Epigramistul este cel care, ca orice creator, arată şi capacitatea lui de a-şi orienta personalitatea către exterior. El vede ceea ce, adesea, cei din preajma sa nu văd sau nu au curajul s-o spună într-o formă mai elevată.
Extroversia, aceasta este calitatea pe care o apreciez foarte mult la epigramişti. Pe cei care se închid într-un cerc strâmt de prieteni epigramişti îi suspectez ca având un grad mic de adaptabilitate socială. Un epigramist cu o mare adaptabilitate socială este buzoianul George Eftimie. Primesc cel de-al treilea volum al său, „De-reglare de (p)onturi” (Editura „Teocora”, Buzău, 2023; cu o prefaţă de Mihai Haivas).
Am citit şi celelate două volume şi, cu o mare disponibilitate, am scris despre ele (vezi „Loc de dat cu epigrama” nr. 123 şi „Loc de dat cu… epigrama” nr. 205). Despre volumul „Umor pe poante” (2020) spuneam: „Toate epigramele marca George Eftimie înglobează o calitate specială, aceea de a fi reflecţii epigramatice, ceea ce denotă rigoare şi seriozitate. Epigramele nu sunt scrise de dragul de a se afla în treabă, ele nu respectă doar canoanele impuse acestei creaţii, care sunt obligatorii, ci trec şi prin două etape relevante pentru psihologia acestui autor: 1) o examinare profundă a fenomenului prin primele trei versuri; 2. o întoarcere a conştiinţei asupra ei înseşi prin versul al patrulea”.
Despre cel de-al doilea volum, „Pe contraSENS” (2022), scriam că „… e pus sub sensul conceptului de reziduu. Autorul are măiestria de a-şi concepe un năvod astfel încât să prindă impurităţile societăţii, cărora le dedică o epigramă. E un fel de tratat care vizează sensibila sferă a kakistocraţiei. Apreciez efortul reuşit al Lui George Eftimie de a alcătui, luând ca metodă metafora năvodului şi ca instrument epigrama, acest jurnal care vizează etica românească actuală”. Volumul în discuţie e unul pus sub semnul conceptului de rău privit din perspectivă psihologică.
Universitarul bucureştean Laurenţiu Gheorghe, analizând sfera de cuprindere a răului, consideră ca fiind „toate situaţiile în care avem de-a face cu diverse neplăceri, acţiuni greşite sau nedorite, carenţe de caracter ale persoanelor care produc consecinţe inacceptabile sau contexte în care lucrurile nu funcţionează cum ar trebui”. George Eftimie preia din sfera răului situaţiile care se pretează a fi tratate cu umor, remarcându-se la autor consistenţa culturii generale, fineţea interpretării dar şi darul convingerii prin trimiterea explicită din titlul cărţii dată de separarea literei „P” (ONT = FIINŢĂ). Toate acestea fiindcă autorul posedă acea inteligenţă de a percepe defectele ca generatoare de rău.
Epigramele nu sunt grupate pe teme, probabil sun puse în ordinea în care au fost scrise, asigurându-se o interferenţă a subiectelor cum ar fi problema pensiilor, integrarea în UE, lupta politică în coaliţia de guvernare, România educată, lupta electorală, PNRR-ul, pandemia, patriotismul de paradă, democraţia prost înţeleasă, „filosofia” românului, problemele din sănătate etc., adică extracţii din trecutul recent şi din masa gelatinoasă a imediatului românesc.
Şi, din când în când, câte o minifabulă: Microfabula puilor de lei – „În ţara noastră pe alei / Când viscolesc troienele, / Iau locul puilor de lei / Mai harnice… hienele!”; Minifabulă – Berbecul este-un tip fidel / Şi nu şi-ar înşela oiţa,/ Dar gardul este mititel / Şi-l sare foarte des… căpriţa!”.
Remarc trei tipuri de umor: a) UŞOR IRONIC: Românii şi filosofia – „Cu argumente eu susţin / Filosofia lor de viaţă, / Românii chiar şi la scrutin / Pun totdeauna rău-n faţă!”; Curul – „Chiar de e de necrezut / Curul nu-i pentru şezut, / Doar cu el, - susţin savanţii - / Iau decizii… guvernanţii.”; Veneraţii – „Aleşii noştri sunt vedete / Şi-s veneraţi precum mesia, / Că au luat măsuri concrete / Să dăinuiască… sărăcia.”; Românii şi războiul – „La război ca la război, / Dar vorbind de unitate / E-un principiu sfânt la noi… / „Scapă numai cine poate”. b) INTELIGENT: Elegie de toamnă – „Cu pastramă de batal / Iar încep cântările, / Vinul spumegă-n pocal / De-ncurcăm cărările.”; Imitaţii – „De Cincinat când să vorbească / Pornise să-l maimuţărească, / I-a fost mai greu cu poezia, / Dar i-a ieşit perfect chelia.”; Observaţii – „Februarie numit şi făurar / Mă-ndeamnă să aţâţ în vatră jarul / Şi, să privesc pe geam cum arbitrar, / Vreo trei femei fac lună… trotuarul.” c) CU SUBÎNŢELES: Împlinire – „Când mi-a vorbit de bunăstare / Eu l-am crezut un prefăcut, / Dar după-un an de guvernare / Constat că e un om… făcut.”; Patriotism – „Mi-e dragă ţara, nu cârtesc, / Dar poate-adevăraţi eroi / Ar fi aşa precum gândesc, / Cei care-o apără de noi.”; Proteste – „Suntem mulţi, nu sunt eu primul, / Care-n ţara românească / Am somat decis regimul / Ca de-acum… să ne slăbească.”; Spălare de creier – „Un săpun mai pricopsit / Pentru creier, n-am găsit, / Din America-i cu ciuşcă, / De la ruşi… cu praf de puşcă.”
Epigrama, ca text versificat, ţine de trei elemente importante: de stilistică, de lingvistică şi de arhitectura textului, aspecte foarte bine relevate de prefaţatorul cărţii, distinsul epigramist (şi matematician) Mihai Haivas.
Sublimând demersul ironic, George Eftimie a depăşit linia continuă ce desparte ironistul de umorist, stabilindu-se cu succes în nobila tagmă a umoriştilor, adică a acelora care percep realitatea în cheie ironică însă văzută în circumstanţe tipice. Epigramele lui George Eftimie nu sunt subversive, ele neavând de-a face cu ordinea internă a unui domeniu. Autorul doar semnalează cu speranţa că cineva aude. La George Eftimie umorul ca instrument de stigmatizare nu e o metodă, şi asta datorită faptului că este un umor spiritual, distractiv, doar pe alocuri sarcastic, un declanşator de râs cu nuanţe de îngăduinţă, eliberare de tensiune şi convenienţă.
(GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
UNUI DOCTOR TATUAT
Semne multe-ai scrijelit
Pe-al tău corp nevinovat,
Mă întreb de te-ai scrântit,
Când… la cap te-ai operat?! (ELENA MÂNDRU)
EPIGRAMA
Epigrama, spun curat,
Nicidecum nu-i un „strănut”,
Ci-i mesajul concentrat
Într-o formă liliput! (VASILE LARCO)
EPIGRAMA
Patru versuri uimitoare
Cu adresă, ritm, fireşte:
Trei te poartă în spinare,
Ultimul, te prăvăleşte! (VASILE LARCO)
RUGĂMINTE
(după Păstorel)
Ia-mi, Doamne, casa, tot ce vrei,
Falit mă lasă, vorba-ceea,
Dar niciodată să nu-mi iei
Căluţul, vinul şi femeia! (VASILE LARCO)
CU GÂNDUL LA FEMEI
Dintre-atâtea frumuşele,
Ce enigmele dezleagă,
Oare câte dintre ele
Pot să tacă-o oră-ntreagă? (VASILE LARCO)
POLICALIFICARE
Preafrumoasa domnişoară
Având studii de jurist
Exersează mult la bară
Într-un cabaret: Turist (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
COTNARI vs POEŢI
Făcut, el este vin de soi,
Ca inspiraţie să-ţi dea
Păcat, că mulţi poeţi la noi,
Au scris ’nainte ca să-l bea! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
UNUI BUGETAR
Făcându-și vilă, n-a contat;
Dar, acceptând întreg pachetul,
A strâns din dinți când a aflat
Că sună permanent... parchetul! (MAX OPAIŢ)
MODERNIZAREA SPITALELOR
Ministrul de la sănătate,
Anunță-acum , că în saloane,
Și asistentele-s dotate
... cu ... silicoane! (MAX OPAIŢ)
ERA TEHNOLOGIEI „...G”
Cei tineri, toți au progresat
Mânați în suflet de-o scânteie;
Modelul „ 4G” lansat,
E depășit la o ... femeie! (MAX OPAIŢ)
EPIGRAMA
O uriaşă pasăre măiastră,
Ce te ridică până-m zare-albastră
Şi la o cotă, strict neprevăzută,
Te basculează… fără paraşută. (MIHAI SCHWEITZER)
CULTURA
Cultura e un… „tren accelerat”,
Deci cu opriri în staţii principale;
În rest, rămân doar „cursele locale”,
Să satisfacă spaţiul neglijat. (MIHAI SCHWEITZER)
MARIAJ FLORAL
Te-aş lua-n căsătorie,
Garofiţa mea albastră
Însă toată sera ştie
C-ai umblat din glastră-n glastră… (DUMITRU MONACU)
LUMINI ŞI UMBRE (2)
de ŞTEFAN MÎRZAC, IAŞI
1. Timpul, ar părea că are valoare doar pentru cine se transformă.
2. Teatrul a apărut din nevoia unora de a vorbi în numele altora, a continuat prin nevoia acestora de a se transpune, ajungând ca ,în final, unii sa devină alții.
3. De obicei tăcerea nu atrage dirijorul care-i convine.
4. Tăcerea o fi ,,de aur”,dar tot tăcând,unii îți acoperă aurul tău cu noroiul lor
5. Cei ce se târăsc au sânge rece.
6. Șocul este un chirurg al gândului, care tratează ideile fixe.
7. Când șoarecele de bibliotecă iese de la lumina cărții la lumina zilei, crede că viața este o bibliotecă aranjată după clasificarea zecimală.
8. Înțelepciunea este ca un bătrân care acceptă mereu să învețe, iar orgoliul și mândria sunt ca niște tineri care cred că le știu pe toate.
9. Înțeleptul vede și ce nu se vede, iar ignorantul nu vede nici ce se vede.
10. Lacrima este o lumină prin care se văd suferința și bucuria la izvorul lor.
RICĂ RĂDUCANU, GLUME AMARE DESPRE RAPID
Țipă soața: -ai adormit,
Ce dracu’ vezi la Rapid?
- Ăsta-i lotul și echipa!
- Poa’ să joace la…Antipa. (DUMITRU BUJDOIU)
TAXE PESTE TAXE ȘI DEASUPRA ALTE TAXE
- În ritmul ăsta, să știi,
Vine-o zi, nu poți plăti;
- Ce-o să-mi ia, după anchetă,
Caii…de la bicicletă? (DUMITRU BUJDOIU)
RECLAMĂ: RELAȚII SEXUALE MAI LUNGI
CU 30-40 DE MINUTE (GSP)
Patronii-au dreptare, oare,
Că pierd bani din acest viciu?
Deci, românii stau călare
Și-ntârzie la serviciu. (DUMITRU BUJDOIU)
ALTĂ RECLAMĂ: CREȘTE PENISUL CU UN CM
PE SĂPTĂMÂNĂ (NET)
A luat pastile-un cumătru,
Zi de zi, peste-un an;
Nevasta nu-i mai dă un ban,
Nu vede o juma de metru? (DUMITRU BUJDOIU)
SOAȚA, PEȘTIȘOR DE AUR
- Spune-mi, iubi, o dorință,
Ți-o rezolv cu ușurință;
Zii, ce-ai vrea acum să faci ?
- Eu să beau și tu să taci! (DUMITRU BUJDOIU)
STRATEGIA PORCULUI SPINOS PRINDE CONTUR?
Prin blitzkrieg un porc de stepă în doi timpi
Un godac spinos să-l ia porni în rât,
Doar că purcelușul-spin cu-atâția ghimpi
Agresorului i s-a oprit în gât. (NICOLAE MĂTCAȘ)
JOS CU MICHELANGELO ȘI SHAKESPEARE??!
Să ne sfideze cât cu nuditatea-n sacrul castru
Davíd? Și cât Romeo și Julieta
Să-și poarte-n briza mării goeleta?
Nu-i timpul să le spunem „Bye!” c-un plic albastru? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SABIA LUI DAMOCLES
Creditorul, un ciclop,
Ne-a tot dat cu împrumut.
Când va spune, -odată: STOP!,
Pentru noi va fi CAPUT. (NICOLAE MĂTCAȘ)
MÂNCĂM NUMAI DIN IMPORT?
Avém grău, dar n-ávem pâine,
Răsărită, nu ulei...
Azi le importăm, dar mâine,
Dacă-nchide drum’-un stei?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
SUPĂRAREA GUVERNANȚILOR: SE DISCUT’ ...NIȘTE DISCUȚII?
Niște drafturi ce-s în lucru
Le-au scos în proțap limbuții.
Să scoți morții din sepulcru
Când suntém de-abia-n discuții?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
SE TAIE DINTR-O PARTE CA SĂ SE MĂREASCĂ ÎN ALTA
Se ascut iar noi securi
Să ne – creșterĭle – reteze?
Simplu: ca să finanțeze
Fabrica de sinecuri! (NICOLAE MĂTCAȘ)
AUSTERITATE NUMAI PENTRU UNII?
Nu-i deloc scălâmbăială
Crâncena realitate:
Pentru dânșii – lăfăială,
Pentru noi – austeritate. (LERU CICOARE)
SLUGILE POPORULUI ȘI ROMÂNII DE RÂND
Cum se face că românii,
Care veșnic au dreptate,
Nu își pun pe jar jupânii,
Că îi țin pe nemâncate? (LERU CICOARE)
GUVERNUL ÎI BATE OBRAZUL ACADEMIEI
Stâlpi ai mândrei noastre-Academíi,
Ați știut a trece, cum se știe,
La trei mii de la trei sute mii,
Și-acum nu puteți reduce-o mie?! (LERU CICOARE)
MISTERIOASELE PENSII SPECIALE IMUABILE
Pensiile de serviciu (!)
N-au a ști ce-i catafalcul,
Dar prin care artificiu
Își mențin módul de calcul?! (LERU CICOARE)
NU ȘTIE STÂNGA CE FACE DREAPTA?
Prim-ministrul, ferm, suprimă
Funcțiile neocupate,
Iar guvernul, printr-o schimă,
La concurs pe-un cap le scoate! (LERU CICOARE)
REDUCERI DE CADRE DE OCHII LUMII
Șefuleți din funcțiile de stat
Sunt zburați pe-un capăt. Treaba-i slută?
Cum să, când pe loc sunt aranjați
În sistem, mersi, sută la sută?! (LERU CICOARE))
TREI LUNI SE TRANSFORMĂ-N DOUĂ
Dacă Legea*-abia începe
Să-și producă rezultatul,
Șefii, oare, vor pricepe
Că s-a cam scurtat cârnatul? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
___________________________________
*Legea – aici: OUG nr.67/2023 privind limitarea
pentru trei luni a adaosurilor comerciale
la 14 produse alimentare de bază.
CU CE FEL DE OCHELARI PRIVEȘTI IEFTINIREA PRODUSELOR
Ochelari cu câte dioptrii
Ieftiniri văd cu cincizeci la sută?
Noi, cu cataractă, vedem mii
Cu valoare de cincizeci ... crescută! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SCAD, DE-AUD DE PRIM-MINISTRU,
NU DOAR PREȚURĬLE. ȘI ISTRUL!
Ce noroc fu să le cadă,
Căci la noi, pe-ntreaga rută,
N-am găsit produs să scadă
Tocmai cu cincizeci la sută. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SPITALELE JUDEȚENE HUZURESC CU SUFLETELE MOARTE
Scopul lor – să aibă paturi,
Cât mai multe – raportate:
Le trimit biștari în caturi
Casele de sănătate. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
INDEPENDENȚA ȘI IMPARȚIALITATEA JUSTIȚIEI
Un pungaș e, dintr-o răsuflare,
Prin proces pus la reeducare.
Doar la granguri ține-o veșnicie –
Timp în care fapta se prescrie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
JUSTIȚIA NUMAI SIE ÎȘI FACE JUSTIȚIE?
Deasupra legii țață, egolatră,
Își ține vacantările în șatră.
Dar ele nu-s, la fel, necesitate
Și-n educație, interne, sănătate? (NICOLAE CRIHĂNEANU)