Epigramistul şi profesorul de matematică Maximilian Opaiţ este membru al „Uniunii Epigramiştilor din România”, al „Societăţii Scriitorilor Fără Frontiere” din Iaşi şi al Societăţii Literar-Culturale „Academia Bârlădeană” din Bârlad.
Volumul pe care ni-l propune Maximilian Opaiţ ( „Lumea ca… lumea”, Editura „Sfera”, Bârlad, 2023), cel de-al patrulea al autorului, are o importanţă deosebită. Cartea validează un autor de epigrame deja format. Maximilian Opaiţ trece dincolo de a semnala şi a face numai terapie prin umor, remarcându-se şi ca un veritabil sociolog şi psiholog. El contribuie prin umor la înnobilarea analizelor psihosociologice ce pun în evidenţă psihicul şi comportamentul unui segment românesc, şi nu numai, folosindu-se de valenţele literar-estetice pe care le posedă. Aş putea spune că Maximilian Opaiţ se aliniază majorităţii epigramiştilor, făcând un gest de complementaritate celor două ştiinţe auxiliare, sociologia şi psihologia, suprapunând prin elemente specifice epigramei reflecţiile sale vizând pe cei ce contravin regulilor morale.
Maximilian Opaiţ priveşte lumea cu umor în sens socratic, aşa cum o fac mai toţi epigramiştii care, asumându-şi această calitate, e clar că au ajuns mai sus de societatea din care fac parte. Însă din discuţiile mele cu autorul şi din porţia de trei-patru epigrame pe care o trimite săptămânal rubrucii „Loc de dat cu… epigrama” (pe care o susţin pe ştiriBT), am dedus că este şi un kierkegaardian, în sensul că orice segment de viaţă individuală debutează cu un element ironic, însă are momente de abandonare a teoriei filozofului danez atunci când nu ia numai individul ca subiect de analiză, ci lumea în ansamblul ei ca societate. În volum, lumea e supusă unui studiu pe şapte module: cea de azi,cea politică, între portrete şi măşti, din pandemie, în criză, a epigramei şi chiar de dincolo. Trei aspecte importante pot fi extrase din fiecare modui: 1. simbioza dintre idee şi mecanismul de alcătuire a epigramei; 2. există o ştiinţă a corelării sinonimicului din primele trei versuri cu antiteticul din versul al patrulea; 3. la nivel emoţional suntem conduşi către „Glossa” eminesciană, ca poezie gnomică prin calitatea de a conţine cugetări, versuri cu valoare aforistică şi chiar sentinţe: „Multe trec pe dinainte, / În auz ne sună multe, / Cine ţine toate minte / Şi ar sta să le asculte?... / Tu aşează-te deoparte, / Regăsindu-te pe tine, / Când cu zgomote deşarte / Vreme trece, vreme vine.”
Dacă primele două aspecte ţin de tehnica şi arhitectura construcţiei epigramatice la Maximilian Opaiţ, cea de-a treia ţine de o filozofie personală de transmitere a demersului său, adăugându-i şi acel minim substrat de sobrietate, epigramele alcătuind, precum “Glossa”, un minimanual de morală.
În „Lumea de azi” (pag. 7 – 21) autorul ne introduce în zona de decădere, în partea volatilă a lumii, aflându-ne, din perspectiva autorului matematician, pe traiectoria unei curbe descendente: Verdict – „Constatăm că, din păcate, / Starea noastră-i complicată, / Fi-ndcă-i incapacitate / (Doar la noi!) de… judecată!”; Luminiţa de la… capăt – „Nu ştiu care-ar fi pricina, / Însă am văzut mai marii, / C-au aprins din nou lumina / … de avarii!”; Viaţa de noapte – „Ţara s-a-mpânzit de clanuri; /Interlopii strâng ca-n cleşte / Pe datornici, iar la hanuri, / Nu-i o masă fără… peşte!”; Unor falşi elitişti – „Grijile mereu m-apasă, / Fi-ndcă oameni cu idei, / După diplome, au clasă, / Dar probează două – trei!”
Capitolul „Lumea politică” (pag. 21 – 35) ne demonstrează că nu există epigramist care să nu pună sub observaţie această zonă a societăţii, sursă inepuizabilă de subiecte. Tom Phillips, redactor-şef la „Full Fact”, dar nu numai el, spune într-un volum al său (vezi „Scurtă istorie a tâmpeniilor omeneşti absolute”, Editura „Trei”, 2029, pag. 184 – 185) câteva lucruri adevărate despre politicieni: 1. „dacă e ceva ce ştie toată lumea despre politicieni, atunci e faptul că ei mint”; 2. „sondajele privind profesiile care inspiră cea mai multă şi cea mai puţină încredere îi plasează cu regularitate pe politicieni pe ultimele locuri”; 3. „pe politicieni îi doboară minciunile pe care le spun ca să-i împiedice pe oameni să afle lucruri care ar fi, în cel mai rău caz, uşor stânjenitoare”. Maximilian Opaiţ constată şi el că viaţa noastră este influenţată de derapajele politicienilor: Semnal! – „Aleşii nu mai fac minuni, / Căci azi, Guvernul nostru are / Doar o platformă de minciuni / … şi gura mare!”; Jocuri politice – „La dezbateri se prezintă / Strategii, cu mare artă; / Scopul e să iasă chintă… / Iese, da-n final e… spartă!”; În coaliţie – „Guvernanţi ca vai de ei, / În şedinţe prelungite, / Fac programe cu idei / … prăfuite!”; Turism Tematic – „Văd că interesul creşte / La aleşi, căci azi, turismul / În politică-i fireşte / Marcă: pluripartitismul!”
„Lumea între portrete şi măşti” (pag. 35 – 49) ne prezintă „ale lumii două feţe”, o parafrază care duce spre versul din „Glossa” eminesciană: „Sunt a filei două feţe”. Disimularea, deghizarea sau cameleonismul sunt specifice insului cu două feţe: Unui şef – „Munceşte mult şi-i obosit; /Acasă vine numai seara, / Da-n week-end e mai liniştit / Că e plecat cu secretara!”; Unui „acoperit” – „Amicul meu, un tip timid, / Părea că n-are vicii; / Era, ce-i drept, un pic perfid, / Ca cei de la… servicii!”; Unei femei parlamentar – „Aleasă la Senat, pe listă, / De la-nceput s-a remarcat, / Fiind o bună traseistă, / Purta obrazul gros… fardat!”; Altruism – „Între oameni sunt ciraci, / Care preţuindu-şi banul, / Dau fasolea la săraci, / Altruişti, păstrând… ciolanul!”.
Şi celelalte patru capitole (pag. 49 – 83) sunt puse sub semnul „Glossei” eminesciene. Fiecare epigramă din acest volum este, în fapt, o meditaţie privind condiţia omului în calitatea lui de component al lumii, al societăţii. Volumul propus de Maximilian Opaiţ este unul care, ca şi „Glossă”, ne avertizează, ca să folosesc o teză a Zoei Dumitrescu Buşulenga, despre spectacolul înşelător al marelui teatru al lumii. Recomand cititorului ca înainte de a purcede la lectura acestui volum să citească, mai întâi, „Glossa” lui Eminescu. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ÎNAINTE ŞI DUPĂ…
Complet nu este un bărbat
Doar până-şi “pune pirostrie”;
Apoi, “mâncat” de-a lui soţie,
E terminat! (ELENA MÂNDRU)
ÎNTRE COLEGE
Prietenă, e vai de mine
Că soţu-i dus şi nu mai vine,
Eu ce să zic, vecină, dacă
Al meu de-acasă nu mai pleacă! (VASILE LARCO)
DEFRIŞARE SĂLBATICĂ
Prietenă, e vai de mine,
Se discută mult în van:
Sunt copacii la pământ,
Dar aleşii dorm… buştean! (VASILE LARCO)
ESCROCII DIN ROMÂNIA
Privind jurnalul favorit,
Constaţi ades, fără să vrei,
C-atât de mult s-au înmulţit,
Încât se-nşală între ei! (IOAN TODERAŞCU)
“EVOLUŢIA” POLITICIENILOR
Şi-au văzut de viaţa lor,
Dar s-au săturat de ea
Şi doresc, în viitor,
Să se bage-n viaţa ta. (GRIGORE COTUL)
PARLAMENTARI ÎNTORŞI DIN VACANŢĂ
Printre cei din Parlament,
Unii parcă-s mai de soi,
Le prieşte, evident,
Îmbăierea în noroi. (GRIGORE COTUL)
LA O VÂRSTĂ
Azi sunt foarte obosit
Şi mi-e greu să o şi spun
Toată ziua am fugit
Gândurile să-mi adun. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
VENERĂ ŞI MADONĂ
Nici madone, nici venere,
Astăzi nu mai căutaţi
Căci venerele-s madone
Iar madonele bărbaţi. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
REALITATEA SĂTEASCĂ
La ţară sărăcia e cumplită,
Şi bieţii îşi trăiesc amarul;
Pământu-i sterp, iar capete de vită,
Au doar consilierii şi primarul. (VASILE VAJOGA)
COMPLIMENT
Soţia domnului patron,
Nici tânără, dar nici bătrână,
Arată azi de-un milion…
Care-a trecut din mână-n mână. (ION DIVIZA)
DORINŢA BĂTRÂNULUI
Când fetele, râzând, se-adună roi,
Mă rog, privind la câte-un tinerel:
Dă-mi, Doamna, tinereţea înapoi,
Să mă descurc cu ce nu ştie el… (GHEORGHE BÂLICI)
POLITICĂ AUTOHTONĂ
Timpul, lucrurile cerne,
De aceea, nu văd rostul,
Să avem și-acum guverne,
Care pun în față... prostul!(MAX OPAIŢ)
POVESTE RURALĂ
Tot mergând la apă,
Numai cu feciorul,
Fata nu-i mai scapă,
Că s-a spart ulciorul!(MAX OPAIŢ)
TOLERANȚĂ EXCESIVĂ
Mă frământă o-ntrebare:
Cum de între înțelepți,
Sunt admiși și-aceia care,
Proști fiind, se dau... deștepți?!...(MAX OPAIŢ)
OCUPAŢIA FAMILIEI SECU
Nu câştigau din sudoare
Dar o duceau binişor,
E ape post de… filatoare,
El pe post de… turnător! (DUMITRU MONACU)
“VERTICALITATEA ROMÂNILOR”
Pe acest pământ, străbun tărâm,
Toţi ne tragem neamul de la RÂM…
Unii, astăzi, mitul îl dărâmă:
Spun că noi ne-am trage de la… RÂMĂ! (ION MORARU)
CAUZĂ ŞI EFECT
Când n-ascunde aventura
Şi nu-şi poate ţine gura,
O amantă guralivă
E-un divorţ în perspectivă. (VASILE MANOLE)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
SEARĂ CU GREIERI, LA CÂRNA!
Seara peste sat se lasă
Un aer irespirabil,
Dar la greieri nu le pasă
Și cântă inconfundabil. (GEORGE CEAUŞU)
Când îți cânt-un greiere
Este bine, dom' Georgică!
Fii atent, prin creiere
Să nu-ți cănte-o pasărică... (ŞTEFAN BAŞNO)
Mi-ai scris în suflet, doamnă, din ochi albaștri-n noapte,
Tu ai rămas acolo, eu am plecat departe,
Și lacrime din gene îți picuram pe sân
Când îți scriam în versuri, "eu plec, dar îți rămân"... (M. D. LEONARD)
Ea a rămas acolo, tu ai plecat departe
Dar spune-ne și nouă, nu fii un tip hasân
Mă bântuie-o idee, de timp mi-aș face parte
Să caut lăcrimuța ce i-a picat în sân... (ŞTEFAN BAŞNO)
CONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ A VOTAT
ACORDAREA DE ZILE LIBERE PENTRU
PREVENIREA HEMOROIZILOR. (MARLENA CIOBANU)
Șefii, când privesc on jur
Îi cam doare drept in... spate
Deci, sporul solicitat
E deplin justificat! (ŞTEFAN BAŞNO)
Sperăm să nu- i doară gura
Pentru spor de logoree
Poate, și mai grav, stomacul
Pentru spor de diaree.(MARLENA CIOBANU)
O, pentru astea nu cer spor
Că cică asta-i slujba lor!
S-o ținâ intr-o logoree
Sau, na, verbală diaree.. (ŞTEFAN BAŞNO)
LAUDATIO
Despre mine, vă pot spune
(Apropo de "poezele"):
Scriu catrene-atât de bune,
Că... râde lumea de ele. (AL. D. FUNDUIANU)
Hm! La versurile mele
Mai fățiș, sau mai discret
Scrâșnesc unii din măsele
Parcă au băut oțet! (ŞTEFAN BAŞNO)
UN PRETINS ORATOR
În sfârșit l-am cunoscut,
Trag concluzii din discursuri:
Idiot nu s-a născut,
Dar a fost la multe cursuri! (GHEORGHE CIREAP)
Trebuie mai multe lecții
Ca să faci din gură frecții,
Așa poți, din orator
Să devii un detractor! (ŞTEFAN BAŞNO)
La fel vedem în Parlament:
Discuții, totul e frumos,
E clar şi foarte coerent;
Dar legea e exact pe dos. (TONY ANDREESCU)
Colega,-mi place ce ai spus
Și cu tristețe te ascult
Și eu am constatat de mult
Că lumea- i cam cu fundu-n sus.. (ŞTEFAN BAŞNO)
O VORBĂ PE ZI...
ÎMI ESTE DOR DE ,,URZICA"! (GEORGE CEAUŞU)
Pe TVR, săptămânal
Se dă "Gala umorului"
Cu glume ce erau pe val
În vremea dictatorului!
"Antena" e cu "Ai umor"
Dar cum constată fiecare
E doar cu porno sau horor,
Trimiți copiii la culcare! (ŞTEFAN BAŞNO)
UNOR POSESORI DE DIPLOME
La doctorat (excludem terţul)
S-au prezentat din cuviinţă
Şi dragoste pentru ştiinţă…
Ştiinţa de a face şperţul. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
HAGI SE VROIA ÎN GRUPE…
FARUL stins la Tiraspol,
Junii-s găgău(z)ți, nasol;
Ăsta-i fotbalul la noi,
Nu prindem nici turul doi. (DUMITRU BUJDOIU)
MENIU LA AZIL
Ai ajuns ca un copil
Să accepți orice, tataie;
Să mănânci la un azil,
Chiar și porții de…bătaie. (DUMITRU BUJDOIU)
TELEFON LA “ALCOOLICII ANONIMI”
- Ai sunat, sunt șef de tură,
Vrei să scapi de băutură?
- Vreau un ajutor, băiete:
Cum se face-un carcalete?!* (DUMITRU BUJDOIU)
* Carcalete= mixaj alcoolic cu vin.
DOUĂ BOVINE MASCULINE (Mini-fabulă)
S-au întâlnit pe platou,
Unu-n jug, ăllalt… pe vaci;
Burlacu’ zice: bă, taci,
Eu sunt taur, tu ești bou! (DUMITRU BUJDOIU)
NIMIC DESPRE SEX (Enigmă)
Curată, față modernă,
Te mângâi și pup până-n zori,
Te mai pocnesc uneori;
( Că-așa se-nmoaie o…pernă) (DUMITRU BUJDOIU)
DE FIECARE DATĂ – CU BUZA UMFLATĂ
Una-două, fuga la Bruxelles
Spre-a renegocia PNRR-ul.
Nu l-au renegociat defel,
Nici ne-au spus cum au făcut antreul. (LERU CICOARE)
SE REIA POVESTEA?
Recurgând fachiri la artefact,
Nu ne spun, în morga lor tehuie,
Cum să renegociezi un act,
Dacă el a fost bătut în cuie? (LERU CICOARE)
REDUCEM APARATUL ADMINISTRATIV BUGETAR
Să reduci cam un batalion
De miniștri-secretari de stat?
Nu mai bine un robót: Ion,
Care nu se dă manipulat? (LERU CICOARE)
ROBOTUL ION ÎN TIMPUl „ROTATIVEI”
La noi e-n preț înteligența naturală.
La ce să stea-n Guvern nici la o cale?
Inteligența-i artificială
Expună-și-o la Digitalizare! (LERU CICOARE)
DEFICITUL LA BUGET - TOT PE SEAMA NOASTRĂ
Deficit de miliarde?
Nu ne-or frige, ci ne-or arde:
Au să crească TVA-ul
Până ne-or lua și maul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
EI ȘI NOI
Ei își pun natul la cură,
Își fac găuri la centură.
Noi ne strângem iar cureaua,
Că ni-i goală teșchereaua. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SE VA DEZUMFLA VREODATĂ?
S-a umflat – la stat doar! – anvelopa,
De se miră toată Europa:
La atâția secretari de stat,
Câte secretare – de lucrat? (NICOLAE MĂTCAȘ)
LA SALARIILE BABANE ȘI-UN SPOR DE HEMOROIZI
Secretari de stat la stat?
Nu la stat, ci la ... șezut.
La ce boală-au contractat,
Vor și-un spor nemaivăzut. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SĂ-ȚI ASUMI ȘI SĂ NU RĂSPUNZI?
Călători, în vorbe, printre astre,
Sedentari, la fapte, foarte lacși.
Câte, de la „Colectiv”, din nou, dezastre,
Un spital să facem pentru arși? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA „CANTINA SĂRACULUI” DIN PARLAMENT
Mezelic sau ou pe tavă,-
Supă, șnițel sau friptură,
Înghețată, prăjitură –
Nu mai mult de o ...carboavă! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DACĂ TOT NU MAI POT DE GRIJA NOASTRĂ
Și-au deschis aleșii, zor-nevoie, zor
O cantină-a milei pentru jebul lor.
Noi, votanții pentru, -am vrea să știm: pe când
Încă una, Doamne, pentru cei de rând? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
RĂSPUNSUL EVAZIV AL MINISTRULUI SĂNĂTĂȚII
Când l-întrebi de ape, sănătate:
„ E.coli trec pragul delincvenței?”,
Recunoaște că sunt infectate,
Dar așa, la limita ... decenței. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DISCERNĂMÂNT
Nu se numeşte imoralitate
Când, liber, unui viciu te supui;
Ci când devii, din pură laşitate,
Un slav neputincios în calea lui! (MIHAI SCHWEITZER)
SUBTILITATE
Nu-i sinonim “a tipări”
Cu-“a publica”;
Cum nu-I totuna “a privi”
Cu… “a vedea”! (MIHAI SCHWEITZER)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)