O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist
„Vocabule terne – perle eterne” (Editura „Tipo Moldova”, Iaşi, 2022), autor Nicolae Mătcaş, continuă cu volumul al II-lea având subtitlul „catrene coraligene”. Dacă în recenzia de la primul volum (vezi „Loc de dat cu… epigrama” nr. 260) prezentam un foarte scurt itinerar biobibliografic al autorului, ar fi normal să facem referiri şi la activitatea de participant activ la mişcarea de eliberare naţională a românilor basarabeni din perioada 1985 – 1989 şi după. Din acelaşi itinerar biobibliografic (pagina 287) aflăm că Nicolae Mătcaş s-a implicat fără reticenţe în lupta pentru conferirea statutului de limbă de stat limbii române din Basarabia şi la revenirea la grafia latină. A fost secretar al Comisiei Interdepartamentale pentru problemele limbii materne, numită „Comisia de salvare a limbii”. Alături de Ion Dumeniuk a editat volumul „Coloana infinită a graiului matern” (Chişinău, 1990). A scris sute de articole în presa vremii, remarcându-se cele contra „moldoveniştilor” gen Vasile Stati sau Arcadie Dziubinski, care s-au opus vehement introducerii în uzul oficial din Republica Moldova şi în Constituţie a denumirii corecte a limbii (limba română) şi a poporului care o vorbeşte (poporul român din Basarabia). Din această perspectivă de susţinere a românismului, în 1998 scoate la Chişinău volumul „Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul”. În colaborare cu acelaşi Ion Dumeniuk a susţinut timp de ani buni rubrica „Învăţăm a scrie cu caractere latine”, iar la Televiziunea Moldovenească, în fiecare seară a prezentat serialul cu titlul „Învăţăm a citi şi a scrie cu caractere latine”. Acest serial a fost preluat şi de televiziunea în limba română de la Cernăuţi.
Toate aceste acţiuni i-au creat probleme din partea neosocialiştilor şi neocomuniştilor („agrarienii”). A fost acuzat de „românizare” a învăţământului din Republica Moldova şi de „reetnizare” (românizare) a tinerei generaţii, astfel că, venind la putere, aceştia l-au demis, rămânând fără loc de muncă. A fost înlăturat din învăţământ astfel că a fost nevoit să se autoexileze în România. Aici, până la pensionare, a activat în diferite domenii, cel mai important fiind cel de expert superior la Direcţia Generală de Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale din Ministerul Educaţiei din Bucureşti.
Şi acest al II-lea volum vine cu aceleaşi neobişnuite „potriviri de cuvinte”, după cum spune autorul, care dau de gândit în ceea ce priveşte verosimilitatea folosirii lor. Cele patru capitole sunt numite „Bagatele cu ichi”, „Bagatele cu şfichi”, „Bagatele ştrengărele” şi „Bagatele cu şrapnele”. Domină cuvântul minimalizator „bagatele” care intră în acord, din punct de vedere al valorizării, cu „terne”. Tot autorul ne vine în ajutor: „…dar nu mă dezic de convingerea că, aşa terne cum sunt, în folclorul nostru ele constituie adevărate nestemate („perle eterne” s-a ambiţionat autorul să caracterizeze expresiile frazeologice şi „cuvintele înaripate” din limba noastră – cea română, cum ar adăuga neapărat compatrioţii mei basarabeni, care au izbutit, în sfârşit, după atâţia ani de „chinuri ale facerii” s-o denumească şi în Constituţia lor cu numele ei adevărat)”.
Cuvântul „coraligen”, alăturat cuvântului „catren”, dă acestuia din urmă o semnificaţie nouă. Se creează o comparaţie subînţeleasă a fi un recif de corali. Aşa cum un astfel de recif este o construcţie realizată, în principal, de fiinţe vii, înălţându-se de pe fundul oceanului spre suprafaţă, suficient de mare pentru a influenţa mediul, în acelaşi mod autorul aşează catren lângă catren, volumul fiind o Mare Barieră de Catrene, remarcabilă prin varietatea temelor abordate, ironia fină şi frumuseţea rimelor: Conflict între generaţii – „Mama udă iar mortarul: / - Cam bătrân, dar bun, cu stare. / Fiice-i sare rău muştarul: / - O fi cu, dar nu-i în stare!...”; Marea diferenţă – „Să stai drept şi judeci strâmb / E-n stare orice tălâmb. / Să stai strâmb şi judeci drept / O face doar un deştept.”; Armonie perfectă – „Numai chef şi voie bună: / El – piper şi ea – ardei. / Ea îi cântă lui în strună, / El îi joacă-n struna ei.”; Funcţie de interes – „Ţi-ar face, pe-o vorbă-aleasă, / Din câlţi sită de mătasă. / Iar din borangic obială? / Sigur, dacă-i calci pe fală.”.
Cele două volume, de catrene dolmene(I) şi catrene coraligene(II), se pot înţelege numai cu dicţionarul pe masă datorită multitudinii de cuvinte scoase în faţă, pentru a nu fi uitate, dar mai ales pentru a le da înnobilatoare valori semantice. În fapt autorul recunoaşte „cât de pasionantă este activitatea de căutare a semnificaţiilor uzuale ale cuvintelor polisemantice înregistrate în dicţionare, dar şi de descoperire („ghicire”) a celor contextuale, auctoriale, rezultate din contiguitate, metaforism etc.” Din cele două volume, cititorul interesat poate face o listă de sute de sintagme pe care poporul român le-a încetăţenit ca metafore uzuale, motiv de a cunoaşte cu adevărat nu numai bogăţia lexicală şi frazeologică a limbii materne, ci şi, cu atât mai mult, bogăţia ei semantică tinzând spre infinit. Aceste sintagme sunt aşezate la baza catrenului, pe ele dezvoltându-se, nu de puţine ori, trei versuri cu valoare epigramatică , prezentând viciile oamenilor şi ale societăţii. Un alt scop al scrierii celor două volume, şi o spune chiar autorul, este „de a releva frumuseţea nepieritoare a bijuteriilor folclorului limbii române”.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
FIDELITATE ÎNTRE POLITICIENI
E un angajament fratern
Şi-I respectat cu străşnicie:
Stau împreună înguvern
Apoi la fel… şi-n puşcărie! (ELENA MÂNDRU)
FEMEIA SALARIAT
A fost, cum nu s-a pomenit,
De toţi colegii lăudată,
Iar când o sarcin-a primit
S-a şi văzut însărcinată. (VASILE LARCO)
PE TIMP DE CRIZĂ
Observ pe-a crizei perioadă,
Când toate se reduc masiv,
Că domnişoarele pe stradă
Îmbracă fuste cât un tiv. (VASILE LARCO)
DICTATURA BANILOR
Pe pământul strămoşesc,
Cu bogaţi şi cu săraci,
Banii permanent vorbesc
Şi tot ei de fac să taci. (VASILE LARCO)
OPTIMISM
În România totul va fi bine
Şi nu-s motive să te îndoieşti,
Va curge lapte, miere de albine,
Dar numai la… calendele greceşti. (GEORGE EFTIMIE)
DREPTURI
Egalitate şi fraternitate
Avem, acesta e bilanţul,
Dar am cerut şi libertate,
Măcar cât ne permite lanţul! (GEORGE EFTIMIE)
UNUL DIN GUVERN
Politic e pe partea stângă
De-o lume-ntreagă adulat,
Dar în problemele de stat
Întotdeauna e … „pe lângă” (GEORGE EFTIMIE)
APROAPE FOLCLORICĂ
S-aducă apă din izvor
Trec în cârduri gospodine
Dar se mai spune prin popor
Că se-ntorc cu mult mai pline.(MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
CAZARE ÎN INFERN
Vreau un loc mai la căldură
Şi şpagă dau de mă cazaţi…
Răspuns-a printre dinţi, cu ură:
Acolo-s numai avocaţi! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
SECRETUL ROȘULUI LUI TIŢIAN
Se zice că roșise Tițian,
Modelul lui făcându-l de ocară –
Și asta-n dialect veneţian –
Că nu a mai putut a doua oară. (SORIN FINCHELSTEIN)
PARADOX
Găsești metode mai ușor,
Ca să stopezi acum prostia,
Decât descoperi ,( cu umor!),
O poantă... ca să-mpaci soția! (MAX OPAIŢ)
UNUI VÂRSTNIC
Fiind marcat mai mult de boală,
Mergea pe drum, gândind săracul,
Că zilnic, plasa lui e goală,
Cum are uneori... stomacul!(MAX OPAIŢ)
PATRIMONIU CULTURAL
Când vorbim de calitate,
Lumea vede foarte clar
Că sunt școli, etichetate
Monumente, căci... dispar!(MAX OPAIŢ)
LUMINI ŞI UMBRE (1)
de ŞTEFAN MÂRZAC, IAŞI
1. Din ce în ce mai des, un trecut pătat aduce un viitor roz
2. Unii au vederi largi, dar posibilități înguste, iar alții au vederi înguste și posibilități largi. De aceea unii au nevoie de ceilalți.
3. Umbrela îmi spune că pentru cei ce lucrează sub acoperire, cei mai protejați sunt cei plasați mai sus.
4. Lumina demască gunoiul, umbra îl apără, iar întunericul îl depozitează.
5. Avantajul are libertate pe orizontală, iar adevărul, pe verticală.
6. Dacă ești și țăran și domn vei ajunge ori țăran domn, ori domn țăran.
7. Nicio zi nu începe și nici nu se termină odată cu lumina ei.
8. Monotonia zgomotului te poate adormi, iar liniștea apăsătoare te poate trezi.
9. Când devenim campioni la fuga de noi, putem ajunge pe ultimul loc în viață.
10. Educația este învierea la care se ia și se dă lumină din lumină.
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
O SOLUŢIE
Tot „cântând”, în epigrame
Despre soacră și vecină,
Cum riscam să mor de foame,
M-am înscris la o cantină. (VASILE PANFILE)
Dar acultă-mă pe mine:
Când sosește ora mesei,
Dacă vrei să-ți fie bine
Fă ochi dulci bucătăresei! (ŞTEFAN BAŞNO)
Dintre-atatea obiecte
Ce le-ați fi putut preda,
Ați ales Filozofia
Care este foarte grea. (TATIANA DOINA POPOVICI)
Ca să pricepi filosofia
Îți trebuiește ani întregi
Da este mare bucuria
Când reușești s-o înțelegi! (ŞTEFAN BAŞNO)
DORINŢĂ
Mi-aș fi dorit să beau în cramă
Cu maestru-n vinuri Pastorel,
Să îmi închine-o epigramă,
Eu să-i închin un tulburel. (AUREL DRĂGUŢ)
Un vis perfect realizabil
Dar ca să fii cumva solvent
Ți-ar trebui în prealabil
Un împrumut la "Provident"... (ŞTEFAN BAŞNO)
NOUA MEA VECINĂ
De vecina mea cochetă,
Pot să spun că-i rubicondă,
După plete, e brunetă,
După minte, este blondă. (NICĂ JANET)
Ca să te convingi matale
Că-i brunetă sau e blondă
Caut-o, dar mai la vale,
Pe sub burta rubicondă… (ŞTEFAN BAŞNO)
UN OM CU STARE…
Plecat din crâșmă,om cu stare
Și apăsat de supărări,
Când a ieșit la drumul mare,
Mergea, târâș...pe trei cărări! (AUREL CEHAN)
Un scăunel cu trei picioare
Se știe, e cel mai stabil,
Deci nu mai râde, frățioate,
Pe trei cărări esti mai abil! (ŞTEFAN BAŞNO)
GUVERNULUI
Ai propus spre majorare
Ajutor de-nmormântare...
Însă, n-ai putut să dai
Și un ajutor de...trai? (ION MORARU)
Păi dac-o spunem pe-aia dreaptă
Mai sun și aparținători
Că ei de când abia așteaptă
Statutul de moștenitori... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A BERII
Pe terase, în desfrâuri
Curge berea, râuri, râuri,
Dar, când burțile tresaltă,
Râu de-ar fi se face baltă! (CRĂCIUN L. ALBA)
Păi e foarte bine, tată,
N-ai probleme la prostată
Mai nasol e când o verși
Pic cu pic dar în pamperși... (ŞTEFAN BAŞNO)
OPERAȚIUNE SPECIALĂ
Grupul Wagner, yólki-pálki*,
Nu ochea nici țarul rus,
Nici amicul bielarus:
Coridorul zis Suw lki. (LERU CICOARE)
___________________________________
*Yólki-pálki (rus.) – mama lui.
DECLARAȚIE-N DOI PERI
Guvernarea – sus și tare:
Stop pensiilor speciale!
Dar nu spune de la pân:
Se suprimă sau rămân? (LERU CICOARE)
CURTEA SIE PARTE-ȘI FACE
E constituțională
Legea pentru robii burții.
Neconstituțională-i
Numai pentru membrii Curții! (LERU CICOARE)
DE CE FLUTURĂ DRAPELUL AGRESORULUI
LA ETALAREA SFIDĂTOARE A UNOR ACCESORII
DE-ALE HOMOSEXUALILOR?
Ne repugnă, pe cinstite,
Marșul aroganților,
Dar ne scoate din sărite
Steagul ocupanților. (LERU CICOARE)
PRODUSELE ALIMENTARE DE BAZĂ
AU FOST IEFTINITE NUMAI PENTRU TREI LUNI
Taínu-a fost normat de când,
Pentru trei luni e-ntrândul,
Apoi, tenace, ani la rând,
Ai să-ți mănânci comândul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NEGRU ÎN FAȚA OCHILOR
Zi și noapte dau la strungă
Ce produse-s plafonate.
Nu ne-o dau și lista, lungă,
Cea a prețurilor umflate? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ECONOMIE LA BUGET?
Funcțiile neocupate,
Prin urmare, neplătite,
Cum s-aducă, lichidate,
Priștipeli nebănuite? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FUMIGENE PRIVIND REDUCEREA
CHELTUIELILOR LA BUGET
Și-au umflat salarii, sporuri,
Instituții, posturi-cheie.
Pentru-aceste dulci favoruri
Leagă teie de curmeie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ALUZIE CU RIME LA ACEEAȘI BOIERIME
Cum ai pus lucrul pe șine,
Când văd că și de-astă dată
La nevoi țara se ține
Tot pe-alde moș Ion Roată? (NICOLAE MĂTCAȘ))
GRIJA PRIMARULUI DE SUBALTERNI
În loc să-i pună la muncă
Și la sport – să dea din coate,
El le dă spor pentru șuncă,
Altfel spus, obezitate. (NICOLAE MĂTCAȘ)
HALAL SPITAL!
Somnul să li-l păsuiască
Medicilor în salon,
Fu trimisă, grea, să nască-n
Plină stradă pe-un carton! (NICOLAE MĂTCAȘ)
MITOCĂNIE ȘI LA TANATOPRAXIE?
Întrebăm, să fie clar,
Nu că nu-s utile, dar
Cum se dă acreditare
Școlilor de-mbălsămare? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SOLUȚIE PENTRU PIB ȘI BUGET
Măsuri pentru- Economie,
Ce aduc venituri mari:
Punem la parlamentari
Un impozit pe prostie. (DUMITRU BUJDOIU)
MASA ASIGURATĂ*
Să nu ai vederi înguste,
Chiar de ești crezut nebun,
UE îți dă un sfat bun:
Fă cotețe, crești lăcuste! (DUMITRU BUJDOIU)
* Comisia Europeană a autorizat încă din nov. 2021 că viermii
de făină și lăcustele călătoare sunt alimentare
PERE, MERE, PEPENI
Fructele coapte-n august
Sunt zemoase și au gust;
Le-nghite și Nătăfleață,
Ăl cu para mălăiață. (DUMITRU BUJDOIU)
TRAI PE VĂTRAI
Ca-n reclame, nu muncim,
Câștigăm și cheltuim;
Cum de unde luăm lovele?
La pariuri, păcănele. (DUMITRU BUJDOIU)
OCTOGENARA MEA
Baba, veselă, zglobie,
S-a distrat la farmacie,
Că-n loc de ață dentară,
A cerut funie, sfoară. (DUMITRU BUJDOIU)
POLITICIANUL ȊN CAMPANIA ELECTORALĂ
C-un discurs persuasiv
Agasându-ne întruna,
Ne explică evaziv,
Ca să-i credem noi minciuna. (ADRIAN TIMOFTE)