Recitind, după câţiva ani, volumul „Ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns!” (Editura „SemnE”, Bucureşti, 2016) semnat de epigramistul Viorel Martin, mi-am amintit o zicere de acum câţiva ani a lui George Zarafu: „Omul sănătos, cu o anumită pregătire (vremea lui Cincinat a fost chiar aristocratică – deci benefică), râde sănătos”. Se vede că Viorel Martin este „un om cu pregătire” şi cu vocaţie şi, de aici, intrând adânc în volum, ai senzaţia acelui lucru făcut cu seriozitate. Când e vorba de epigramă, umorul lui Viorel Martin se cuibăreşte într-o formă insinuantă în 14 compartimente metodic etichetate: „Medicale”, „Femeia”, „La vârsta a treia”, „Politice”, „Parlamentare”, „Guvernamentale”, „Prezidenţiale”, „Sociale”, „Moravuri – Năravuri”, „Prin recreaţii”, „Slujind literele”, „Dedicaţii”, „Madrigaluri” şi „Caleidoscop”. Mesajul pe care îl dau epigramele lui Viorel Martin este unul îndrăzneţ şi asta pornind şi dintr-o ironie destul de tăioasă, deşi pictorii, graficienii şi caricaturiştii îi atribuie o privire blândă. Diada contradictorie (mesaj al epigramei – atitudine vizuală) denotă, cred eu, o prefăcută naivitate venită dinspre o inteligenţă sclipitoare. Grupajele politice – parlamentare – guvernamentale – prezidenţiale au trimiteri directe către politicieni ai timpului scrierii, cititorul recunoscându-i uşor pe Boc, Ponta, Crin, „Unguient”, Udrea, Băsescu , Iohannis şi alţii, pe care medicul, graficianul şi traducătoarea Laura Poantă i-a aşezat sub „aura” negativă a toxicităţii umane: „Persoane manipulatoare, avide de control, centrate excesiv pe sine şi care mereu au nevoie de ceva de la ceilalţi, dar comportamentul poate fi subtil şi greu de detectat, căci o astfel de persoană stăpâneşte arta prefăcătoriei, a minciunii perfide”. Alături de capii unei etape politice, pe care i-am amintit, se învârt traseiştii politici, deontologii vehemenţi, votanţii gen „cetăţeanul turmentat”, mafioţii politici, dominaţii de raţiunea de a fura, jurnalistul vândut puterii sau diasporeanul pus pe scandal: Unui politician traseist – „El e frate cu minciuna, / Nu s-a prea distins cu fapta / Şi ne fură-ntotdeauna… / Când cu stânga, când cu dreapta!”; Am votat schimbarea – „Ei ne guvernează vatra / Genial şi de aceea / Am ieşit din lumea a treia… / Şi-am intrat în lumea a patra!”; Unei candidate – Azi coţofana ce, cu zel, / Ne tot pârăşte la Bruxelles, / E politician salon / Din vremea lui Tutancamon!”; Guvernanţilor noştri – „Analfabeţi prin excelenţă, / Ei tot ne-au păcălit mereu, / Că n-au bun simţ şi n-au decenţă… / Au doar… hoţie şi tupeu!; Corul deontologilor vehemenţi – „Eu sunt adânc lovit în portofel / Şi atacat mereu la libertate, / Dar nu-l întreb ce leafă re el… / De la acei pe care-i pupă-n spate!”; Unui parlamentar – „Eu l-aş aprecia pe demnitar, / L-aş respecta oriunde şi oricând, / În primul rând că e parlamentar… / Dar la furat e tot în primul rând!”; Ne ducem de râpă – „Mândria noastră geto-daca, / Străvechiul sentiment etern, / Eu cred că a mâncat-o vaca… / De când sunt boii la Guvern!”; Odă lui Traian Băsescu (1) – „Ca preşedinte zece ani de vis, / Printre ilustre personalităţi, / Istoria-l va consemna precis… / La catastrofe şi calamităţi!”; Unui preşedinte – „Este ataşat de mediu, / Are morgă şi prestanţă, / Zece luni e în concediu, / Iar în rest… e în vacanţă!”; Unui preşedinte – Îl port în suflet şi în gând, / Ca orator e temerar, / Vorbeşte doar din când în când, / Dar tace… extraordinar!”.
Capitolul „Sociale” reprezintă un fel de analiză având acelaşi instrument, ironia. Epigramele acoperă zone ce trec de arealul românesc, ajungând până în inima Uniunii Europene şi dincolo de graniţele ei. Apelând la vizibile tente sociologice, Viorel Martin se apleacă asupra zonelor şi categoriilor care au nevoie de o reconstrucţie sistemică: facturile din ce în ce mai mari, elemente ale vieţii rurale, problematica reformei în sănătate, şomajul, prostituţia, crizele de toate tipurile, nivelul de trai, efectele grevelor, „impoziada” etc.: Consecinţă – „Am votat mereu în viaţă / Toate secăturile, / De-aia ne schimbăm la faţă… / Când ne vin facturile!”; La ţară – „De din deal înuncă, / Oamenii au har: / Unii-s buni de muncă, / Alţii… de pahar!; Nu tot ce zboară se mănâncă – „Cugetarea e adâncă, / Dar, în criza asta grea, / Văd că tot ce se mănâncă… / Zboară de pe masa mea!”; Pe criză – „Nu mi-ar fi niciodată greu, / Ca să plătesc în numerar, / Dar banu-n buzunarul meu / E… nume-rar!!; Impoziada – „În ţara lu` Impozit vodă / Nici înhumarea nu-i comodă! / Că legislaţia-i parşivă… / Şi-ţi ia impozit pe colivă!; Retrocedare – „Ce gospodar primarul, iată / Mi-a dat grădina parcelată, / Dar eu voiam, ca să-mi ajungă,/ Ca să mi-o dea mai parcelungă!”.
Un compartiment interesant este cel intitulat „Moravuri – Năravuri”, ales printre cele 14, pentru gradul mare de a se preta la epigramă. Autorul face o analiză mulându-se pe cele trei sensuri pe care le presupune binomul morav – nărav: conduită, relaţii şi norme. Viorel Martin se axează pe comportamente sociala, acte şi fapte, pe modul de respectare a valorilor morale şi a principiilor, extrăgând deprinderile rele. Am vaga senzaţie că autorul are convingerea, contrară altor epigramişti, că fiinţele omeneşti nu pot fi îndreptate şi asta din cauza faptului că totul este condiţionat, cu precădere de comportamentul politicienilor, a poliţiştilor, a medicilor, a celor din presă etc.: Poliţia rutieră- „Ca un tâlhar de drumul mare, / Cu radare şi girofare, / Atacă de pe orice benzi… / Să-şi facă planul la amenzi!”; La Curtea Constituţională – „Avem convingeri sănătoase, / Că şase-ori şase fac treişase, / Dar astăzi m-am convins pe veci, / Că fac: ba zece, ba optzeci!”; Şoferii – Sunt soldaţii lumii noi, / Angajaţi în lupte grele; / Nu le trebuie război… / Se omoară pe şosele!”.
Cititorul ar trebui să citească prima parte a volumului (paginile 5 – 140) ca pe un veritabil pamflet, urmând sfatul autorului din cuvântul său: „Să facem haz de necaz, să uităm toate grozăviile pe care le-am trăit!” (VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
LUI TONI MONACU (autorul
Volumului “COLŢUL DE RÂS”)
Umorului că-i ducem dorul,
Afirm discret, puțin uimit:
La COLȚ de pus e autorul!
De ce e RÂSUL pedepsit?... (VASILE LARCO)
APRECIERE (se dedică lui
GHEORGHE HREAPCĂ)
Privesc admirativ spre Gheorghe Hreapcă,
E bun epigramist, o spun oricui,
Iar eu îmi voi lua o nouă şapcă
Să am ce scoate-n faţa dumnealui! (VASILE LARCO)
IERARHIE (se dedică lui
AL. D. FUNDUIANU)
În scris azi Funduianu excelează,
De-aceea se pronunţă o mulţime
Că-n epigramă-ar fi un om de bază,
Dar nu-i, el e de vârf, la înălţime! (VASILE LARCO)
AVARIŢIE
Fiind un harpagon sadea
Specialist în vorbe goale,
Iubitei daruri nu-i făcea…
Dar lacom îi dădea târcoale! (DAVID VALENTIN)
FABULĂ
Pe soaţa lui cea răsfăţată
Vulpoiul, astăzi ruinat,
Ar vrea s-o vadă spânzurată
…De gâtul unui Lup bogat. (ION DIVIZA)
ETERNA OSÂNDĂ
De eşti sărman cu blugii rupţi
Sau un boier cu-averi perene,
Cu lenea ta nu poţi să lupţi,
Iar dacă poţi să lupţi, ţi-e lene. (ION DIVIZA)
ADEVĂRUL
De el nicicând nu mă despart,
Ci doar constat, ca amărâtul,
Că n-ar umbla cu capul spart,
De i-am fi rupt minciunii gâtul! (ION DIVIZA)
CLARIFICAREA FETEI DE PE CENTURĂ
Celor ce ne fac depravate
Trebuie să le-o spun direct,
Că merităm mai mult respect,
Centura e de… castitate! (DUMITRU MONACU)
VEŞNICA LOR GARANŢIE
Să stea-n groapă mult şi bine,
Au pus pază la morminte,
Să nu iasă, Doamne Sfinte,
Cum se-ntâmplă la scrutine! (IOAN MAMAISCHE)
„IN VINO VERITAS”
De-a doua zi după scrutin,
Stau strajă lângă robinet,
Căci mi-au promis, şi-s bun creştin,
Că fac din apă… Cabernet! (IOAN MAMAISCHE)
UNUI POLITICIAN IMPOSTOR
Frecvent vorbește la tribună
În Parlament sau la Senat,
Având discursul care sună
a... plagiat! (MAX OPAIŢ)
EGIM PREFERENȚIAL
Dorm aleșii în Senat
Pe îndemnizație,
Cu buget de ei votat,
Ei fac ... figurație! (MAX OPAIŢ)
PARADOX
Multe țin de-nțelepciune,
( Lucruri vrute și nevrute!)
Fi-ndcă și o slăbiciune
Este uneori virtute! (MAX OPAIŢ)
OPTIMISM
De vine foamea peste noi,
Nu-i cea mai mare din nevoi,
Că-ntreg poporul, copt la minte,
S-a antrenat mai înainte… (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI DEMNITAR LINIŞTIT
În ţară, chiar de-i chin şi numai of,
Te uiţi la lucruri ca un fiulozof,
Iar ele sunt mereu, bătu-le-ar vina,
Castelul tău, un cont şi limuzina… (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI AMIC CE MĂ BÂRFEȘTE
Un prieten foarte bun,
Mă tot pupă . Ce să spun!?
Asta e la el dreptate…
Rău c-o face pe la spate. (ADRIAN TIMOFTE)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
NOSTIMADĂ-N MIEZ DE IARNĂ
Iarna într-o zi cu soare,
Dar din acela cu dinți
Nepoțeii mei cuminți
Mi-au adresat o-ntrebare. (GEORGE CEAUŞU)
Cu nepoții când vorbești
Ca să nu fii de rușine
Și cumva să nu greșești
Ia-ți, bre, Facebook-ul cu tine! (ŞTEFAN BAŞNO)
TRANZIŢIE
Fără nici un fel de viză,
Străveziu ca o fantomă,
A ieşit, cu greu, din criză
Şi-a intrat uşor în comă. (RADU IVAN)
Sprințar jocul de cuvinte
Dar umorul e cam trist,
Te-a luat pe dinainte
Tentativa de artist. (ŞTEFAN BAŞNO)
SUPRAVIEȚUIRE
După-atâtea crize crunte...
Mă încearcă sentimentul
Că sunt viu, cu" stele-n frunte"
Și nu-mi irosesc talentul! (RADU IVAN)
Dumnezeu a fost cu tine
Generos, Indubitabil,
Ai talent, o știi prea bine ,
Dar modest - puțin probabil... (ŞTEFAN BAŞNO)
Eu mă mulțumesc cu harul
Dat de Cer- nu sunt ateu-
Alții au talent cu carul,
Știe bunul Dumnezeu... (RADU IVAN)
Ai simțit așa îndemn
Carul să-l cioplești din lemn
Însă ai destulă minte
Să cioplești și cu cuvinte! (ŞTEFAN BAŞNO)
SUPERSTIȚIE
Bat cuvintele ca toaca
Undeva, ca un îndemn...
Și să nu vorbesc de-a " moaca"
Eu mai bine bat în lemn(RADU IVAN)
Bat și eu în lemn, ca prostul,
După unii-așa e rostul
Ca să nu dai de belele
Însă dau eu peste ele (ŞTEFAN BAŞNO)
REALIZARE PROFESIONALĂ
Elev slab - n-a fost în stare
Să duc-o mediatoare.
Dar azi, cu statut sonor,
Este dom' mediator! (FLORIN TEODOR NECHITI)
După părerea mea, Florine,
Părerea ta nu sună bine!
Că astăzi, cei cu multă carte
De funcții sunt ținuți departe,
Fiindcă au promovat băieții
Doar proștii și analfabeții! (ŞTEFAN BAŞNO)
POURQUOI PAS?
Cu aerul său burghez,
Primul domn luxemburghez,
Face-o vizită de stat
Cu-ntâia doamnă bărbat! (MARLENA CIOBANU)
Dacă asta-i Europa
În care-am avut acces,
Să mă ierte taica popa -
Fac ceva pe-așa succes! (ŞTEFAN BAŞNO)
SEMNALE
Tot îmi dă inima semne
Cu tic-tacul anormal,
Și mă tem să nu însemne
Că rămân fără...semnal! (IULIAN BOSTAN)
Când constați că n-ai semnal
Nu-i de vină receptorul -
Lumea asta fără hal
Care e emițătorul... (ştefan başno)
NECAZURI…
Cum câinii străzii-au fost „săltați”,
Iar în copaci sunt frunze-o droaie,
Îi văd pe unii supărați
Căci n-au de ce să le mai taie. (VASILE PANFILE)
Nu-,i impediment pe-aici
Că românu-i inventiv
Taie frunză la pisici
Și se crede productiv! (ŞTEFAN BAŞNO)
Frunze la pisici când tai
O surpriză poți să ai:
Tot gustând din clorofilă
Vor uita de Șoricilă! (VASILE PANFILE)
Păi dacă te gândești, e logic
Și e și foarte ecologic,
E-n consonanță cu Bruxellesul
Că, ce ai, bre, cu șoricelul? (ŞTEFAN BAŞNO)
AMORUL E UN LUCRU MARE!
De Sfantul Valentin dau veste
Că azi cocoșii-au două creste!
Sunt generoși și delicați
Deci puicilor...vă-mpiedicați! (EMILIA CONSTANTIN)
Eee, că are două creste,
Ce așa mare poveste?
De-ar fi-n dublu exemplar
Rușinosul mădular... (ŞTEFAN BAŞNO)
- NEDUMERIRE COSMOPOLITĂ -
Nu pot pricepe tevatura,
Cu ziua la… îndrăgostiți
Sau care este legătura,
Cu noi, acei… căsătoriți? (NELU MATER)
Ne-mbătăm cu apă rece
C-am fi tineri și drăguți
Dar uităm că timpul trece
Și ne face moșneguți... (ŞTEFAN BAŞNO)
CONDUCÂND
La ocazie-am luat
O persoană curioasă,
După chip părea băiat,
După sâni...e chiar frumoasă! (AXENTE IUGA)
DE ZIUA ÎNDRĂGOSTIȚILOR
Eu nu-s, de Valy Day, erou,
Că nu am bani pentru cadou,
Dar am, în schimb, deci nu mă vait,
Ce-i necesar...de Valy Night! (AXENTE IUGA)
ALEGERI
Patru fete-mi sunt plăcute,
Toate faine și bogate,
Ca să mă însor mai iute
Fac alegeri comasate. (AXENTE IUGA)
LA SERVICIU
Un coleg, cam ciobănel,
Vine cu mirosuri grele,
F'ind din ALBA, zice el,
N-are rost să se mai spele. (AXENTE IUGA)
PREȘEDINTELE
Mâncând în avion, la ceas,
Întreaga lume o văzu,
Eu îl știam ca neam de sas,
De traistă, nu! (AXENTE IUGA)
CRESC CONTINUU PREȚURILE LA PECO
Creșterea f'ind galopantă,
La lichidul de motor,
Caut drumuri doar în pantă
Și cobor! (AXENTE IUGA)
RECOMANDARE DE LA U.E.
Și soție și amantă,
Asta este moda nouă,
Uniunea recomandă
Să le-avem pe amândouă! (IOAN TIMOFTE)
COMASARE SAU NU
Fie sau nu comasare,
La alegerile locale,
Nici o importanță n-are...
Libere sau comasate,
S-aducă prosperitate
Și schimbări majore-n toate! (IOAN TIMOFTE)
FETELE DIN BOTOȘANI
Fetele din Botoșani
Știu cum să câștige bani...
Stau cochete pe centură
Și-i ,,câștigă,,... doar nu-i fură ! (IOAN TIMOFTE)
PLĂTJM TAXĂ ȘI PE BOALĂ
După ce-ai căzut la pat
Și până te-ai vindecat,
Dup-atâta cheltuială
Plătești taxă ...și pe boală ! (IOAN TIMOFTE)
FOTBAL, LIGA NAȚIUNILOR*
Iar luptăm cu Kosovo
Și, iar n-avem încotro,
Decât să le-o dăm la gioale,
Fără sancțiuni brutale. (DUMITRU BUJDOIU)
* După tragerea la sorți, grupa C2: România,
Kosovo, Cipru, Lituania/Gibraltar
ANUL ALEGERILOR
Comasate, separate,
Oricum vor fi aranjate;
Votăm ca o babă oarbă,
Patru ani o luăm în barbă. (DUMITRU BUJDOIU)
PROTESTE INUTILE
Protestele lungi și dese,
Cheia proastelor succese;
Adevărul altul este:
Îi doare-n cur de proteste. (DUMITRU BUJDOIU)
SEX ÎN ȘCOLI (Libertatea)
Iar Vasluiul își ia partea
Cu un elev din a șaptea;
Azi în școli, ca altădată,
Se face sex și-n privată (DUMITRU BUJDOIU)
PROF DE MATE LA ȘCOALA DE FETE
Le învață pe-ndelete
Ce-i un număr, cum faci softuri,
Să știe să facă opturi,
Cum să facă să nu fete. (DUMITRU BUJDOIU)
CULMEA PERFIDIEI
Să faci o țară crematoriu,
Să hăcuiești un teritoriu
Ș’apoi să zici cu m’en fich-ism:
„Eliberare de nazism!” ?... (LERU CICOARE)
DACĂ TOT TE REFERI LA ISTORIE
Prin istórii slóbodă
Ca vodă prin lóbodă,
Gura-ți nu-și dă autogol
Cu imperiul mongol?? (LERU CICOARE)
AGRESOR PACIFICATOR?
Acum, că a halit Crimeea
Și-o halcă groasă de ciolan,
Tot el să sară cu ideea
Să-ncheie pace ... pe maidan?! (LERU CICOARE)
DAR LA APROAPELE NU SE GÂNDEȘTE?
Din grea robie greu salvat
De rugi ca prin vedénie,
Pe sine doar se vede-n stat,
Ceilalți – hójma-n bejénie. (LERU CICOARE)
VILĂ PREȘEDINTELUI PE DUCĂ?
Când se spetește-n slujba țării,
Nu poate țara-n drum să-l lase.
Când nu și-i sclav înfumurării,
Și mai deține șase case... (LERU CICOARE)
CINE SĂ NE INSUFLE SIGURANȚA?
Când vezi probleme cum dezbat,
Mai importanți ar fi, e-hé,
Comentatórii din TV,
Nu responsabilii de stat. (LERU CICOARE)
EXPLICAȚIE DE DIASPOREAN A FENOMENULUI
DE EMIGRARE ÎN MASĂ LA ROMÂNI
Nu manque d’argent doar, sărăcia
Ne mână-n beznă să fugim:
Tupeul, nula, cumătria,
Prostocrația ca regim. (LERU CICOARE)
DISCUȚII INTERMINABILE
Mijește în dispúte zarea.
Niciunul nu se dă bătut,
Iar de nu trece comasarea,
Vor spune, calmi, că nici n-au vrut. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LÂNGĂ GÂRLĂ, LA RĂCOARE,
PUN ALEGERĬLE LA CALE
Sub o salcie pletoasă
Doi boși grei, dându-se huța,
Își frământă tărtăcuța
Cum s-o dea, piatra, din casă.
-Eu o litră, tu o litră,
Fata mea nu se mărită!
-Fata ta s-a mărita,
Da tu zestre ce i-i da?
-Dac-ajungem la-nțelegeri,
Votăm comasări de-alegeri,
Patruzeci de perne mari
Cu voturi pentru primari,
Patruzeci de perne mici –
Sfetnici să votăm și vici,
Și la perne – zeci de fețe
Pentru șefii de județe...
-Nu-ți fie cu supărare,
Fata ta s-a mărita,
Dacă i-i mai da ceva:
Loc la prezidențiale!
-Cuscre, dar hapsân ești, zău,
Nu te temi de Dumnezeu?
Las că ești tu din Buzău,
Dar nici eu din Melesteu.
Nu spuneai mata-n priér
Că te simți bine premĭer?!
Drept care partidul meu,
La impas luând aminte,
M-a propus la ce-i mai greu:
Candidat la Președinte!
-Dacă nu, rămâi, măi tată,
Cu fata nemăritată.
Ne-ntâlnim după alegeri
Pentru alte înțelegeri. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CONCUBINAJ POLITIC POSTELECTORAL
Sătul de-atâtea ne-nțelegeri,
Ce-a sugerat un loverboy?
Decât să comasăm alegeri,
Ne comasăm post-factum noi! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
JOC DE GLEZNE
Că se-nțeapă pe la spate,
La scovérgi prin șandramále
Nu-i un semn că s-ar desparte
De ciolan și portparale. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PEȘTII HRĂPĂREȚI DIN ENERGIE
Vădit constrânși de plafonare,
Cei din engie-așteaptă, șfei,
Râvnita liberalizare
Să pună prețul ce-l vor ei. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂT AU SĂ NE TOT UMFLE „BĂIEȚII DEȘTEPȚI” DIN ENERGIE FACTURA?
Borțoasă, ne-a ajuns la os factura,
Tu dai c-un yaht și-un Rolls-Royce lovitura.
De grijă zici că-i mori poporului,
Când gata ești să-i scoți și pielea lui?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DIN AGENȚIILE BĂNOASE
ȘI STATUL IA CIUBÚCE GRASE
(SĂ-I PESE DE GÂBELE NOASTRE?)
Las’ că băieții de săltat
Ne-au cocârjat cu – grea – factura,
Cu generoase dări la stat
Și-acestuia i-astupă gura. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SPECULĂ CRASĂ CU ENERGIA ELECTRICĂ
Vor, i-acuzi tu, să te prade,
Ei - că piața hotărăște.
Cum, dar, când în lume scade,
Numai la noi prețul crește? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CE NU NE SPUN JUDECĂTORII DESPRE HOȚUL PRINS ȘI PUS LA DUBĂ
Câți bani ardea prin zări virgine,
O știm și noi și-o știn chiar bine,
Dar câți din banii ce-a furat
Au fost restituiți la stat? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CELOR CARE AR VREA SĂ PRIVATIZEZE SERVICIILE MEDICALE
Sănătatea-n patria lui pește
Cum s-o trecem, scali, voi, la privat?!
Sănătatea nu se târguiește,
Ci-i un drept asigurat de stat! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂND DIN CAUZA UNUI COPAC NU VEZI TOATĂ PĂDUREA
De necrezut să-și ia vreun ins
Concediu că-l dor spatele.
Mai grav când - pentr-un hoț neprins –
Bolnávi, plătim noi toatele. (NICOLAE MĂTCAȘ)
APĂRĂTOAREA DE ȘOBOLANI PRETINDE UN NOU MANDAT
De guzgani când nú poți să trăiești,
Méritele coanei cáre i-s:
I-a adus din Franța-n București
Sau din România la Paris? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SE MAI VREA PRIMAR CINCI ANI
CĂ I-I JALE DE GUZGANI
Rugi în strană la vecérnii
Și la polunóșnițe,
Nu cumva, în dricul iernii,
S-aducă și plóșnițe. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PRIMARULUI CAPITALEI CANDIDAT LA AL DOILEA
MANDAT: VERBA VOLANT, SCRIPTA MANENT
Apă caldă-n prima zi
De mandat la capitală...
Prima ghină-a fost a fi,
Cea de-a dou’-ar fi fatală! (NICOLAE MĂTCAȘ)