Ca trăitor în mediul rural, este o plăcere deosebită să citesc o revistă a cărei geneză s-a produs într-un sat, e drept, Şanţ, unul cu rezonanţă socio-culturală naţională, un sat atemporal care  se încăpăţânează să trăiască împreună cu intelectualii săi, aşa cum ar spune-o Blaga, în „zariştea cosmică”. Revista este realizată într-o ţinută excepţională, ca rezultat al armonizării dintre  texte, imagini, fotografii, specii literare, culori, nume care semnează etc. Într-o primă analiză pot spune că revista, care a ajuns deja la numărul 10, mi-a amintit de cele trei discursuri de recepţie la intrarea în Academie ale lui Blaga („Elogiul satului românesc”), Rebreanu („Laudă ţăranului român”) şi Sadoveanu („Poezia populară”). Revista se pliază pe punctul de vedere privind satul al fiecăruia din cele trei personalităţi literare româneşti amintite: Blaga („satul este unanimul nostru înaintaş fără nume”), Rebreanu („ţăranul este singura realitate permanentă inalterabilă”) şi Sadoveanu („ţăranul este păstrătorul lumii vechi, arhaice şi patriarhale”). Articolele semnate de  Valer Pop,  Alexandru Dărăban, Lucian Claudiu Grapini,  Vasile Iuga de Sălişte, Mircea Daroşi, Liviu Păiuş, Iulian Patca, Cornel- Leontin Moisil, Vasile Ureche, Luminiţa Rusu, Icu Crăciun, Dănilă Filipoi şi alţii confirmă cele spuse mai sus. Un număr mare de pagini ţin să ne amintească faptul că „Veşnicia s-a născut la sat” (Blaga), că „Ţăranul român este începutul şi sfârşitul” (Rebreanu) şi că „Universul sufletului ţărănesc se compune din adevăr, dreptate, demnitate şi iubire pătimaşă” (Sadoveanu).

Proza şi poezia ocupă un loc important în revista în discuţie. Am citit câteva proze şi pot spune că am descoperit acel temei temporal în configurarea destinului, semn că revista se axează pe o tematică a prezentului, în care doar viaţa şi iubirea  sunt importante, în timp ce moartea mai suportă amânare. Poezia pendulează între tonul clasic şi tuşele moderne. Sunt bucuros să întâlnesc şi un botoşănean, Al. D. Funduianu, adept al unui modernism ce duce spre ivirea unor prozopoeme  pline de idei: „cuvintele sunt… / - cum să vă spun - / ca o tavă cu jeratec  în  / herghelii / în care / uneori şi / numai / cu aripi poţi pătrunde // cuvintele au întotdeauna / rădăcini / nu poţi fi grăit să / le mături fluierând în / poeme // cuvintele sunt miraje de / gând /  de care nu te poţi apropia / decât / cu mâna pe inimă // iubire de / taină şi strigăt în pustiu - / cuvintele” („cuvintele”).

Al treilea aspect, care e şi cel care mă interesează având în vedere rubrica pe care o păstoresc mai bine sau mai rău,  îl reprezintă poezia cu formă fixă, cu precădere epigrama.  Sunt prezenţi: Grigore Cotul (fabulă, epigramă pe o temă dată, definiţii epigramatice, ), Valer Pop (haiku), David Valentin (epigrame), Mihai Sălcuţan (proză). Să remarcăm  şi „EpigRebusul” în care Nicolae Bunduri, Ştefan Ciocianu, Grigore Cotul, Petru-Ioan Gârda, Janet Nică, Florin Rotaru şi Viorel Vrânceanu dau definiţii epigramatice pe o încrucişare realizată de Ştefan Ciocianu.

Grigore Cotul consemnează  rezultatele Festivalului Naţional de Epigramă „La Izorul Someşului”, ediţia a III-a, Şanţ, septembrie 2023.   Premiul al II-lea a fost acordat botoşăneanului Ioan Mamaische ( Tema „Vara … la ţară:  Atmosferă încărcată -  „Cu vecinii mei, la ţară, / Oameni simpli, dar maturi, / După ce petrec o seară, / Şi ţânţarii… sunt mahmuri!”; Problemă bugetară -  „Numai nervi şi supărare, / Pe la instituţii… vara, / Şeful e plecat la mare / Şi-i rămasă… secretara”; Tema liberă: O bomboană! – „Femeia-i ca o acadea, / E o dulceaţă, un şerbet, / O savurezi, te-nsori cu ea / Şi-n doi, trei ani… ai diabet!”; Competiţie conjugală – „Soţu-i meşter priceput / Şi câştigă… în afară, / Dar nevasta l-a-ntrecut: / Că-i meseriaşă-n ţară!”.

David Valentin publică „Epigrame despre dietă”. Alegem două din cele 18:  Război psihologic – „Tot blocul mă invidiază, / Miresmele trezesc ispite, / Pe-ascuns, îi simt cum salivează… / Căci azi gătesc răbdări prăjite!”;  Masochism – „Dieta-i un tanc cu şenile, / Provoacă şi chinuri şi stres: / Bogaţii să scape de kile, / Săracii că n-au de ales.”

Grigore Cotul publică „Epigrame pe teme date”: „Mintea de pe urmă”, „Grade”, „Faţă în faţă”,  „Revedere”, Azi Stan, mâine căpitan”, „Bucovinenii”, „Cu dus şi întors”, „Cetate”, „Mediul şi media”, „Tăcerea mieilor” şi „Murături”.  Ne oprim la tema „Cu dus şi întors”: Revenire – „De la vecina mea de sus, / Cobor slăvit, de vlagă stors, / Că soţul ei, de-un timp,  e dus / Şi n-am putut s-o dau la-ntors!”; Rugăciune – „Acum, când sunt singur şi-i greu, / Că anii, pe rând, mi s-au tors, / Mă rog să-mi mai dea Dumnezeu / O tipă cu… dus şi întors.”

Ajunsă, după cum spuneam, la numărul 10, aspectul este menţionat într-un editorial semnat de Grigore Cotul şi intitulat „Zece…”,  în care ţine să-i menţioneze pe toţi cei care au contribuit la menţinerea în viaţă a acestei reviste de nota 10(zece).  (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

BĂRBATUL MAJORDOM

Când i-a căzut cu tronc stăpâna,

Timid el îi ceruse mâna.

Surprinsă şi-aparent ea calmă,

Nu i-a dat mâna. Doar o palmă. (VASILE LARCO)

VINURI, VINURI…

Afirm, că nu am încotro,

Ştiind de-a vinului capcană:

Şi beciurile pot fi o

Economie subterană. (VASILE LARCO)

CONTROL DE RUTINĂ

Aşa prevede protocolul,

Şi-i respectat, de bună seamă:

Se face în birou controlul,

Iar actul propriu-zis, în cramă. (VASILE LARCO)

UNUI EPIGRAMIST

Dintre atâtea rânduieli

De una trebuie s-asculţi:

Pe cititori să nu-i înşeli…

Că nici aşa nu ai prea mulţi! (VIOREL MARTIN)

INVESTIŢII

Pe autostrăzi penale,

Taie, doar la zile mari,

Panglici inaugurale…

Fel de fel de panglicari! (VIOREL MARTIN)

EDUCAŢIE

Fiul meu cel mititel

Nu mai e ca altădată:

Doar ce m-am răstit la el…

Şi m-a dat în judecată! (VIOREL MARTIN)

UMANISM

În ţară, orice-ar fi să fie

Şi-oricât de prost cu viaţa stăm,

Noi punem preţ pe omenie,

Iar la produse îl dublăm… (GHEORGHE BÂLICI)

REFLECŢII ÎN FAMILIE

Ce bine e la mine-acasă,

Când stau cu toţi ai mei la masă

Şi n-am în pungă o para,

S-o şterg şi eu pe undeva. (GHEORGHE BÂLICI)

CONFLICT AUTO… DOMESTIC

După ce-n stâlp a boţit-o

L-a-ntrebat ce o să ia:

- Cred că un Mercedes Vito…

- Boule, ia Dacia! (DUMITRU MONACU)

UNUI STOMATOLOG

Are-o meserie,

Dificilă, grea,

Că precum se ştie,

Trage… la măsea! (DUMITRU MONACU)

GHINION

Mânat de poftele-I carnale,

Şi-a comandat o păcătoasă,

Din alea ce-s prin geamuri, goale,

Dar, s-a trezit cu cea… de-acasă! (IOAN MAMAISCHE)

REŢETĂ DE SUCCES

Ca să facă performanţă,

Unii dau mereu din coate,

Alţii dau frumos din clanţă,

Ea, în schimb, a dat… de toate! (IOAN MAMAISCHE)

BANUL-OCHIUL DRACULUI

Când iei ca șpagă banii-gheață,

Amicilor, prin gând le trece

Că asta-i provocare-n viață

Să poți gândi un timp la ...rece! (MAX OPAIȚ)

DEFINIȚIE

Un curs de dezvoltare personală

Ce-aștepți s-aducă toată bucuria

Ce-n viață este azi fundamentală,

E pentru unii doar... căsătoria!   (MAX OPAIȚ)

EXERCIȚIU PROFESIONAL

Deși lucrează în servicii,

Cu studii în avocatură,

Amicul este plin de vicii

               ... de procedură! (MAX OPAIȚ)

ALTRUISM POLITIC

Azi, un politician,

Neavând deloc măsură,

Stă cu ochii la „ciolan”

Renunțând la ... „ garnitură”! (MAX OPAIȚ)

ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ

Când sunt alegeri comasate,

Conform tradiției străbune,

Se fac pomeni, dar limitate,

Că interese nu-s comune!    (MAX OPAIȚ)

ALTERNATIVĂ AUTOHTONĂ LA ALEGERI

Practic, în democrație,

S.R.I. -ul e-o ocultă

Bună la Președinție;

Nu că face, dar... ascultă!  (MAX OPAIȚ)

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

PARADISUL PROMIS

E reală, e un vis?

Pare mare-nghesuială:

La intrarea-n paradis

E o coadă...infernală (FLORIN TEODOR NECHITI)

Splendid jocul de cuvinte

Dar ia spune, să nu minți

Ca s-o iei mai înainte

Dai o șpagă pe la sfinți? (ŞTEFAN BAŞNO)

EXPERIENȚĂ POLITICĂ

În zece ani, a devenit

Un politician versat:

Din cinci partide a fugit,

Din alte cinci l-au alungat. (PETRU IOAN GÂRDA)

Deci știe tot eșichierul?

Păi uite, ăsta-i premierul,

Ba dacă iau mai bine-aminte

E foarte bun ca președinte! (ŞTEFAN BAŞNO)

MELOMAN

Barul zilnic îl seduce,

Muzica-i a sa plăcere.

Și la operă s-ar duce,

Dar acolo nu au bere. (RADU MIHAI)

Ba a încercat odată,

S-a făcut de băcănie

Și l-au dat afară-ndată

C-a dansat ... pe simfonie! (ŞTEFAN BAŞNO)

RĂSPUNS LUI ANDREI ŞTEFAN 

(care se întreabă: Oare Caragiale știa de comasare?)

Păi citește "Teiegrame",

E aceeași caragață

Întâi se luau la palme

Apoi se pupau în piață!. (ŞTEFAN BAŞNO)

E CLAR

În ţara mea cu neam supus,

E clar, cum soarta-nvârte fusul,

Că Răsăritul a apus

Şi, de un timp, răsare-Apusul! (NICĂ JANET)

La noi e tot cu fundu-n sus

Acum ne dăm înspre Apus

Și ne prăjim în ritm vioi

Că vine Estul peste noi! (ŞTEFAN BAŞNO)

BIRJĂREASCĂ

Am fost, femeie, Soarele tău,

O Stea îmi erai, din Calea Lactee,

Dar astăzi un alt nătărău

E Soarele tău...de femeie! (AXENTE IUGA)

AȘA DA

Pe curent, centrală-aleasă,

Am acuma chiar de-s moș,

N-o să-mi mai vedeți pe casă,

Sau pe față, nici un coș! (AXENTE IUGA)

DOAR MĂMĂLIGĂ LA CINĂ

- Hai la masă, mama strigă,

Ore-s multe până mâine,

Noi, rupând din mămăligă,

La mâncat intrăm în pâine! (AXENTE IUGA)

MEDICALĂ

Mă întreabă farmacista,

Eu în ușă, cât dulapul,

Fluturând în mână lista:

- Bade Iuga, iar cu capul? (AXENTE IUGA)

Când pe unul capu-l doare

Cert e semnul că-l mai are

Nu prea-i bine, ce să zic,

Dacă nu mai simți nimic. (ŞTEFAN BAŞNO)

ÎN DATA DE 07.02

ȘI-AU SERBAT ZIUA DE NAȘTERE 4 EPIGRAMIȘTI CUNOSCUȚI

Patru-epigramiști și grei,

În aceeași ziuliță,

Unii spun că-s numai trei,

I. Diviza și cu Ghiță! (AXENTE IUGA)

SOACRA ESTE NUMAI UNA

Ţin la Dânsa ca nebunul,

De la ea a supt iubita,

Soacra este numai "unul",

(În Covasna și Harghita). (AXENTE IUGA)

... IAR EU RĂSPUNZÂND  

În Covasna și Harghita,

De la el a supt iubita,

Dar, cum știm cu toții bine,

Astăzi suge de la tine. (SORIN FINCHELSTEIN)

LUMEA DE AZI

Astăzi printre multe rele

S-a născut și-un sex model:

Femeile între ele

Și bărbații, el...cu el!

MORALA:

Lumea bună s-a cam dus

Azi s-a-ntors cu fundu-n sus! (IOAN TIMOFTE)

DE CE SĂ LEGALIZĂM CĂSĂTORIILE

DINTRE PERSOANE DE ACELAȘI SEX?

Când vedem lucruri prostești

Putem să le ignorăm...

Dar când știm că-s nefirești

Le mai  și legalizăm? (IOAN TIMOFTE)

UNGURII CUMPĂRĂ ÎNGRĂȘĂMINTELE CHIMICE

DE LA TĂRGU MUREȘ  ȘI NI LE VÂND NOUĂ LA PREȚ DUBLU

Unguri-s ageri la  minte

Ca români-s mai isteți

Ne cumpără-ngrășăminte

Și ne vând cu dublu preț! (IOAN TIMOFTE)

MULT AȘTEPTATUL INTERVIU CU LIDERUL DE LA KREMLIN

Un jurnalist din Vest a vrut să-i ia

Un interviu briant, nu oareșice.

Citindu-l, comentează- o chehaiá

Că muntele-a născut un șoarece. (LERU CICOARE)

ȘI NOI, DIN EST, AM VREA-N UÉ REPREZENTARE

N-a fost, în exprimarea lui livréscă,

Vreun apropó cuiva să-i tragă clapa,

Nici vorbă nu, dar toți au înțelés că

El bate șaua să priceapă iapa. (LERU CICOARE)

CRITERIUL DE BAZĂ

În funcții de conducere-n UÉ

Când ne vom da cu toții diligénța

Ca, -n loc de țară, rasă, sex etc.,

Să prevaleze harul, competența? (LERU CIOARE)

DEMOCRAȚIE INTERPRETATIVĂ?

Când alții, -n timp, vorbeau de comasări,

Era atac cumplit la constituție.

Azi ei în fruntea noii guvernări,

E cea mai democratică soluție. (LERU CICOARE)

IERI – ALEGERI SEPARATE, AZI – ALEGERI COMASATE

Ne convingeau: democrația costă,

Alegeri facem, nu economie!

Ce-ascunde, dar, confuză și anostă,

Ideea comasării – din regie? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

NOI SUB LEGE, LEGEA SUB NOI?

Planuri coacem și răscoacem

Șiru-alegerĭlor când vine:

Nu ce spune legea facem,

Procedăm cum ne convine,

Iar de trebuie, -o refacem. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

CONCURENȚĂ LA ȘEFIA PARTIDULUI

Văzând că n-o propun la primărie

(Nu manifestă nimeni diligență)

Și cum nu poate fără de șefie,

Ea la partid le face concurență. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

ARGUMENT, NU GLUMĂ!

Ni-i NATO scut, îmi spune-un ins, să nu mă tem.

Nu cred? Pot să-mi confirme și la circă.

Nu doar acest teméi -  l-a pus în joc  - suprem,

Ba și-un pariu: o litră de poșircă! (NICOLAE CRIHĂNEANU))

HANNIBAL ANTE PORTAS?

Toți șefii prin birouri tremurau

Și se dădeau hidoși de ceasul morții:

Pe Hannibal mai lesne îl vedeau,

Decât pe fermieri în fața porții. (NICOLAE MĂTCAȘ)

TENTATIVĂ EȘUATĂ DE A-I LUA CU ZURBAUA

Guvernu-a pus, pe-ascuns, dar ca normal,

Impozit pe concediul medical.

Bolnavii, -n draci: că n-o să-i mai voteze,

Și guvernanții – hai să-l anuleze. (NICOLAE MĂTCAȘ)

DA UN BIR PE AER NU S-AR CERE?

Consultația la medic e cu plată?

Dar asigurarea n-o include?

La ghișeu – o replică-ndesată?

Oare Cel-de-Sus nu vă aude

Cu-ale voastre plăsmuiri zălude? (NICOLAE MĂTCAȘ)

CHIAR NIMENI NU RĂSPUNDE?

 Béchtel pierdem, frați Nicúla,

Pfizer, Roșia Montană...

Se întunecă facúla,

Nu cade nicio coroană. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 IRONII ÎN FAMILII PESCĂREȘTI

- Vezi, fă, peștele cum tace?

Orice-i faci, te lasă-n pace;

Ea i-o-ntoarce, nu e țoapă:

- Bă, dar peștii beau doar apă!  (DUMITRU BUJDOIU)

UN RECHIN ÎN MARE,

LÂNGĂ CONSTANȚA (Presa)

Asta ne mai trebuiește,

N-avem noi rechini destui?!

Baronii-ntreabă, firește:

Care-o fi partidul lui?  (DUMITRU BUJDOIU)

FII MAI ACTIVĂ, DRAGĂ!

- Hai, desfă-le pe-amândouă

Și ridică-le mai sus;

Mișcă-te, că-acuma plouă!

Și mai am un jgheab de pus.  (DUMITRU BUJDOIU)

DOI SĂTENI DESPRE REVIRGINARE

 (Caz din presă)

- Auziși ce “ fete mari”?

Le iau proștii, cioflingari;

- La noi or fi zeci cusute,

- La noi, sigur sunt cu sute.  (DUMITRU BUJDOIU)

BLONDE, DUPĂ DIVORȚ

- Idiotul, m-a blamat

Că n-aș fi bună la pat;

- Păi, și cum te-ai apărat?

- Cu zeci de martori din sat.  (DUMITRU BUJDOIU)