Îl urmăresc de mai mult timp pe Dumitru Monacu. El este o prezenţă din ce în ce mai activă în spaÅ£iul botoşănean, cât ÅŸi în cel naÅ£ional. Activitatea sa pe tărâm literar a determinat-o pe Silvia Lazarovici să-i acorde un loc în „DicÅ£ionarul biobibliografic al scriitorilor ÅŸi publiciÅŸtilor botoşăneni”.
ReÅ£inem din prezentarea făcută (pag. 364): „Debut cu epigramă în ziarul „Clopotul” din BotoÅŸani(1984) ÅŸi debut cu rebus în revista „Rebus” (1984) unde a colaborat cu enigmistică până în 1989. După RevoluÅ£ie, timp de 7 luni, a înfiinÅ£at ÅŸi redactat foaia volantă lunară „Diafragme”. Împreună cu un grup de prieteni a lansat în 1990 revista lunară de divertisment „Sisif”, care a apărut timp de 6 luni. A colaborat cu articole diverse la mai multe periodice din zonă. În 1995 a coordonat apariÅ£ia revistei „Veghe la fruntarii”, la 25 de ani de la înfiinÅ£area Batalionului de grăniceri BotoÅŸani. Între 2005 – 2006 a publicat în „Jurnalul literar” o serie de epigrame ÅŸi poezii ÅŸugubeÅ£e, iar în anul 2007 a publicat revista „Pagini azurii”, incluzând epigrame, poezii umoristice, integrame, careuri de cuvinte încruciÅŸate, schiÅ£e umoristice. Din ianuarie 2015 a publicat epigrame ÅŸi pamflete la cotidianul electronic „BotoÅŸani News”, la rubricile „Epigrama zilei” ÅŸi „MarÅ£ea neagră”, iar din 2016 a devenit prezent în „Botoşăneanul” cu poezii ÅŸi schiÅ£e umoristice, ulterior ÅŸi în „Monitorul de BotoÅŸani”.
Dumitru Monacu vine de undeva din umorul sănătos al poporului nostru. Este un umorist cerebral, dar ÅŸi adeptul unei ironii muÅŸcătoare. Cu toate acestea îl percep a fi un mare sentimental, bănuindu-l că mai mereu are un regret că e obligat să prezinte situaÅ£ii din zonele negative ale comportamentului uman. InteligenÅ£a artistică evidentă îl conduce pe Dumitru Monacu pe poteci literare diverse făcând, astfel, din umor un univers paralel. De aici ÅŸi preocuparea de a fi avut ÅŸi a continua să aibă rubrici permanente cum ar fi aceea de editorialist la „Monitorul de BotoÅŸani”, „ColÅ£ul de râs” de la TELEM BotoÅŸani, cărora li se adaugă activitatea de pe Facebook. Volumul „Mai rar aÅŸa ceva!” (Editura „George Tofan”, Suceava, 2016), deÅŸi îl citesc la ÅŸapte ani de la apariÅ£ie, rămâne unul destul de actual, semn că încă nu s-au schimbat prea multe în România, această Å¢ară a lui Åžestache. Partea întâi, dedicată catrenelor umoristice, este rezultatul unor incursiuni prin politică, eternul feminin, viaÅ£a de cuplu, legislativ, vicii, metehne, cusururi, ipostaze ÅŸi alte probleme cotidiene, grupate pe 13 capitole. De remarcat că toÅ£i cei surprinÅŸi de Dumitru Monacu sunt oameni care acÅ£ionează din postura de marionete. Fiecare capitol este înnobilat cu un aforism marca Dumitru Monacu. Spre exemplu, capitolul al 9-lea, intitulat „Prietenii mei, „elefanÅ£ii”…” se deschide cu motto-ul: „Nu sta cu mâinile în sân când prietenii vor să te vândă, iar duÅŸmanii să te cumpere. Fii intermediar! Ai putea câÅŸtiga dublu!” Personajele alese ca suport al acestui capitol sunt ceea ce critica literară le numeÅŸte personaje reflectoare. Ele au însuÅŸirea de a fi percepute aÅŸa cum sunt, cititorului rămânându-i să guste poanta propusă de epigramist: Băsescu – Privind din depărtare dana, / Gândea-ndreptându-se spre mal: /Ce bun era romul Havana, / Faţă de romul… Mondial!”; Putin – DefiniÅ£ie – „Un lider balÅŸoi / Åž-o deviză ÅŸoc: / Cine nu-i cu noi, / Nu va fi deloc!”; Lui Ludovic Orban, după ce s-a răsturnat cu Loganul – „Ce a părut un accident / N-a fost în fapt decât motivul / Unui perfect antrenament / De răsturnat… Executivul!”; Lui Liviu Dragnea – „Cel dintâi dintre baroni / Vine c-o idee justă: / Vrea un premier în fustă / Dar cu… ouă-n pantaloni!”; Pictorul Åžtefan Luchian – „A pictat chipuri, flori ÅŸi lunci / Nicicum feÅ£e parlamentare / Că nu se fabricau pe-atunci / Vopsele… doctrinare!”; Artistului plastic Florin Grosu, autorul expoziÅ£iei de grafică ÅŸi pictură „Face… feÅ£e” – „Poate eu m-am înÅŸelat / Când i-am dat bineÅ£e, / Dar l-am văzut timorat / Făcând… feÅ£e-feÅ£e!”; Crin Antonescu – „Ar fi fost chiar anormal / Să vrea post de preÅŸedinte. / El, la învârtit cuvinte, / Fiind… „Crin imperial”!”
Capitolul al doilea („Poezii umoristice”) ÅŸi cel de-al treilea („Proză umoristică”) pun în evidenţă măiestria lui Dumitru Monacu de a-ÅŸi plia gândirea ÅŸi pe alte forme decât catrenul umoristic. Poeziile umoristice vin din nevoia autorului de a trece dincolo de bariera celor patru versuri care te obligă la un limbaj succint, dând frâu liber minÅ£ii: BunicuÅ£a – „Bătrâna mea bunicuţă, / De vreo nouăzeci de ani, / A venit ieri, c-o căruţă, / La mine la BotoÅŸani. // După ce a stat la masă, / Ea a ieÅŸit pe balcon / Privind tare curioasă / La un meci, pe stadion. // În tribună, hărmălaie / Pe tot timpul jocului, / Huiduieli, larmă, bătaie / Ca la uÅŸa cortului. // Cu mâinile-mpreunate, / Bunica se-ntoarse lent: / - N-am ÅŸtiut, dragă nepoate / Că stai lângă Parlament…”
Åžase proze umoristice în care putem recunoaÅŸte românul asfixiat de doza de realism care i se dă. Zona tematică abordată o constituie reconversia într-o profesie, morala politicianului, abandonarea pasiunilor sportive sau psihologia votantului. Proza umoristică a lui Dumitru Monacu este impregnată cu elemente de stand-up. Oricare din cele 6 creaÅ£ii prezente în volum, ca ÅŸi altele din alte volume, pot fi interpretate cu succes de actorii care preferă arhitectura unei astfel de specii. Umorul din acest volum este unul serios. El evită miÅŸtocăreala, autorul oprindu-se la obtuzităţile ÅŸi absurdităţile celor din jurul său. E de menÅ£ionat ÅŸi celelalte volume scrise de Dumitru Monacu, volume care pun în evidenţă un narator omniscient: „Culegere de… soluÅ£ii”(schiÅ£e vesele, 2011), „MarÅ£ea neagră” (pamflete, 2017), „Cronica părinÅ£ilor orfani”(roman, 2020) ÅŸi „UliÅ£a Arinilor” (roman, 2021). Lor li se adaugă „ColÅ£ul de râs” (epigrame, 2014) ÅŸi „De dor ÅŸi de umor”(versuri, 2022). Înainte de a fi un veritabil epigramist ÅŸi un incisiv publicist, Dumitru Monacu se transformă încet-încet într-un prozator ce-ÅŸi ia în serios calitatea de narator omniscient, dând dialogului rolul de diegeză ÅŸi descrierii rolul de discurs. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ECHIPEI NAÅ¢IONALE DE FOTBAL
De ani de zile în declin,
Nicicum nu suntem un simbol;
Ne bucurăm cu toţi din plin
Când reuÅŸim să dăm un gol! (ELENA MÂNDRU)
EROAREA NOCTURNÄ‚ A UNEI SOÅ¢II
Amantul, ca de obicei,
În pat ajuns-a dintr-un salt,
Dar invitat la sânul ei,
A dat de soÅ£... la celălalt. (ELENA MÂNDRU)
UNEI TINERE
Mi-a zis, venind ea de la mare:
"Necucerit-am fost de juni!"
Iar eu, naiv, i-am dat crezare...
Dar nu mai mult de nouă luni. (VASILE LARCO)
ÎNDRÄ‚GOSTIÅ¢I
Până la căsătorie
El i-arată tot ce ştie.
Dar ÅŸi ea, ca mândră floare,
Îi arată tot ce are. (VASILE LARCO)
SLÄ‚BIRE CU SHAKE DE BANANÄ‚
(Propunerea unei doamne nostalgice)
Sunt cam derutat
Shake facem cu foc
Dar mă uit mirat
Că banană ioc! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CONFESIUNE
O femeie măritată
Cu amanţi peste tot locul
Se plângea, vărsându-ÅŸi focul
Că-i puÅ£in împrăştiată. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BÄ‚RBAÅ¢ILOR DE LUX
Voi, întreÅ£inuÅ£ii damelor UÅžOARE,
Dacă vreţi vreodată să scăpaţi de ele,
Este lesne leacul, ce deloc nu doare:
DaÅ£i-vă silinÅ£a să rămână GRELE! (MIHAI HAIVAS)
CHESTIONAR DE SATISFACÅ¢IE
De-l întrebi: "Cum e la mare?",
Pe bărbatul însurat,
ÎÅ£i răspunde la-ntrebare:
"Stau ca prostu', pe uscat!" (GRIGORE COTUL)
COGITO ERGO SUM
Îmi pun, în funcÅ£ie de stare -
Ca omu' - câte o-ntrebare,
Dar simt că-s afectat profund,
Când mă întreb ÅŸi nu-mi răspund. (GRIGORE COTUL)
UNUI NESTATORNIC
Dumnealui, arată bine !
Cu a sa colegă nouă,
Casă-ar face ( dacă-i ține!)
Chit c-a mai stricat vreo...două! (MAX OPAIŢ)
UNUI INDIVID CERTAT CU LEGEA
Născut ca omul, din păcat,
GândeÈ™te,(ca bărbat, fireÈ™te!)
Că poÈ›i fi mult mai câÈ™tigat,
În È›ară, hoÈ›... afară... peÈ™te! (MAX OPAIÅ¢)
OFERTA ÎN TURISM
În sezonul estival,
Poți găsi ușor cazare
La hotel, pe litoral:
Stele- 5!... dar, căzătoare! (MAX OPAIŢ)
BIATA MUSCÄ‚
Vaaai, saraca, biata muscă
Nu mai stă pe-o lăuruscă
Ci acum e aliment
Acceptat de parlament... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
REPLICÄ‚ LA “BIATA MUSCÄ‚”
Nu mai e ca altădată,
Musca-i reconsiderată,
Și de cum se vede treaba
Nu mai bâzâie degeaba! (IULIAN BOSTAN)
REPLICÄ‚ la REPLICÄ‚
Nu știi ultima formulă,
Că din musca pe căciulă
Și-o lăcustă durdulie
Iese bine de-o iahnie! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
SÄ‚PTÄ‚MÂNA VERDE
E practica, ce-și pune-ncet amprenta,
De-a se spăla de datorii pe mâini:
Profesorii mai freacă iarăși menta
Elevii taie frunzele la câini! (GHEORGHE CIREAP)
REPLICÄ‚ la „SÄ‚PTÄ‚MÂNA VERDE”
Iar domnul nostru președinte
E foarte, foarte supărat
El le-a întins un blid de linte ,
Profesorii l-au refuzat.. (ÅžTEFAN BAÅžNO)
CRITICILOR MEI
Nu-s narcisist, orgolios,
Ba sunt și receptiv la poante,
Dar sunt susținător colțos
Al epigramei militante! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
REPLICÄ‚ la „CRITICILOR MEI”
Foarte mulÈ›i îÈ›i dau dreptate,
Dar când e să facă-un gest,
Ei îl fac pe jumătate
Åži adesea doar pe ÅŸest. (TONY ANDREESCU)
REPLICÄ‚ la REPLICÄ‚
Dragă Tony, ai dreptate,
Știi care e marea dramă?
Protestăm pe jumătate
Nu numai în epigramă... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ROTATIVÄ‚
Rocada, fără doar și poate,
Nu este de luat în È™agă,
Căci mulți slujbași se tem că-i scoate,
Iar alÈ›ii, tremură… că-i bagă. (NELU MATER)
REPLICÄ‚ la “ROTATIVÄ‚”
La„Rahova ”de e băgat
Băiatul nostru e salvat!
O carte, o relație
Și intră-n ecuație!... (ŞTEFAN BAŞNO)
ATENÈšIE EPIGRAMIȘTI LA …BLONDI-GRAME!
Pe blonde când le-nÈ›epaÈ›i
Cu sula și le stresați,
Nu uitați să vă uitați:
Ce soți au, ce tați, ce frați?! (DUMITRU BUJDOIU)
NEVASTA, ( EVENTUAL BLONDÄ‚), LA ORL-ist
- Vreau un act că nu sunt surdă,
- Păi, la ce vă trebuiește?
- Prostu’ meu mă-nebuneÈ™te,
Zilnic mă face absurdă. (DUMITRU BUJDOIU)
FOTBAL CU PATRONI (AB)SURZI*
Parcă patronii-s nebuni,
Scapă de-antrenorii buni;
Ei motivează că-i greu,
Că mai vor în plus un leu. (DUMITRU BUJDOIU)
* Aproape jumate dintre echipe îÈ™i schimbă antrenorii;
de unde stabilitate, continuitate, rezultate?
INSCRIPȚIE PE UNELE TRICOURI DE ORAȘ
“N-am, nu vreau, nu È™tiu, nu-mi pasă”;
Lipsă șase ani de-acasă,
Doar verbu’- al treilea-i real:
Analfabet funcțional. (DUMITRU BUJDOIU)
NORA ȘI MUICA
- Azi, când aruncai gunoiu’
Îi spărsei, dracului, È›oiul,
- Și cu ce bău, cu cana?
- Aolică…damigeana? (DUMITRU BUJDOIU
CONDUCĂTORII NOȘTRI RENUNȚĂ,
CONTRAR CONSTITUȚiEI ȚĂRII ȘI TRATATULUI DE BAZĂ AL UE,
LA DREPTUL DE VETO?
Sunt niște drepturi ferm asigurate,
Nu poate nime-n UE să le ia.
Un drept de veto-i suveranitate,
Iar tu renunți ca fraierul la ea??! (LERU CICOARE)
SACRIFICARE PENTRU BINELE POPORULUI?
Când veneau val la putere
Să astupe-atâtea guri,
Pe noi ne-aveau în vedere?
Propriile sinecuri! (LERU CICOARE)
VIN ALEGERILE MÂINE.
CU PROIECTUL CUM RÄ‚MÂNE?
Spoită cu vorbe mari,
Pusă, biata, pe butuci.
Ce ușor e s-o declari
Și ce greu e s-o educi!... (LERU CICOARE)
CUM SE VOR FI ÎMPÄ‚CÂND CREȘTEREA ECONOMICÄ‚ VERTIGINOASÄ‚
CU SÄ‚RÄ‚CIA LUCIE?
Pe locul trei la creÈ™teri PIB în ÚE,
Pe primul loc, în schimb, la sărăcie.
Să te mai miri că-o cifră súntem È™úie?
AÈ™a-i când creÈ™ti frumos ... pe datorie! (LERU CICOARE)
ACUZÄ‚ ASPIDÄ‚ LA ADRESA PROFESORILOR PROTESTATARI
Cine-ar vrea să le denege
Revoltarea, risc de BAC,
Când ei spun de făr’delege
Nu de-un an, de zeci, de-un veac?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DIFERENȚĂ COSMICĂ LA SALARIZARE
Un sus-pus pentru mari fapte
Nu ne-ar explica probând
De ce el papă de șapte
Ori mai mult ca ăl de rând? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI HAZNAUA GOALĂ?
Decalaj în È›ară astronomic
(Cine va risca a-l explicare?):
Creștem ca un tigru economic,
Dar stagnăm la – sic! – salarizare! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CA SÄ‚ PERFORMEZI TREBUIE SÄ‚ AI CU CE TRÄ‚I
Nu degeaba au ieÈ™it în piață:
Cer salarii de la alianță,
Mai întâi, decente – pentru viață
Și doar după – pentru performanță. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
REVOLTA PROFESORILOR SE SOLDEAZÄ‚ CU PEDEPSE?
Ale branșei-or fi efecte
Că, în timp ce – grea năpastă! –
Tu le ceri să te respecte,
Ei îÈ›i bagă sula-n coastă?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
ÎN LOC DE SOLUÈšIONARE, INTENÈšIE PUNITIVÄ‚
Las’ că nu primeÈ™ti salariu
Cât respecÈ›i - al grevei – actul,
Ei È›i-ar – legii în contrariu! –
Întrerupe È™i contractul! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
AMENINÈšARE CU ÎNTRERUPEREA VECHIMII ÎN MUNCÄ‚
PENTRU PROFESORII PROTESTATARI STAGIARI
Pricepând care-i impactul
De-a rezilia contractul,
Ce-a decis birocrățimea?
A le-ntrerupe vechimea! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
DOCUMENT PENTRU PROTESTATARI NECONVENIT
CU PROTESTATARII
Hap al cărei scrânghiÈ›e
Să anunțe-n pripă
Cu surle È™i trâmbiÈ›e
Un act ce constipă?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SECRETARA IDEALÄ‚
Doi ochi, o gură zâmbitoare,
Cu buzele ca macu-n floare,
Un decolteu ce-arată sânii
Și fusta … de un lat al mânii. (ADRIAN TIMOFTE)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)