ pe omenie,
Iar la produse îl dublăm… (GHEORGHE BÂLICI)
REFLECŢII ÎN FAMILIE
Ce bine e la mine-acasă,
Când stau cu toţi ai mei la masă
Şi n-am în pungă o para,
S-o şterg şi eu pe undeva. (GHEORGHE BÂLICI)
CONFLICT AUTO… DOMESTIC
După ce-n stâlp a boţit-o
L-a-ntrebat ce o să ia:
- Cred că un Mercedes Vito…
- Boule, ia Dacia! (DUMITRU MONACU)
UNUI STOMATOLOG
Are-o meserie,
Dificilă, grea,
Că precum se ştie,
Trage… la măsea! (DUMITRU MONACU)
GHINION
Mânat de poftele-I carnale,
Şi-a comandat o păcătoasă,
Din alea ce-s prin geamuri, goale,
Dar, s-a trezit cu cea… de-acasă! (IOAN MAMAISCHE)
REŢETĂ DE SUCCES
Ca să facă performanţă,
Unii dau mereu din coate,
Alţii dau frumos din clanţă,
Ea, în schimb, a dat… de toate! (IOAN MAMAISCHE)
BANUL-OCHIUL DRACULUI
Când iei ca șpagă banii-gheață,
Amicilor, prin gând le trece
Că asta-i provocare-n viață
Să poți gândi un timp la ...rece! (MAX OPAIȚ)
DEFINIȚIE
Un curs de dezvoltare personală
Ce-aștepți s-aducă toată bucuria
Ce-n viață este azi fundamentală,
E pentru unii doar... căsătoria! (MAX OPAIȚ)
EXERCIȚIU PROFESIONAL
Deși lucrează în servicii,
Cu studii în avocatură,
Amicul este plin de vicii
... de procedură! (MAX OPAIȚ)
ALTRUISM POLITIC
Azi, un politician,
Neavând deloc măsură,
Stă cu ochii la „ciolan”
Renunțând la ... „ garnitură”! (MAX OPAIȚ)
ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ
Când sunt alegeri comasate,
Conform tradiției străbune,
Se fac pomeni, dar limitate,
Că interese nu-s comune! (MAX OPAIȚ)
ALTERNATIVĂ AUTOHTONĂ LA ALEGERI
Practic, în democrație,
S.R.I. -ul e-o ocultă
Bună la Președinție;
Nu că face, dar... ascultă! (MAX OPAIȚ)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
PARADISUL PROMIS
E reală, e un vis?
Pare mare-nghesuială:
La intrarea-n paradis
E o coadă...infernală (FLORIN TEODOR NECHITI)
Splendid jocul de cuvinte
Dar ia spune, să nu minți
Ca s-o iei mai înainte
Dai o șpagă pe la sfinți? (ŞTEFAN BAŞNO)
EXPERIENȚĂ POLITICĂ
În zece ani, a devenit
Un politician versat:
Din cinci partide a fugit,
Din alte cinci l-au alungat. (PETRU IOAN GÂRDA)
Deci știe tot eșichierul?
Păi uite, ăsta-i premierul,
Ba dacă iau mai bine-aminte
E foarte bun ca președinte! (ŞTEFAN BAŞNO)
MELOMAN
Barul zilnic îl seduce,
Muzica-i a sa plăcere.
Și la operă s-ar duce,
Dar acolo nu au bere. (RADU MIHAI)
Ba a încercat odată,
S-a făcut de băcănie
Și l-au dat afară-ndată
C-a dansat ... pe simfonie! (ŞTEFAN BAŞNO)
RĂSPUNS LUI ANDREI ŞTEFAN
(care se întreabă: Oare Caragiale știa de comasare?)
Păi citește "Teiegrame",
E aceeași caragață
Întâi se luau la palme
Apoi se pupau în piață!. (ŞTEFAN BAŞNO)
E CLAR
În ţara mea cu neam supus,
E clar, cum soarta-nvârte fusul,
Că Răsăritul a apus
Şi, de un timp, răsare-Apusul! (NICĂ JANET)
La noi e tot cu fundu-n sus
Acum ne dăm înspre Apus
Și ne prăjim în ritm vioi
Că vine Estul peste noi! (ŞTEFAN BAŞNO)
BIRJĂREASCĂ
Am fost, femeie, Soarele tău,
O Stea îmi erai, din Calea Lactee,
Dar astăzi un alt nătărău
E Soarele tău...de femeie! (AXENTE IUGA)
AȘA DA
Pe curent, centrală-aleasă,
Am acuma chiar de-s moș,
N-o să-mi mai vedeți pe casă,
Sau pe față, nici un coș! (AXENTE IUGA)
DOAR MĂMĂLIGĂ LA CINĂ
- Hai la masă, mama strigă,
Ore-s multe până mâine,
Noi, rupând din mămăligă,
La mâncat intrăm în pâine! (AXENTE IUGA)
MEDICALĂ
Mă întreabă farmacista,
Eu în ușă, cât dulapul,
Fluturând în mână lista:
- Bade Iuga, iar cu capul? (AXENTE IUGA)
Când pe unul capu-l doare
Cert e semnul că-l mai are
Nu prea-i bine, ce să zic,
Dacă nu mai simți nimic. (ŞTEFAN BAŞNO)
ÎN DATA DE 07.02
ȘI-AU SERBAT ZIUA DE NAȘTERE 4 EPIGRAMIȘTI CUNOSCUȚI
Patru-epigramiști și grei,
În aceeași ziuliță,
Unii spun că-s numai trei,
I. Diviza și cu Ghiță! (AXENTE IUGA)
SOACRA ESTE NUMAI UNA
Ţin la Dânsa ca nebunul,
De la ea a supt iubita,
Soacra este numai "unul",
(În Covasna și Harghita). (AXENTE IUGA)
... IAR EU RĂSPUNZÂND
În Covasna și Harghita,
De la el a supt iubita,
Dar, cum știm cu toții bine,
Astăzi suge de la tine. (SORIN FINCHELSTEIN)
LUMEA DE AZI
Astăzi printre multe rele
S-a născut și-un sex model:
Femeile între ele
Și bărbații, el...cu el!
MORALA:
Lumea bună s-a cam dus
Azi s-a-ntors cu fundu-n sus! (IOAN TIMOFTE)
DE CE SĂ LEGALIZĂM CĂSĂTORIILE
DINTRE PERSOANE DE ACELAȘI SEX?
Când vedem lucruri prostești
Putem să le ignorăm...
Dar când știm că-s nefirești
Le mai și legalizăm? (IOAN TIMOFTE)
UNGURII CUMPĂRĂ ÎNGRĂȘĂMINTELE CHIMICE
DE LA TĂRGU MUREȘ ȘI NI LE VÂND NOUĂ LA PREȚ DUBLU
Unguri-s ageri la minte
Ca români-s mai isteți
Ne cumpără-ngrășăminte
Și ne vând cu dublu preț! (IOAN TIMOFTE)
MULT AȘTEPTATUL INTERVIU CU LIDERUL DE LA KREMLIN
Un jurnalist din Vest a vrut să-i ia
Un interviu briant, nu oareșice.
Citindu-l, comentează- o chehaiá
Că muntele-a născut un șoarece. (LERU CICOARE)
ȘI NOI, DIN EST, AM VREA-N UÉ REPREZENTARE
N-a fost, în exprimarea lui livréscă,
Vreun apropó cuiva să-i tragă clapa,
Nici vorbă nu, dar toți au înțelés că
El bate șaua să priceapă iapa. (LERU CICOARE)
CRITERIUL DE BAZĂ
În funcții de conducere-n UÉ
Când ne vom da cu toții diligénța
Ca, -n loc de țară, rasă, sex etc.,
Să prevaleze harul, competența? (LERU CIOARE)
DEMOCRAȚIE INTERPRETATIVĂ?
Când alții, -n timp, vorbeau de comasări,
Era atac cumplit la constituție.
Azi ei în fruntea noii guvernări,
E cea mai democratică soluție. (LERU CICOARE)
IERI – ALEGERI SEPARATE, AZI – ALEGERI COMASATE
Ne convingeau: democrația costă,
Alegeri facem, nu economie!
Ce-ascunde, dar, confuză și anostă,
Ideea comasării – din regie? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NOI SUB LEGE, LEGEA SUB NOI?
Planuri coacem și răscoacem
Șiru-alegerĭlor când vine:
Nu ce spune legea facem,
Procedăm cum ne convine,
Iar de trebuie, -o refacem. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CONCURENȚĂ LA ȘEFIA PARTIDULUI
Văzând că n-o propun la primărie
(Nu manifestă nimeni diligență)
Și cum nu poate fără de șefie,
Ea la partid le face concurență. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ARGUMENT, NU GLUMĂ!
Ni-i NATO scut, îmi spune-un ins, să nu mă tem.
Nu cred? Pot să-mi confirme și la circă.
Nu doar acest teméi - l-a pus în joc - suprem,
Ba și-un pariu: o litră de poșircă! (NICOLAE CRIHĂNEANU))
HANNIBAL ANTE PORTAS?
Toți șefii prin birouri tremurau
Și se dădeau hidoși de ceasul morții:
Pe Hannibal mai lesne îl vedeau,
Decât pe fermieri în fața porții. (NICOLAE MĂTCAȘ)
TENTATIVĂ EȘUATĂ DE A-I LUA CU ZURBAUA
Guvernu-a pus, pe-ascuns, dar ca normal,
Impozit pe concediul medical.
Bolnavii, -n draci: că n-o să-i mai voteze,
Și guvernanții – hai să-l anuleze. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DA UN BIR PE AER NU S-AR CERE?
Consultația la medic e cu plată?
Dar asigurarea n-o include?
La ghișeu – o replică-ndesată?
Oare Cel-de-Sus nu vă aude
Cu-ale voastre plăsmuiri zălude? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CHIAR NIMENI NU RĂSPUNDE?
Béchtel pierdem, frați Nicúla,
Pfizer, Roșia Montană...
Se întunecă facúla,
Nu cade nicio coroană. (NICOLAE MĂTCAȘ)
IRONII ÎN FAMILII PESCĂREȘTI
- Vezi, fă, peștele cum tace?
Orice-i faci, te lasă-n pace;
Ea i-o-ntoarce, nu e țoapă:
- Bă, dar peștii beau doar apă! (DUMITRU BUJDOIU)
UN RECHIN ÎN MARE,
LÂNGĂ CONSTANȚA (Presa)
Asta ne mai trebuiește,
N-avem noi rechini destui?!
Baronii-ntreabă, firește:
Care-o fi partidul lui? (DUMITRU BUJDOIU)
FII MAI ACTIVĂ, DRAGĂ!
- Hai, desfă-le pe-amândouă
Și ridică-le mai sus;
Mișcă-te, că-acuma plouă!
Și mai am un jgheab de pus. (DUMITRU BUJDOIU)
DOI SĂTENI DESPRE REVIRGINARE
(Caz din presă)
- Auziși ce “ fete mari”?
Le iau proștii, cioflingari;
- La noi or fi zeci cusute,
- La noi, sigur sunt cu sute. (DUMITRU BUJDOIU)
BLONDE, DUPĂ DIVORȚ
- Idiotul, m-a blamat
Că n-aș fi bună la pat;
- Păi, și cum te-ai apărat?
- Cu zeci de martori din sat. (DUMITRU BUJDOIU)