Citesc “Vocabule terne - perle eterne. Catrene dolmene” (volumul I, colecţia “Opera Omnia. Poezie contemporană”, Editura “Tipo Moldova”, Iaşi, 2022).
Titlul propus de Nicolae Mătcaş, ca element intratextual, mă obligă să găsesc un sistem de semnificaţii care să-l susţină, mai ales că mă îndoiesc de faptul că n-ar avea o logică având în vedere personalitatea autorului.
Profesor universitar, doctor în filologie, Nicolae Mătcaş s-a născut la 27 aprilie 1940 în localitatea Crihana Veche( de aici şi pseudonimul său Nicolae Crihăneanu), judeţul Cahul, Regatul României. Lingvist, poet, publicist, om de cultură şi de stat, şi-a făcut studiile postuniversitare de doctorat la specializarea „Lingvistica matematică, structurală şi aplicată”.
A fost şi ministru al Ştiinţei şi Învăţământului din Republica Moldova (1990 – 1994), cercetător ştiinţific principal, profesor invitat la Universitatea din Bucureşti, expert în probleme de relaţii internaţionale la Camera Deputaţilor din Parlamentul României, expert superior la Direcţia Generală de Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului din România (1996 – 2007). Pe lângă preocuparea de a scrie manuale şi dicţionare pentru învăţământul preuniversitar şi universitar, a unor articole, studii metodice şi studii ştiinţifice, este şi autorul a 20 de volume de versuri.
Predomină lirica patriotică, socială şi cea de dragoste, dar a adoptat şi formele fixe ale poeziei, cum ar fi sonetul, catrenul şi catrenul epigramatic.
Care ar fi orizontul de aşteptare al cititorului, având în vedere că titlul volumului pendulează între descriptivitate şi sugestivitate? Titlul conţine trei cuvinte cheie („vocabule”, „perle” şi „dolmene”). Deşi au o origine încă neelucidată, explicaţiile fiind învăluite de taine şi legende, ştim cum arată dolmenele. Sunt alcătuiri din lespezi masive de piatră şi aşezate într-o formă sugestivă.
Cele mai simple sunt alcătuite din trei lespezi, dar preocupat să-şi metaforizeze catrenul, Nicolae Mătcaş alege varianta cu cinci lespezi: patru versuri ca patru lespezi peste care se aşează titlul, cea de-a cincea lespede, sugerând imaginea unei mese cu trimiteri ancestrale: Devotat până la moarte – „Să-i fi fost doar piatra vatră, / Vinul l-ar fi scos din piatră. / Apă moarte, apă vie, / El te-adoarme, el te-nvie.”; Setilă – Dac-aducem laudă prostiei, / Nemurim tiparul lăcomiei, / Lui, că-i băutor cum altul nu e, / Chiar ar fi să-i ridicăm statuie.”; Obida cea mare – „Vorbe tari umilei mele / Creaturi i s-au croit. / Nu mi-e greu cât sunt de grele, / Cât de cine le-a rostit.”; Măritiș preconceput / „Nu vedea că omu-i spân: / O orbeau maşinile. / Şi-a luat un şarpe-n sân. / Azi îşi muşcă mâinile.”
De ordinul sutelor, fiecare catren al lui Nicolae Mătcaş împrumută alura imperială a unui menhir sau a unei combinaţii ce intră în alcătuirea unui cerc megalitic de la Stonehenge. Acestei ţinute imperiale să-i adăugăm şi explicaţia autorului privind veşmântul hermeneutic: „…aceste catrene care, prin tonul lor şi abundenţa expresiilor de duh din folclorul nostru, ne trimit la strigăturile cu care fraţii noştri maramureşeni îşi colorează unduirea vibraţiilor sufletului în cântecele lor, precum şi la inscripţiile cvasinaive, autocritice şi şăgalnice, sărate şi pipărate, de pe crucile din cimitirul vesel de la Săpânţa care, laconic sintetizează viciile şi cusururile din viaţă ale celor plecaţi în lumea lui Zamolxe”.
Catrenele dolmene alcătuiesc un text ca un joc bine dirijat între elemente de structuralism („vocabule terne”) şi semiotică („perle eterne”) apelând la „rostiri diafane”, ”sifoane cu toane”, „pielmuri febrile” şi „apogiaturi nubile”, patru sintagme care dau şi titlurile capitolelor. Lingvist recunoscut, textul propus de Nicolae Mătcaş abundă în cuvinte cu un grad mai mare sau mai mic de preţiozitate. Nu ştiam, spre exemplu, că „pielm” înseamnă „cocă” (aluat) şi că „apogiatura” nu e nimic altceva decât un ornament melodic din unul sau mai multe sunete secundare.
Dolmenele lui Nicolae Mătcaş au o aparentă rigiditate, cititorul consumându-le ca pe o băutură astringentă, relaxarea venind cu versul al patrulea, lespedea care se bazează eşafodajul fiecărui catren, în fapt vorbe de duh din folclorul nostru. Din această perspectivă nu lipseşte umorul genuin al acestui popor care produce acel surâs eminescian, „unul amarnic”, după cum îl definea Claudiu Arieşan. Nu puţine dintre „dolmenele” acestui autor au valoare epigramatică: Doaga lipsă – „N-a scos vinul cu tulumba, / Nici butoi-a dat de-a tumba, / Ci i-a smuls o doagă (-ntreagă!), / Fincă îi lipsea o… doagă.”; Băutura şi clisura – „”La intrare în clisură, / Scris cu litere de-o şchioapă: / „Mulţi se-neacă-aici în apă, / Şi mai mulţi – în băutură.” Volumul acesta, ca şi celelalte ale autorului, face un portret moral al poporului român. Mai mult, este pus în evidenţă (cu bune, cu rele) caracterul naţional de către un scriitor care, indiferent de conjuncturi, a avut şi are românismul în sânge. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
RATARE PRIN DEZBINARE
Pierdut-a trenu-avansul României,
Căci după vrajba anilor trecuţi,
Mai cizelată-i arta duşmăniei
Şi-avem „mecanici” foarte „pricepuţi”. (ELENA MÂNDRU)
SOACRA LA TRATAMENT BALNEAR
La odihnă când pleca,
Eu, cu milă creștinească,
I-am urat în sinea mea:
Dumnezeu s-o odihnească! (ION DIVIZA)
LA CRAMĂ (COŞBUCIANĂ)
Aşa ca fulgii de zăpadă,
Ce-s rânduiţi de Prea Înaltul,
Au început de-acum să cadă…
Sub masă unul, pe-urmă altul. (VASILE LARCO)
UNEI TINERE
Era, ştiţi cum, de pus în ramă,
Superbă, dar pe toţi surprinde,
C-a prins prin baruri să colinde
Şi-acum e-o… stafidită poamă. (VASILE LARCO)
DE DIN VALE DE…
De la Gherla la Craiova
Grăim doamn-aşa frumos
Că-nvăţarăm, iată slova
Şi vreo trei romane-am scos.(MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
REVIZUIRE DE CONCEPT
Poţi spune de un trădător
Cum că două feţe are
Un amic, mai bătrâior,
Seamănă cu-n cub se pare. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
BLAGOVEŞTENIE
La birou vă dau de știre
C-a ținut trei ceasuri cheful,
Am primit „buna vestire”
C-a fost dat afară... șeful! (GEORGE EFTIMIE)
”AGONISEALĂ” REPETATĂ
Am început, având un stimul,
Să strâng al doilea milion,
Căci am ratat-o, vai, cu primul...
„Păscut” fiind de ghinion! (MIHAI HAIVAS)
HOȚ PEDEPSIT ASPRU
Fiind iar prins cu-ocaua mică,
A constatat, cuprins de frică:
Mai mare-a fost acum daraua
Decât ocaua! (MIHAI HAIVAS)
REVENIRE
De la vecina mea de sus,
Cobor slăbit, de vlagă stors,
Că soţul ei, de-un timp, e dus
Şi n-am putut s-o dau la-ntors! (GRIGORE COTUL)
ÎN TREND
Deşi nevasta a luat
Făină, zahăr şi ulei,
M-am dus şi eu şi-am cumpărat,
De ochii lumii… şi de-ai ei. (GRIGORE COTUL)
REMEDIU
Chiar dacă n-a-nghiţit pastile,
Scăpă de-o boală mai tenace,
Că, dacă are omul zile,
Nici zece doctori n-au ce-i face! (VASILE VAJOGA)
MILITÂND PENTRU ADEVĂR
Şi pentru că, pe draga mea soţie,
N-o pot scăpa nicicum de gelozie,
Mă voi lupta ca, respectiva boală,
Să aibă-o bază, cât de cât, reală! (IOAN TODERAŞCU)
ARTE
ÎN lume arta-i cu impact
Având un stil naiv-abstract,
Dar mai PRO…FUNDĂ nu există
Ca arta cea… PUPINCURISTĂ! (ION MORARU)
UNUI INS ÎN CRIZĂ DE AUTORITATE
Proaspăt avansat pe post,
S-a gândit:... De data asta,
Exigența are rost_
Și-a luat model... nevasta! (MAX OPAIŢ)
NE CEREM SCUZE PENTRU DISCOMFORTUL CREAT
(UNOR PARLAMENTARI)
Scuzele de conjunctură
Sunt refugiu, ( pe moment!)
Pentru cei ce n-au măsură,
Mai ales, în ... Parlament! (MAX OPAIŢ)
UNUI EPIGRAMIST
E atent, din câte știu,
La momentele picante
Și reține grijuliu
Ambalajul pentru... poante! (MAX OPAIŢ)
CĂSĂTORIE DIN INTERES
Cum să nu fie bârfit
Că se uită la copile
Dacă s-a căsătorit
Cu… un Jeep şi două vile? (DUMITRU MONACU)
INFLAŢIA
Vorbeşte lumea ca de-o slută,
Dar adevăru-ntreg irumpe:
Prin ea Guvernul ne ajută
Să procurăm doar lucruri scumpe… (GHEORGHE BÂLICI)
AGITAŢIE POLITICĂ
A-ncetat să FIARBĂ vinul,
Dar aleşii FIERB vârtos:
Le citeşti pe faţă chinul
Când aleargă după os. (CONSTANTIN PROFIR)
UNEIA
O spun fără de ocol:
Îmbrăcată-i dracul gol;
Dezbrăcată, cu ortacii
Se comport ca toţi dracii. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PĂSĂREASCĂ
Un avocat în drept penal,
La bară de atâţia ani,
Când nu uza de “papagal”,
Lăsa clienţii de… fazani. (VASILE MANOLE)
CINSTEA
Că cinstea e suprema calitate,
O spun şi o repeat oameni mari;
Dar eu (mai mic) vă spun cu fermitate,
Că-I un generator de … adversary! (MIHAI SCHWEITZER)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
SUMMIT NATO VILNIUS
Piticul’ porno ‘in tricou,
A dat cu ‘sula-n pian’ din nou,
Dar NATO a apăsat frâna,
L-a sfătuit sa schimbe mâna! (IOAN PETRESCU)
E tragic că acest pitic
e crede dogul cel voinic
Dar cât s-ar da mare scofală
Lătratu-i o schelălăială... (ŞTEFAN BAŞNO)
PREȘEDINTE DE ‘STUDIO’
Actoru’a castigat usor,
Ca sluga-a propriului popor,
Dar intre timp a evoluat,
Tot sluga ,cu stăpân schimbat! ( IOAN PETRESCU)
Când pe scenă plimba tava
Nu era dăunător
Dar acuma e otrava
Ce ucide un popor! (ŞTEFAN BAŞNO)
Ca un Sisif încărunțit,
Eu car povara după mine
Și doar de moarte-s încolțit,
De-o vreme nicăieri... nu-i bine!
Șontâc, șontâc, în strai de gală...
Mă-ndrept spre stația finală! (GEORGE CEAUŞU)
Despre o gară terminus
Eu n-aș avea nimic de spus.
Mă rog la Dumnezeu, incalte
Sa-mi mai permită niște halte...(ŞTEFAN BAŞNO)
PROBLEME ÎN RAI
De criză-i Raiul afectat,
Apare zilnic o factură,
Mai mult, Adam a reclamat,
Că nu sunt frunze pe măsură. (DAVID VALENTIN)
Păi stai, că nu am priceput
Le vrea mai mari sau le vrea mini?
Sau cum la mare a văzut
Din două ațe un bikini? (ŞTEFAN BAŞNO)
UNUI EPIGRAMIST PREA ÎNCHIPUIT
Epigrame plagiate
Cu talent deosebit
Și din surse variate,
Scrie-un popă răspopit. (VALENTIN URSU)
Eu cam știu cine e popa
Ca să-i fie lui mai bine
Și să-l placă Europa
Face țara de rușine... (ŞTEFAN BAŞNO)
Cred că este în zadar,
Hoțului nu-i vii de hac
Chiar de-i prins, și nu prea rar,
Cum ascunde mâța-n sac. (VALENTIN URSU)
Hoțul are și tupeu,
Este greu de doborât
Dar măcar să-nghită greu
Și sa-i stea catrenu-n gât! (ŞTEFAN BAŞNO)
NE AGĂȚĂM DE CONFERENCE LEAQUE,
ATÂT NE-A MAI RĂMAS…
Rezultate nu prea rele*,
Puteau fi mai bunicele;
Dacă nu ajung în grupe,
Lui Burleanu i se…rupe. (DUMITRU BUJDOIU)
* Scor tur: CSKA 1948-FCSB: 0-1, CSKA Sofia-SEPSI: 0-2,
FARUL-URARATU: 3-2 și CFR-Adana Demirspor: 1-1
RADIO-ȘANȚ
Seara, babele la poartă
Se tânguie de-a lor soartă:
- Crește, fă…, mi-a zis Mihai;
- Teveaua, ce sperai? (DUMITRU BUJDOIU)
CA FOTBALIȘTII*
Magistrați de trei parale
Au nedumeriri banale:
Ne-am dat pensii imorale
Și-acum să ne-o dăm la…gioale? (DUMITRU BUJDOIU)
* CCR amână iar decizia de reducere/desființare a
pensiilor speciale
CE FAC FETIȚELE PE LITORAL?
Căldură mare la mare,
Ele-ntinse sub umbrare;
Când le-apucă-o fierbințeală,
Fac ce făceau și la școală. (DUMITRU BUJDOIU)
GRAMATICA P(R)OȘTEI (Cațavencii)*
Avem “â” din “a”, din “i”,
Normele-s în DOOM, le știi;
Poșta vrea și “o” din “a”,
Să schimbăm lingvistica. (DUMITRU BUJDOIU)
* Un plic expediat din București a făcut șase luni
până la Mangalia, plimbat prin…Mongolia.
GAFA UNUI PREȘEDINTE
CARE-I CAM ZGÂRCIT LA MINTE
Știe-o lume: -n pandemie
Virusu-a făcut ravagii:
Oameni nu o sută, -o mie,
Ci-au căzut păduri, ca fagii. (DUMITRU BUJDOIU)
Numai lui, vezi, mamma mia,
De pe când cu ghinionul,
Ce i-i suta, ce i-i mia,
Ce i-i chiar și milionul! (LERU CICOARE)
GUVERNUL FACE ECONOMII LA BUGET
PRIN REDUCEREA POSTURILOR ...NEOCUPATE
Deplângem soarta sutelor de mii
De care azi guvernul se desparte.
Ce nu ne spun perverșii ageamii
E că aceste suflete sunt ...moarte! (LERU CICOARE)
ILUZIA REDUCERII DE CHELTUIELI
Posturile neocupate
Cum ar genera la greu
Mari economii, fârtate,
Când nu cheltuiești un leu?? (LERU CICOARE)
DOI IEPURI DINTR-O ÎMPUȘCĂTURĂ
De ce robotul Ion
Nu mai face de planton?
Nu tu bani de la buget,
Nu concurs la intelect... (LERU CICOARE)
ÎN EFORTUL COMUN DE REDUCERE A CHELTUIELILOR
SE INSTITUIE O NOUĂ GIGANTICĂ AGENȚIE CU SALARII BABANE
Nu știm ce economie
Va aduce AMEPIP*-ul,
Dar o-ntreagă lume știe
Cât o să ne coste PIB-ul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
*AMEPIP (abr.) – Agenția pentru Monitorizarea și
Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.
TOT TALPA ȚĂRII PACOSTEA S-O POARTE
Cu TVA și dări pe morți și vii
Vor să-și rezolve țintele majore,
Dar nu se-ating de pósturi, agenții
Și inutile, și bugetivore. (NICOLAE MĂTCAȘ)
TAXE NOI DIN INCAPACITATEA DE A GÂNDI ECONOMIC
După ce că-ți alăptezi tot natul
Din al țării uger dând să sece,
Neputința ce-o denotă statul –
Tot pe seama bietelor nelepce? (NICOLAE MĂTCAȘ)
AM DEPĂȘIT LINIA ROȘIE LA ÎMPRUMUTURI
ȘI LE RESTITUIM TOT DIN ÎMPRUMUTURI
Când ne trimit pe șart la alte țări
Ce pragu-au depășit la împrumut,
Nu văd că-n cazul lor nu-s ezitări
Că datoria au cu ce-a o fi scăzut? (NICOLAE MĂTCAȘ)
GREU DE CAP
Lumea-i spune tontălău,
Parc-ar fi scos din hârdău:
Tu-i vorbești de indexare,
El ți-o dă de majorare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FĂRĂ CARD ACTIVAT CA FĂRĂ CORD
Când sistemul – mare - informatic pică,
Trag semnal de-alarmă, nu mai fac nimică:
A intrat în sânge-al postului sindrom.
Dar când se întâmplă ca să pice-un om?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DAR CINE-I SPUNE VIITURII SĂ NU VINĂ?
Ne spune-un șef cu mină serioasă
Să stăm în casă, căci afară plouă,
Dar dacă viitura intră-n casă
Și ne ridică, cruda, de pe ouă?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NU RĂZBUNARE AI CERUT. DREPTATE!
Să nu cazi în misticism
Când constați postcomunism
Cu ce zel forționarii
Își albesc torționarii?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
POLITICIANUL ȘI JUSTIŢIA
Ȋn Instanţă când e dat
Este ca şi rezolvat:
Se amână judecata
Până se prescrie fapta.(ADRIAN TIMOFTE)