Aşa cum ne-a obişnuit deja în ultima perioadă, David Valentin vine cu un alt volum realizat în tandem cu un caricaturist de marcă şi spirit ironic dezvoltat: Cornel – Marin Chiorean.
David Valentin („Epigramist monden, / Omagiat postum, / Scria într-un catren, / Cât alţii-ntr-un volum!”) şi Cornel – Marin Chiorean („Caricaturist de seamă / Cu umor fierbinte / Vrea să scrie epigramă / Fără de cuvinte!”) se supun, aşa cum se poate observa pe coperta a IV-a, unei observaţii făcută de Leonardo da Vinci: „Pictura este ca o poezie mută; poezia este ca o pictură oarbă”.
Creativitatea tandemului este pusă în evidenţă pe paginile fără soţ (impare) ale volumului unde la baza fiecărei caricaturi stă o epigramă scrisă de David Valentin, şi e normal să fie aşa, fiindcă tematica fiecărei caricaturi intră în armonie cu tematica epigramei. Cornel-Marin Chiorean are calităţi artistice care îl ajută să concretizeze în desene problematica şi poanta epigramei, punând în joc o evidentă capacitate de analiză logică, identificând trăsături ale unor situaţii reale cum ar fi ridicolul şi lipsa de moralitate la politicieni („dacă vreun desen e strâmb îi vina realităţii” – spune undeva caricaturistul).
Sunt vizate: capra parlamentară („Nedorită nici de lup”), 101 dalmaţieni („Fac orice să prindă / O bucată de ciolan”), neamul nostru rezistent („Care trăieşte anevoios / Cu salarii de rahat”), Raiul şi Iadul („Ce azi e Rai, e mâine Iad… / Depinde cine-i la putere”), femeia ca etern chin, doctrina în veşnică schimbare („Falsul politician / Uită datoria sacră: / Teoretic vrea ciolan, / Practic, numai carne macră!”), El şi Ea, moda retro („Femeile-s amorezate de maimuţoi…”) etc.
Desenele lui Cornel - Marin Chiorean au vizibile tente metaforice şi elemente de simbolistică cu evidente alunecări spre satiră şi spre gag prin asociaţiile de situaţii contrastante. Nu-i o întreprindere facilă nici din partea caricaturistului în a reprezenta esența epigramei (analiza de bază prin stabilirea elementelor denotative ca apoi să faci decodarea stabilind trimiterile conotative) şi nici din partea cititorului în a descoperi încărcătura ironică disipată pe întregul desen (să stabilească mesajul din imagine).
Este ştiut faptul că folosirea unor culori adecvate poate transmite mesajul potrivit. Nu cunosc denumirea şi rolul acestui cafeniu închis care înglobează personajele, dar mie îmi dau senzaţia că ele înoată într-un mediu vâscos cum este cel dat de partea toxică a lumii, de mangafale, de spăimologi, de cei loviţi de sindromul Trahanache, de omul malign sau de omul prevaricatus. Cred că rolul acestui cafeniu închis, care poate fi şi un element de anticipaţie a culorii anului 2024 ( „peach fuzz” ), are rolul de a devia valoarea denotativă a timpului pe care îl pune în evidenţă epigramele lui David Valentin.
Cornel – Marin Chiorean transformă cu succes emoţia şi gândirea puse de David Valentin în epigramele sale în analogii vizuale. Cum o face? Ne spune şi Cătălin Statie privind expoziţia de desene / caricaturi a lui Cornel – Marin Chiorean în cadrul Festivalului Naţional de Satiră şi Umor „Povestea Vorbei” (2022): „… este un mare caricaturist, talentat desenator şi cu defect din naştere. Ochiul este defect din care cauză el vede lumea în linii strâmbe, vede în noi ce n-am vrea să vadă, vede realitatea reală şi nu aia cu care ne minţim noi”. (VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
URMĂRI NEFASTE ALE UNOR LEGI
Date doar cu „destinație“
Nu aduc o relaxare
Ci, din contra, o inflație
Nemaipomenit de mare. (ELENA MÂNDRU)
IARNA LA ȚARĂ
Bătrânii nu-și mai află locul
Fiind de-o vreme singurei
Cum n-au nici cu ce-aprinde focul,
Se ceartă până sar scântei. (VASILE LARCO)
MUTAȚII DE TEMPERATURĂ
Când fulgii poposesc pe ram
Și bate crivățul în geam,
E ger, dar ca-n oricare iarnă,
Căldura-i strânsă în povarnă. (VASILE LARCO)
IARNA ÎN FAMILIE
Afară-i ger, în casă-i frig,
Cu toții stau în pat covrig
Dar atmosfera se-ncălzește
Când despre bani se amintește.(VASILE LARCO)
ALPINISM LITERAR
Nu ți-ai impus în plan poetic glasul
Și-nclin să cred, fiindcă spun o droaie,
Că ai fi încercat să urci Parnasul
De nu te-mpiedicai de mușuroaie! (VASILE VAJOGA)
UNUI JUNE
Orbit de-al dragostei fior,
S-a însurat ( mai sunt minuni!).
Iar l-a lovit norocul chior,
Căci ea era în ... patru luni! (MAX OPAIȚ)
VIAȚĂ LA BLOC
Vecinul de la trei e un burlac,
Iar la parter, mutată-i o blondină
Ce-ncearcă să-i mai facă lui pe plac,
De teamă c-ar putea să nu-i mai vină! (MAX OPAIȚ)
SPORT DE DAME
Joacă șah pe esplanadă;
Funcție de conjunctură,
Vrea să facă și-o rocadă
În partidă... la o tură! (MAX OPAIȚ)
VIAŢA
Pentru toţi cei ce au ochi să vadă,
Viaţa-i exact ca o autostradă
Şi de nu eşti pe banda potrivită,
Adio destinaţie dorită… (DUMITRU MONACU)
BILANŢ VITICOL
Anul ăsta nu-i mult vin,
C-au fost viile cam slabe,
Au făcut lăstari din plin,
Şi doar coarde… fără boabe! (IOAN MAMAISCHE)
REALITATE
Într-o lume virtuală,
Dominată de smartphone,
Greu găseşti una normal,
Să nu… pipăi silicon! (IOAN MAMAISCHE)
ÎN SPIRITUL BOBOTEZEI
Bun creştin şi om de bine,
De când s-a privatizat,
La bodega ce-o deţine
Tot ce vinde-i… botezat! (IOAN MAMAISCHE)
UNUI ISRAELIAN CARE ACUZĂ
CĂ ROMÂNA MEA ADUCE A RROMÂNĂ
Cum din română ai plecat...
De mult, spre ţărmuri nisipii,
Te-anunţ, şi trebuie să ştii,
Că limbile-au fuzionat. (SORIN FINCHELSTEIN)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
Lumea nu se schimbă,-n veci,
În van inima ți-o frângi:
Unii oameni plâng când pleci,
Alții... pleacă-atunci când plângi. (AL. D. FUNDUIANU)
Unii plâng doar dacă pleci
Să îți faci somnul de veci
Iar pe unii îi înfrângi
Doar dacă te faci că plângi. (ŞTEFAN BAŞNO)
COADĂ UTILĂ
Am două cozi mai vechi în curte,
De mătură și de topor
Am pus cârnații să se zvânte,
Pe cea de mătură-n pridvor
Am fost îndată întrebat
De ce-i dau măturii valoare
"-Cu mătură eu fac curat
Cea de topor e trădătoare! (CONSTANTIN DELIBAŞA)
Prin vechiul spațiu românesc
Al dracului se înmulțesc
Aceste cozi de la topor!
Păi fără "ajutorul " lor
A nostră țară Românie
Nu ajungea o colonie! (ŞTEFAN BAŞNO)
O EPIGRAMĂ… ÎN STIL MANELIST
La ceasul când se schimbă anii,
Cum io sunt bine, ce-aş mai zice ?
Hai, să-mi trăiască toți duşmanii,
Să aibă cine să se-oftice ! (CLAUDIU VAL)
Vrei să îți oftici dușmanii
Ia și-ți inmulțește banii
Fără teancul de lovele
Nu ești demn pentru manele! (ŞTEFAN BAŞNO)
A SE ŞTI!
Din toţi bărbaţii, fie că-i cunoşti,
Sau nu-i cunoşti, fiind cam largă glia,
Celibatarii-s sută-n sută proşti,
Căci ei cu nimeni nu-şi împart prostia. (NICĂ JANET)
Dar am o întrebare, Nică,
Și ca s-o pun îmi e cam frică
Sunt însurat, dar n-am habar
Cum pot s-ajung celibatar?... (ŞTEFAN BAŞNO)
Iohannis, om de spirit şi cultură,
Conducător stimat, model suprem,
Te lăudăm cu-asupra de măsură
Şi-n fruntea ţării zeci de ani te vrem. (NICĂ JANET)
Cârpaciul ce-a ajuns Cârmaci
Ne aducea din vizite contracte
Cârmaciul ce-a ajuns cârpaci
Doar poze și ceva facturi abstracte... (ŞTEFAN BAŞNO)
Cum adevăru-i doar în vin
De la Crăciun își pun în plan
Să-l caute și îl obțin
Abia de ziua Sfîntului Ioan! (STELICĂ ROMANIUC)
Un băutor de cursă lungă
O ține până-n Paște-n dungă
Iar dacă este campion
Până la noul revelion! (ŞTEFAN BAŞNO)
2024, AN CU PATRU RÂNDURI DE ALEGERI
Pentru anul care vine,
Toţi românii să-nţeleagă,
Să analizeze bine
Şi apoi ei să... aleagă!… (VASILE MANOLE)
Anul ăsta tot alegem
Și ca electori dăm probă
Iar la toamnă-o să culegem...
Praful de pe tobă! (ŞTEFAN BAŞNO)
SĂRBĂTORILE TREC, BELELELE RĂMÂN
Nici gripa nu ne dă pace;
Taxe, facturi, ce poți face?
Vin alegeri, noi rebuturi;
Trăim tot din împrumuturi. (DUMITRU BUJDOIU)
ALTE SENSURI DIN VOCABULARUL COLINDELOR
Cu SORCOVA-i mereu plecat,
Plimbă URSUL, de-aci, coane!
Mereu ești AGHIEZMAT,
Iar te ții, mă, de IORDANE? (DUMITRU BUJDOIU)
AN ELECTORAL
Ce miniștrii-odat’ aveam,
Iorga, Titulescu, Armand…!
Acum nu mai găsim, neam,
Decât pe la second-hand. (DUMITRU BUJDOIU)
DOI INTERLOPI
- Ce faci, bă, îți merge-n plin?!
- Am deschis un magazin;
- Cu ce? Mă las și io de șutit,
- C-un levier, topor și-un cuțit. (DUMITRU BUJDOIU)
GRIJA EVAZIONISTULUI
Când a plecat la-nchisoare,
Lăsă tot la țiitoare,
Plină cu valută-i traista;
Să n-o confiște…nevasta. (DUMITRU BUJDOIU)
PROPUNERE DE SĂ-ȚI STEA MINTEA-N LOC
Dacă nu-ți place vecinul,
Îl reloci planificat
Sau tu însuți, cabotinul,
În alt loc te muți sau stat? (LERU CICOARE)
SE DAU DREPT URMAȘI AI ROMÂNILOR
DIN TERITORIILE OCUPATE
Ruși, tatari, ucraineni –
Dragă România li-é,
Că-i devin și cetățeni,
Ca să plece în UÉ. (LERU CICOARE)
AM SCĂPAT DE COMUNIȘTI?
Ne-arcuiam gura cât șura:
„Démosul a triumfat!”,
Iar ei dădeau lovitura
Decisivă: cea de stat. (LICOARE CICOARE)
COLINDĂTORII LUI ION CREANGĂ
În țări, în care nu sunt fálii,
Colindă-un singur președinte
Și doar la noi potențialii,
Pe coadă-l calc’, i-o iau-nainte. (LERU CICOARE)
LA TIMPURI NOI TOT EI EROI
Suflă-n vânt și coate goale,
Bișnițari, foști securiști
Au ajuns acum, marghioale,
Tot ei ... mari capitaliști. (LERU CICOARE)
INDEXAREA PENSIILOR - CU FAST
Indexarea iute s-o enunțe,
Câtă vreme-un alt nu s-a băgat,
Nu că n-are cine să ne-anunțe,
Să reținem cin’ le-a majorat! (LERU CICOARE)
GUVERNUL VREA SĂ ȚINĂ-N HĂȚURI INTERNETUL
Internetul – fiecúi
Cale liberă, cu plinul?
Ba mai pune-ți pofta-n cui:
Scoate, nene, buletinul! (LERU CICOARE)
ÎNTREBARE UNUI BARON LOCAL
Nu-i al tău conacu’? -Al mamei?
ȘI o pui pe muchea lamei??
Două vieți să fi lucratu,
Că nu construia palatu’! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MANĂ CEREASCĂ?
Vă vedeați pe mal de hududói
Într-un blând și dulce farniénte?
Nu vor introduce taxe noi.
Le-or mări pe cele existente! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DIN ASIGURAREA „FERMĂ”
DATĂ DE MINISTRUL FINANȚELOR
Noi taxe și impozite în schemă
Nu-s. Nici în exercíțiul de stat.
Dar de s-ar pune-o astfel de problemă,
Atât de greu e legea de schimbat? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SCUMP LA TĂRÂȚE ȘI IEFTIN LA FĂINĂ
(sau CÂND NU ȘTIE STÂNGA CE FACE DREAPTA)
Deficit de cadre medicale?
Statul pregătește mii de medici,
Ca apoi tot el să pună piedici
Angajării-acestora-n spitale! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNCURCĂTURĂ DE OALE LA ANGAJARE
Trágere în orb la indigóuri –
Zămintéli masive între oale:
LÍber secretarelor ’n birouri,
Restrâns asistentelor ’n spitale. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PE MANAGERII DE SPITALE NICIUN VÂNT NU-I BATE?
Sute de spitale lúcră-n țară
Făr’-autorizații de la ÍSU,
La cutremur, sigur, stând să piară.
Șefii-mbúcă-n tihnă tiramísu... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
D’ ALE MEDICILOR
Când se duc la morgă s-o ridice
Pentru autopsie ca s-o gate,
Asistenții cât pe ce să pice:
Înviata frunza dă să-și cate! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PROMISIUNILE CANDIDAȚILOR CURG GÂRLĂ
Toți s-au deprins făgăzi abíl să toace,
Incertul viitor li-i cunoscut.
Decât să ne tot spună ce vor face,
Nu-i mai dihái să spună ce-au făcut? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CINE PE CINE?
Un partid de cozondráci
Și-o partidă de șoșoáste.
El pe ea o bagă-n draci,
Ea îi bagă sula-n coaste. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CE NU-S POPULARE MAȘINILE ELECTRICE
În van în lume bob-rebéla Greta
Se zvârcolește pe altarul éco,
Motorul ni-l vom alimenta la peco
Cât n-ávem unde electroșareta. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CE SE TEM CRAINICII TV DE INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ
Inteligența artificială
Ne va scuti de-absurdul verb* „locáție”,
De „mai mă duc”, rostit fără sfială,
Și nu ne-a mai trata cu „voi” cu grație. (NICOLAE MĂTCAȘ)
*Verb – aici cu sensul „cuvânt”.
ARE, N-ARE – RUPTĂ E DIN SOARE
Îmi spui că n-are șapte ani de-acasă?
Că-n van să-i pupe nenea vrea gurița?
Păi cum să-i aibă câtă vreme casă
Domniței creșa-i fu și grădinița?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
APROPÓ DE INCENDIUL DE LA „FERMA DACILOR”
La o halbă -ndrug’ - de „Staroprámen”:
„Adevăru-a ars și el cu focul”.
Unul doar se-ncruntă – năpârstócul:
Oare câți au să mai ardă oameni?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂTE FERME DE-ALE DACILOR MAI SUNT?
Mii de unități din țară,
Că-s de stat sau că-s de cigă,
N-au autorizații, dară
ÍSU-rĭle? Le doare-n bigă! (NICOLAE MĂTCAȘ)
PENTRU TOȚI EPIGRAMIȘTII
Voi ce scrieți epigrame
ȘI deschideți ochii lumii
Îi distrați pe domni și doamne
Chiar de se supără unii...
Vă doresc la-nceput de an
Să porniți cu mult elan
S-aveți multă bucurie
Și putere de-a mai scrie
Despre bune,despre rele
Despre tot și toate cele
Cât mai multe inspirații
Despre unii...despre alții
Pe unii să-i lăudați
Pe alții să-i criticați
Umorul, hazul și gluma
Să le-aveți ca pân-acuma
Tot ce-ați petrecut în viață
Să vă fie o povață
Muza să vă însoțeascăÎ
Și pofta de scris să crească
Ca să avem peste ani
Epigramiști veterani! (IOAN TIMOFTE)
ÎNAINTE DE ALEGERI
Ne-așteptăm ca-n acest an
Să înceapă lupte grele :
Lupta pentru un ciolan
Și lupta pentru putere...! (IOAN TIMOFTE)
UNOR CANDIDAȚI
(valabil pentru unii dar aproape pentru toți)
In anul electoral
Fiecare candidat
Se comportă exemplar
Ca să prindă un mandat...
Dar când se vede ales
Și cu sacu pus în coș
Nu-l mai doare nici în fes
Și nici...undeva mai jos ...! (IOAN TIMOFTE)