Reiau lectura volumului „Epigrame ilustrate (Editura „Pim”, Iaşi, 2023), autori David Valentin şi Cornel-Marin Chiorean. În „Loc de dat cu… epigrama” nr. 283 (vezi ŞtiriBT), am scris despre paginile numerotate cu numere impare. Ele pun în evidenţă câte o epigramă şi o caricatură adecvată temei acesteia. Paginile cu număr par ale cărţii ar putea constitui un volum de sine stătător, unul all inclusive. David Valentin nu are o cultură a preferinţelor. El pune sub semnul poantei orice abatere de la morală. Păstorel spunea că „face epigrame cum face găina ouă”. Vorbele i s-ar potrivi, la fel de bine, şi lui David Valentin. Am citit câteva cărţi scrise de acest autor (singur sau în tandem) şi pot spune că el nu evoluează aflându-se la umbra vreunui epigramist. El se dezvoltă sub propria efigie şi este de analizat profilul psihologic al acestui autor şi cum o astfel de bogăţie de epigrame păstrează sub o formă impecabilă mecanismul alcătuirii acestei specii („Sunt un bonom mătăhălos şi chel / Dar mulţi ar vrea ridichea să mi-o frece / De-aceea-mi dau pe cap cu antigel… / Când simt nevoia să gândesc la rece!”).
Îl percep pe David Valentin ca fiind dominat de principii specifice moralei, şi asta nu numai la nivelul exprimării poantei, ci şi la modul de relaţionare cu ceilalţi, fie ei colegi de creaţie, fie cei care bat la poarta afirmării prin epigramă. David Valentin îşi armonizează adecvat cele patru elemente ale tetracotomiei impusă de antropologi privind distanţa spaţială faţă de celălalt: distanţa intimă, cea personală, cea socială şi cea publică. Toate se află între limite normale.
Epigramele lui Valentin David au în vedere realizarea unor portrete psihosociologice ale posesorilor de vicii. Esteticul nefiind scop primordial, va fi subjugat socialului şi eticului. Epigramele nu ne îndeamnă doar la râs, ci şi la acţiune. Epigramistul în discuţie nu pune accent pe prosopografie (calităţile fizice ale unei persoane) ci pe etopee (prezentarea moravurilor), cu precădere când e vorba de relaţiile intrafamiliale sau extrafamiliale unde întâlnim şi elemente de sexualizare: Concubinaj culinar – „Făcutul mâncării nu-i joacă: / Uzând de cuţite, cârlige, / Nevasta cărniţa o toacă, / Iar soţul, modest, doar o frige!”; Cură eficientă – „Nevasta poate-acum să zboare, / De când din kile a redus: / Dă des din aripi şi picioare… / Cu un vecin, ce stă mai sus!”; Mintea de pe urmă – Nevestei poţi să-i dai de toate, / Dar nu-i un mare avantaj: / Căci afli pielea ce îi poate, / Doar la divorţ şi la partaj!”; Talente ascunse – „Cu glas nevinovat de ţânc, / Dar care-ţi dă frisoane reci, /Eu cânt puternic, din adânc… / Când soaţa mă închide-n beci!”; Capitulare totală – „C-o pârdalnică muiere, / Rea de muscă, tare-n clanţă, / Şeful apărării cere, / Zilnic, altă ordonanţă!”.
Când este vorba despre politică şi politicieni, Valentin David ascunde printre cele patru versuri şi un optimism temperat cu scopul de a ne pune în armonie cu energiile cititorului, fiindcă acest concept nu este numai din sfera moralităţii ci e şi o manifestare existenţială: Paradoxurile politicii – „Lui Marte, aducând ofrandă, / În dure lupte intestine, / Cad multe capete, pe bandă… / Dar morţii-o duc destul de bine!”; Strategii diferite – „Să ocupe-o sinecură / Sau o slujbă mai bănoasă, / Unii stau cu limba-n gură, / Alţii stau cu limba scoasă!”; Sub Zodia Circului – „Ne pândeşte un blestem, / Carnavalul e pe stradă, / Iar în Parlament avem / O cumplită mascaradă!”; Labirint politic - „Politica-i un labirint, / Cu minotaur de stil nou: / Avid de aur şi argint, / Jumătate om, jumătate bou!”
Umorul lui David Valentin şi satira lui Cornel-Marin Chiorean sunt chestiuni de educaţie. Pentru noi, cititorii, ele sunt chestiuni de inteligenţă şi înţelegere.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
CUCERIRE LA BAR
Cercei avea, păr lung pe spate,
Flirtam, ea se lăsă curtată,
Târziu, spre seară, din păcate,
Văzui că e băiat, nu fată. (VASILE LARCO)
CONFESIUNE
Mi-am cunoscut iubita într-o seară,
Plimbându-mă pe malul unui lac,
Când o-ntrebam discret de e fecioară,
Iar ea, cu-n zâmbet fin, mi-a zis că-i RAC! (VASILE LARCO)
CU GÂNDUL LA PĂSTOREL
Tristeţea lirică m-a prins
Şi-o trec cu nostalgie-n glas:
Pe strada VIILOR s-a stins,
Dar printre VII, VIU a rămas! (VASILE LARCO)
LOCUL MEU ÎN VIAŢĂ
L-am căutat, visând etern,
Dar adevăru-i cam sinistru:
Când am ajuns pe la Guvern,
Mi-l ocupase un ministru… (GHEORGHE BÂLICI)
PRECIZARE
Iubita mea, din câte am aflat,
S-a-ndrăgostit grozav de-un bătrânel,
Că are buzunarul tot umflat,
Doar că al lui e de la portofel… (GHEORGHE BÂLICI)
NOSTALGIA RURALĂ
DUPĂ TRECUTUL SOCIALIST
Prin iarba fragedă din lunci
Păşesc acum cu ochi-n rouă,
Căci şefii mai furau şi-atunci,
D-ai drept că ne lăsau şi nouă… (GHEORGHE BÂLICI)
NOII ÎMBOGĂŢIŢI
Pot să nu aibă facultatea,
Dar nu cerşesc, ca mii şi mii,
Căci îşi păstrează demnitatea
La casa de economii. (GHEORGHE BÂLICI)
ROMÎNII DUPĂ COMUNISM
Popor harnic şi tenace
Ce-a construit socialismul,
Iar din nouăzeci încoace
Dărână capitalismul… (DUMITRU MONACU)
STRATEGIE
De azi, guvernu-i izolat
Dintr-un motiv de stat, major,
Dar încă n-a comunicat
Dacă de gripă sau… popor! (IOAN MAMAISCHE)
TABLOUL HĂRNICIEI
Toţi lucrează-n legea lor,
Şi pretind că merge treaba,
Cei cu munca… nu au spor,
Cei cu sporuri… stau degeaba! (IOAN MAMAISCHE)
INDECIŞI
Toată floarea cea aleasă,
Crema scumpei ţărişoare,
Vrea să lucreze de-acasă,
Dar nu-s hotărâţi… din care! (IOAN MAMAISCHE)
UNDE DAI ȘI UNDE CRAPĂ!
Coaliția pe ducă,
Pentru toți a fost tezaur,
Dar, s-a dovedit caducă;
S-au săpat și-au dat de ... A.U.R. ! (MAX OPAIŢ)
OGLINDĂ, OGLINJOARĂ! ...
Trecută de o vârstă bună,
La două toamne-o primăvară
La vârstă numără și-adună,
Sperând să pară... domnișoară! (MAX OPAIŢ )
INSISTENȚĂ LA STOMATOLOG
Fi-ndcă vine-n cabinet,
Mi-au venit de-un timp idei
Și-am ajuns încet, încet
Să mă uit în gura ei! (MAX OPAIŢ )
CONTABIL PE DRUM ALUNECOS
La câțiva pași de la ogradă
Se poate face-un prim bilanț:
Imi place tare în zăpadă,
Dar nu și...OPEL-ul în șanț!(AXENTE IUGA)
ÎN TREN
La clasa-a doua, fără net,
Mi se aprinde un călcâi
Când îmi solicită bilet
O conductoare...clasa-ntâi! (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
Mi-amintesc de vremea când
Copil, mă jucam pe dâmb
Și auzeam flăcăi zicând:
"Doamne, câte calcă... strâmb!" (AL. D. FUNDUIANU)
Din priviri admirative
Pentru domnișoare dive
Uite-așa ieși în viață
Vorba cu "Moaș-ta pe ghiață!" (ŞTEFAN BAŞNO)
Fulgii, care fac nămeții,
Pot fi numărați încet;
Numeri mult mai greu poeții
Ce apar pe internet! (CRĂCIUN ALBA)
Ștefan Bașno
Fulgii însă se topesc
Stau, cuminți, pe jos se-așează,
Dar poeții se-nmulțesc
Și postează, și postează...(ŞTEFAN BAŞNO)
E pustiu pe toată strada
Și din ceruri cade nea
Doar vecinu-și dă zăpada
Și-o aruncă-n curtea mea! (STELICĂ ROMANIUC)
Chiar că nu pricep povestea:
Îți dă zăpada peste gard,
Dar tu ce-ai vrea să-ți dea nevasta
Să-l pricopsești cu un bastard? (ŞTEFAN BAŞNO)
Mi-a reparat de mult un ceas
De masă, într-o săptămână
Și-atâtea piese i-au rămas
Că mai făcea un ceas de mână! (STELICĂ ROMANIUC)
Păi ăsta mester priceput
Ce dintr-un ceas îți face două,
Dar sper că nu ești un ciufut
Să vrei să meargă amândouă! (ŞTEFAN BAŞNO)
VOT LA 16 ANI
Când va vota și minorul
Odată cu tot poporul
Va alege la-ntâmplare
Un candidat oarecare
De care habar nu are...! (IOAN TIMOFTE)
POLITICA ȘI CORUPȚIA
Politica-n România
Încurajează hoți
C-avem politicieni corupți
Tot din ce în ce mai mulți...! (IOAN TIMOFTE)
CE ESTE LEGEA...
Legea este-o barieră
Ca-n vamă la frontieră
Pe dedesubt merg cățeii
Pe deasupra sar dulăii
Dau cu capu-n ea...doar boii !
*
Orice lege este dată
Ca să fie încălcată
Căci dacă n-ar exista
N-am avea ce încălca...! (IOAN TIMOFTE)
ȊN FAMILIE
Asta cred că nu-i un joc!
De mii de ani, dar se păstrează:
Când femeile iau foc,
Bărbaţii se... evaporează. (ADRIAN TIMOFTE)