Reiau lectura volumului „Epigrame ilustrate (Editura „Pim”, IaÅŸi, 2023), autori David Valentin ÅŸi Cornel-Marin Chiorean. În „Loc de dat cu… epigrama” nr. 283 (vezi ÅžtiriBT), am scris despre paginile numerotate cu numere impare. Ele pun în evidenţă câte o epigramă ÅŸi o caricatură adecvată temei acesteia. Paginile cu număr par ale cărÅ£ii ar putea constitui un volum de sine stătător, unul all inclusive. David Valentin nu are o cultură a preferinÅ£elor. El pune sub semnul poantei orice abatere de la morală. Păstorel spunea că „face epigrame cum face găina ouă”. Vorbele i s-ar potrivi, la fel de bine, ÅŸi lui David Valentin. Am citit câteva cărÅ£i scrise de acest autor (singur sau în tandem) ÅŸi pot spune că el nu evoluează aflându-se la umbra vreunui epigramist. El se dezvoltă sub propria efigie ÅŸi este de analizat profilul psihologic al acestui autor ÅŸi cum o astfel de bogăţie de epigrame păstrează sub o formă impecabilă mecanismul alcătuirii acestei specii („Sunt un bonom mătăhălos ÅŸi chel / Dar mulÅ£i ar vrea ridichea să mi-o frece / De-aceea-mi dau pe cap cu antigel… / Când simt nevoia să gândesc la rece!”).
Îl percep pe David Valentin ca fiind dominat de principii specifice moralei, ÅŸi asta nu numai la nivelul exprimării poantei, ci ÅŸi la modul de relaÅ£ionare cu ceilalÅ£i, fie ei colegi de creaÅ£ie, fie cei care bat la poarta afirmării prin epigramă. David Valentin îÅŸi armonizează adecvat cele patru elemente ale tetracotomiei impusă de antropologi privind distanÅ£a spaÅ£ială faţă de celălalt: distanÅ£a intimă, cea personală, cea socială ÅŸi cea publică. Toate se află între limite normale.
Epigramele lui Valentin David au în vedere realizarea unor portrete psihosociologice ale posesorilor de vicii. Esteticul nefiind scop primordial, va fi subjugat socialului ÅŸi eticului. Epigramele nu ne îndeamnă doar la râs, ci ÅŸi la acÅ£iune. Epigramistul în discuÅ£ie nu pune accent pe prosopografie (calităţile fizice ale unei persoane) ci pe etopee (prezentarea moravurilor), cu precădere când e vorba de relaÅ£iile intrafamiliale sau extrafamiliale unde întâlnim ÅŸi elemente de sexualizare: Concubinaj culinar – „Făcutul mâncării nu-i joacă: / Uzând de cuÅ£ite, cârlige, / Nevasta cărniÅ£a o toacă, / Iar soÅ£ul, modest, doar o frige!”; Cură eficientă – „Nevasta poate-acum să zboare, / De când din kile a redus: / Dă des din aripi ÅŸi picioare… / Cu un vecin, ce stă mai sus!”; Mintea de pe urmă – Nevestei poÅ£i să-i dai de toate, / Dar nu-i un mare avantaj: / Căci afli pielea ce îi poate, / Doar la divorÅ£ ÅŸi la partaj!”; Talente ascunse – „Cu glas nevinovat de Å£ânc, / Dar care-Å£i dă frisoane reci, /Eu cânt puternic, din adânc… / Când soaÅ£a mă închide-n beci!”; Capitulare totală – „C-o pârdalnică muiere, / Rea de muscă, tare-n clanţă, / Åžeful apărării cere, / Zilnic, altă ordonanţă!”.
Când este vorba despre politică ÅŸi politicieni, Valentin David ascunde printre cele patru versuri ÅŸi un optimism temperat cu scopul de a ne pune în armonie cu energiile cititorului, fiindcă acest concept nu este numai din sfera moralităţii ci e ÅŸi o manifestare existenÅ£ială: Paradoxurile politicii – „Lui Marte, aducând ofrandă, / În dure lupte intestine, / Cad multe capete, pe bandă… / Dar morÅ£ii-o duc destul de bine!”; Strategii diferite – „Să ocupe-o sinecură / Sau o slujbă mai bănoasă, / Unii stau cu limba-n gură, / AlÅ£ii stau cu limba scoasă!”; Sub Zodia Circului – „Ne pândeÅŸte un blestem, / Carnavalul e pe stradă, / Iar în Parlament avem / O cumplită mascaradă!”; Labirint politic - „Politica-i un labirint, / Cu minotaur de stil nou: / Avid de aur ÅŸi argint, / Jumătate om, jumătate bou!”
Umorul lui David Valentin ÅŸi satira lui Cornel-Marin Chiorean sunt chestiuni de educaÅ£ie. Pentru noi, cititorii, ele sunt chestiuni de inteligenţă ÅŸi înÅ£elegere.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
CUCERIRE LA BAR
Cercei avea, păr lung pe spate,
Flirtam, ea se lăsă curtată,
Târziu, spre seară, din păcate,
Văzui că e băiat, nu fată. (VASILE LARCO)
CONFESIUNE
Mi-am cunoscut iubita într-o seară,
Plimbându-mă pe malul unui lac,
Când o-ntrebam discret de e fecioară,
Iar ea, cu-n zâmbet fin, mi-a zis că-i RAC! (VASILE LARCO)
CU GÂNDUL LA PÄ‚STOREL
Tristeţea lirică m-a prins
Åži-o trec cu nostalgie-n glas:
Pe strada VIILOR s-a stins,
Dar printre VII, VIU a rămas! (VASILE LARCO)
LOCUL MEU ÎN VIAŢĂ
L-am căutat, visând etern,
Dar adevăru-i cam sinistru:
Când am ajuns pe la Guvern,
Mi-l ocupase un ministru… (GHEORGHE BÂLICI)
PRECIZARE
Iubita mea, din câte am aflat,
S-a-ndrăgostit grozav de-un bătrânel,
Că are buzunarul tot umflat,
Doar că al lui e de la portofel… (GHEORGHE BÂLICI)
NOSTALGIA RURALÄ‚
DUPÄ‚ TRECUTUL SOCIALIST
Prin iarba fragedă din lunci
Păşesc acum cu ochi-n rouă,
Căci şefii mai furau şi-atunci,
D-ai drept că ne lăsau ÅŸi nouă… (GHEORGHE BÂLICI)
NOII ÎMBOGÄ‚Å¢IÅ¢I
Pot să nu aibă facultatea,
Dar nu cerÅŸesc, ca mii ÅŸi mii,
Căci îÅŸi păstrează demnitatea
La casa de economii. (GHEORGHE BÂLICI)
ROMÎNII DUPÄ‚ COMUNISM
Popor harnic ÅŸi tenace
Ce-a construit socialismul,
Iar din nouăzeci încoace
Dărână capitalismul… (DUMITRU MONACU)
STRATEGIE
De azi, guvernu-i izolat
Dintr-un motiv de stat, major,
Dar încă n-a comunicat
Dacă de gripă sau… popor! (IOAN MAMAISCHE)
TABLOUL HÄ‚RNICIEI
Toţi lucrează-n legea lor,
Şi pretind că merge treaba,
Cei cu munca… nu au spor,
Cei cu sporuri… stau degeaba! (IOAN MAMAISCHE)
INDECIÅžI
Toată floarea cea aleasă,
Crema scumpei ţărişoare,
Vrea să lucreze de-acasă,
Dar nu-s hotărâÅ£i… din care! (IOAN MAMAISCHE)
UNDE DAI ȘI UNDE CRAPĂ!
Coaliția pe ducă,
Pentru toți a fost tezaur,
Dar, s-a dovedit caducă;
S-au săpat și-au dat de ... A.U.R. ! (MAX OPAIŢ)
OGLINDÄ‚, OGLINJOARÄ‚! ...
Trecută de o vârstă bună,
La două toamne-o primăvară
La vârstă numără È™i-adună,
Sperând să pară... domniÈ™oară! (MAX OPAIÅ¢ )
INSISTENȚĂ LA STOMATOLOG
Fi-ndcă vine-n cabinet,
Mi-au venit de-un timp idei
Și-am ajuns încet, încet
Să mă uit în gura ei! (MAX OPAIÅ¢ )
CONTABIL PE DRUM ALUNECOS
La câÈ›iva paÈ™i de la ogradă
Se poate face-un prim bilanÈ›:
Imi place tare în zăpadă,
Dar nu È™i...OPEL-ul în È™anÈ›!(AXENTE IUGA)
ÎN TREN
La clasa-a doua, fără net,
Mi se aprinde un călcâi
Când îmi solicită bilet
O conductoare...clasa-ntâi! (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ÅžTEFAN BAÅžNO
Mi-amintesc de vremea când
Copil, mă jucam pe dâmb
Și auzeam flăcăi zicând:
"Doamne, câte calcă... strâmb!" (AL. D. FUNDUIANU)
Din priviri admirative
Pentru domnișoare dive
Uite-aÈ™a ieÈ™i în viață
Vorba cu "Moaș-ta pe ghiață!" (ŞTEFAN BAŞNO)
Fulgii, care fac nămeții,
Pot fi număraÈ›i încet;
Numeri mult mai greu poeții
Ce apar pe internet! (CRÄ‚CIUN ALBA)
Ștefan Bașno
Fulgii însă se topesc
Stau, cuminți, pe jos se-așează,
Dar poeții se-nmulțesc
Și postează, și postează...(ŞTEFAN BAŞNO)
E pustiu pe toată strada
Și din ceruri cade nea
Doar vecinu-și dă zăpada
Și-o aruncă-n curtea mea! (STELICĂ ROMANIUC)
Chiar că nu pricep povestea:
ÎÈ›i dă zăpada peste gard,
Dar tu ce-ai vrea să-ți dea nevasta
Să-l pricopsești cu un bastard? (ŞTEFAN BAŞNO)
Mi-a reparat de mult un ceas
De masă, într-o săptămână
Și-atâtea piese i-au rămas
Că mai făcea un ceas de mână! (STELICÄ‚ ROMANIUC)
Păi ăsta mester priceput
Ce dintr-un ceas îÈ›i face două,
Dar sper că nu ești un ciufut
Să vrei să meargă amândouă! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
VOT LA 16 ANI
Când va vota È™i minorul
Odată cu tot poporul
Va alege la-ntâmplare
Un candidat oarecare
De care habar nu are...! (IOAN TIMOFTE)
POLITICA ȘI CORUPȚIA
Politica-n România
Încurajează hoÈ›i
C-avem politicieni corupți
Tot din ce în ce mai mulÈ›i...! (IOAN TIMOFTE)
CE ESTE LEGEA...
Legea este-o barieră
Ca-n vamă la frontieră
Pe dedesubt merg cățeii
Pe deasupra sar dulăii
Dau cu capu-n ea...doar boii !
*
Orice lege este dată
Ca să fie încălcată
Căci dacă n-ar exista
N-am avea ce încălca...! (IOAN TIMOFTE)
ÈŠN FAMILIE
Asta cred că nu-i un joc!
De mii de ani, dar se păstrează:
Când femeile iau foc,
Bărbaţii se... evaporează. (ADRIAN TIMOFTE)