O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
De la Focşani primesc nr. 3 al revistei bimestriale de atitudine prin satiră şi umor, “Cu cioara vopsită”. Tema acestui număr este una de actualitate: “Jos masca(rada) criticii literare!”. Pe prima copertă ne priveşte cu subînţeles o mască realizată de vrânceanul Şerban Terţiu. Revista face şi un mic medalion al acestui meşter popular considerat “tezaur uman viu”: “Măştile create de Şerban Terţiu din Nereju, judeţul Vrancea, sunt precum e şi viaţa, şi vesele şi triste. Declarat tezaur uman viu în anul 2018, a învăţat de la tatăl lui, Pavel Terţiu, născut în 1899 şi decedat în 1982, cum să facă măştile Chipăruşilor din Munţii Vrancei. La rândul său, Pavel Terţiu a deprins meşteşugul de la bunicul său, Ion Amariei, poreclit Ursul. Copil fiind, Şerban Terţiu a prins vremurile în care la priveghi se aprindeau focuri mari iar nerejenii alungau duhurile rele şi strigoii cu ajutorul măştilor funerare. La fel şi de Anul Nou când spiritele rele erau alungate tot cu ajutorul jocurilor cu măşti. Un ritual mistico – magic pe care doar cei bătrâni îl înţelegeau. A simţit că e obligaţia lui să ducă meşteşugul acesta unic mai departe.” Tema abordată, „Critica de complezenţă” (pag. 3), se concretizează printr-un fragment din editorialul cu acelaşi nume semnat de Nicolae Manolescu în nr. 6 / 2023 al revistei „România literară”, un punct de vedere al redactorului-şef al revistei, Gheorghe Mocanu, o prezentare a lui Ionel Necula considerat a fi „un critic literar care nu umblă cu cioara vopsită” şi nota Angelei Silion cu titlul aluziv „Criticii, nişte oameni acolo şi ei”. Epigrama este prezentă prin Ion Diviza, Gheorghe Sucoverschi, Maximilian Opaiţ, Constantin Toma, Georgică Manole, Victoria Furcoiu şi Titus Ştirbu. Reţinem din epigramele semnate de Ion Diviza: Mândria unui părinte – „Fata mea, muncind la greci, / Tot mai lungă-i de picioare - / Are-un metru nouăzeci… / Deci socot că fata-i mare.”; Compliment – „Soţia domnului patron, / Nici tânără dar nici bătrână, / Arată azi de-un milion… / Care-a trecut din mână-n mână”; Femeii iubite – „De căldura ta am parte; /Eşti un soare… Te iubesc! / De aceea stau departe, / Nu cumva să mă pârlesc!”; Pe plajă – „Expunându-şi sex-apelul, / Diva cătinel se scoală; / Dacă n-ar avea inelul, / Ai putea să juri că-i goală.” Se citesc cu zâmbetul pe buze: Vasile Larco ( „Proverbe în mixaj”), Mihai Batog Bujeniţă („Fomfleuri”), Maximilian Opaiţ („Lungul drum al lui Momos spre prezentul cotidian”) sau fabulele semnate de Valentin David, Victoria Furcoiu, Ilie Bâtcă şi Const. Miu. Redactorul-şef al revistei susţine o pagină întreagă de „Pamfleak-uri”, în timp ce redactorul şef-adjunct, Constantin Pavel, asezonează articolele propuse de diferiţii autori cu inspirate caricaturi. De la pagina 10, să reţinem o cronică a prezentului semnat de poeta Maria Baciu şi intitulată „Noua ordine mondială”:
La copii predau la școală
Despre viața sexuală
Pederaștii,
Din amvon ne țin morală
Despre noua rânduială
Iconoclaștii.
Muzica are modele
Cântăreții de manele
Și afonii,
Bișnițarii de prin ganguri
Astăzi au înalte ranguri
Sunt patronii!
Un țăran ară și ară
De cu zori și până-n sară
Pentru-un pol
Iar Ronaldo -un milion
Îl primește ca plocon
Pentru-un gol!
Fetele de pe centură
Sunt de mică anvergură
Și sunt triste.
Le întrec vedete care
Tot clamează-n gura mare
Că-s artiste...
La tribune, prin balcoane,
Behăie în megafoane
Mincinoșii ,
Prin redacții, librărie
Strică tone de hârtie
Găunoșii.
Iar prin cele ministere
Fac frumoase cariere
Repetenții
Dacă vrei să fii șef mare
Să te lauzi prin, dosare,
Cu detenții!
De vrei dreaptă judecată
Nu la tribunal o cată
Ci în ceruri
Și de cauți sănătate,
Nu în soare și bucate
Ci în seruri!
Lumea asta o conduc
Și la vale o tot duc
Scelerații
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
GREVA MEDICILOR
Tăcerea în spital relevă
Răbdări şi-o falsă bucurie:
Atunci când medicii-s în grevă,
Groparii sunt la datorie. (VASILE LARCO)
SRL: MEDIC – PREOT
Au urmat cu grijă sfatul
Şi-n statut au scris: (fireşte)
Unde doctoral greşeşte
Să îndrepte-asociatul! (VASILE LARCO)
TARIFE STOMATOLOGICE
La doctor tremur ca nuiaua,
Sunt leoarcă, parcă prins de ploaie,
Căci am venit să-mi scot măseaua,
Dar frică mi-e că mă jupoaie! (VASILE LARCO)
LA ANIVERSAREA MEA
Vine mama, vine tata,
Sora cu bărbatul său,
Vine nora,-mi vine fata,
Vine soacra,-mi vine rău! (PETRU-IOAN GÂRDA)
AMINTIRI DIN LICEU
Îl citeam Eminescu
Şi bine că-ţi mai aminteşti
Ne plăcea de Odobescu
Dar mult mai mult de Odobeşti. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
EPIGRAMA (definiţie)
O rachetă cu trei trepte
Echipate ca de gală
Pregătite pe-ndelete
De explozia finală. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
ECOLOGICĂ
Pe pădurile alpine,
Cu puştoaice când petreci,
Nu mai vezi poteci virgine,
Nici virgine pe poteci. (ION DIVIZA)
DISPUTĂ CONJUGALĂ
Cu nasul sus, bărbatul nu se lasă
Și pentr-o gură-n plus de oxigen,
Ca să regleze atmosfera-n casă,
Soției i-a luat... bilet de tren! (MAX OPAIŢ)
UNUI POLITICIAN
Mândria lui era că el citește;
Mai mult, că este doctor în științe,
Dar într-atâtea cărți, văd că-i lipsește
Dicționarul Bunei Cuviințe! (MAX OPAIŢ)
CRIZĂ DE PERSONALITATE
Degeaba tot te dai cocoș,
Cântând cât te mai ține gura,
Când cei din jur îți fac reproș,
Că-i a vecinei... partitura! (MAX OPAIŢ)
LIMITE ȘI TENTAȚII
La șaptezeci de ani ai mei,
Cunosc de-acum ce este greul;
De nu fac față la femei,
Voi fi tentat să fac pe zmeul! (GHEORGHE CIREAP)
REPLICĂ LA “LIMITE ŞI TENTAŢII”
Un zmeu care răpea fecioare
Sau unul pregătit să zboare,
Facut din ațe și speteze
Doar pe copii să mai tenteze... (ŞTEFAN BAŞNO)
TARE CA PIATRA
Acuzând un handicap
Și loviți cumplit de streche,
Unii proști sunt tari de cap,
Alții numai de ureche! (VALENTIN DAVID)
REPLICĂ LA “TARE CA PIATRA”
Ăla tare de ureche
Este surd, dar n-are streche
Ălui tare în dovleac
Tare greu îi dai de leac! (ŞTEFAN BAŞNO)
TRAGEDIE UMANĂ
E o provocare,
Lumea-i tot mai rea,
Căci umorul moare,
Dar prostia, ba. (VALENTIN DAVID)
REPLICĂ LA “TRAGEDIE UMANĂ”
Umor mai fac pensionari
Care au prins ( mare scofală...)
Profesorii "torționari"
Și au mai prins și școala – școală! (ŞTEFAN BAŞNO)
„JUDECĂTOR"
- pentru doi politicieni -
Echidistant, față de părți,
Încerc să văd ce îi desparte:
Constat că unul n-are cărți,
Iar celălalt... nu are carte. (AL. D. FUNDUIANU)
REPLICĂ LA „JUDECĂTOR”
Deci,unul este pokerist
Iar altul este jurnalist
Dar ce ai, bre, cu-acești băieți
Că doar nu sunt analfabeți... (ŞTEFAN BAŞNO)
ADEVĂRUL NU MAI POATE FI TĂINUIT
Operațiunea „Jarul”
A-nghițit-o ce moroi,
Dacă astăzi însuși țarul
Se referă la ... război?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
REORIENTARE
Nu avem statut de prima doamnă?
Doamna se reprofilează sprintenel
Și, deși la boi nițel se-ntoamnă,
Pare un real fotomodel. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PERFIDIE
Mai-marii-ntreabă „profii” insistenți:
„Cu absolvenții, mări, ce ne facem?”
Cum știm noi, ipocriți, să ne prefacem:
Doar fără „profi” n-ar fi nici absolvenți! (NICOLAE MĂTCAȘ)
NOTĂ DISCORDANTĂ PENTRU GUVERNANȚI
Pe portativul larg al melodiilor
O notă doar la șefi nu le convine:
Murim de viitorul – al copiilor,
Dar de prezentul dascălilor – cine? (NICOLAE MĂTCAȘ)
RIPOSTA PROFESORILOR LA ACUZA GUVERNANȚILOR
În van cercați a ne citi morală
Că la elevi, să vezi, nu ne gândim,
Căci vouă vi-i de-acei ce ies din școală,
Iar nouă - și de-aceia care vin. (LERU CICOARE)
ÎNCERCAREA DE A-I AȚÂȚA PE ELEVI CONTRA PROFESORILOR A EȘUAT
Guvernul riscă-a deveni ridicol
Elevii când resping fitilul sforii:
Lor li se pune soarta în pericol
Și ei sunt solidari cu profesorii! (LERU CICOARE)
CARE-I ȘPILUL?
Au primit tot ce-au dorit?
De ajuns și de rămas?
Dacă ați ajuns la cvit,
De ce-i grevă? Was ist das? (LERU CICOARE)
NOI BUCUROȘI AM AȘTEPTA, DAR N-ÁVEM CÂND
Am așteptat, de la obraz, un veac,
Cu lumea doar ne-ați pune, -n fine, -n rând.
Să mai – un secol?! Pentru noi e-un fleac,
Dar nu vedeți, fârtați, că n-ávem când? (LERU CICOARE)
CÂND NU SE RESPECTĂ LEGEA,
ȚINE CÂT PROMISIUNEA?
Memorandumul, se crede,
Ar putea să spargă greva,
Doar că lumea nu concede
Ce-i, pe lângă bulă, breva? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SINDICALIȘTII NU MAI CRED NICI ÎN GUVERN, NICI ÎN PARTIDE
La executare se-angajează
Un guvern pe punctul de plecare -
Este îndoiala ce planează.
Dar partidele rămân la guvernare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
BLESTEMUL PROTESTATARILOR
Nu dea Domnul, cei gămani
Să ajungă la ciolan,
Că, de când sunt președinți,
Au uitat toți de părinți,
S-au făcut de când dottóri,
Au uitat de profesóri,
Cum ajuns-au guvernanți,
Au uitat toți de savanți... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MAIȘTRI ȘI ÎNVĂȚĂCEI
Vă plângeți lor că starea vi-i nasoală,
De parcă ei n-ar fi trecut prin școală!
Nu-i mai scoteați atunci din „cinci” sau „șase”
Și-acum și ei v-aruncă niște oase... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AEROPORTUL INTERNAȚIONAL GHIMBAV, UNDĂ VERDE
Domnul Veștea* ne dă vestea:
Brașovul și-a mărit zestrea;
Brașovenii de la munte
Vă doresc zboruri plăcute!
* Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean, omul care “s-a luptat”
să câștige această, atât de necesară, investiție pentru zona turistică din
Țara Bârsei (DUMITRU BUJDOIU)
PROSTIA ȘI LĂCOMIA UCID FOTBALUL NOSTRU
Am vrut și eu de Rusalii
Să mă împac cu Becali,
Să-i spun că nu-i așa prost;
Dar mi-ar fi zis: n-are rost. (DUMITRU BUJDOIU)
HĂRȚUIRE SEXUALĂ?
Cum intră-n birou, când vine,
Mintenaș se dă la mine;
Eu accept și-nghit mereu,
El e șef și…soțul meu. (DUMITRU BUJDOIU)
EL ȘI ELE
Tânăr, dorești o femeie,
Burlac, testezi cât mai multe,
Însurat, vrei să te-asculte;
Apoi…rămâi cu-o idee. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNTRE AMICI
- M-a salvat nevastă-mea,
Nu mai cheltui bani cu ea;
- Bravo, cum ai reușit?
- Aseară m-a părăsit. (DUMITRU BUJDOIU)
EPIGRAMIȘTII ȘI SOACRELE
De epigramiştii de la noi
Soacrele-s făcute cu „noroi“:
Uită că din noroi apare
Nufărul – cea mai frumoasă floare. (ADRIAN TIMOFTE)