O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Revin la volumul lui Ştefan Ivanovici-Terenţiu „Boabe de piper” (Tipografia „Tinerimea Română”, Bucureşti, 1933) cu referiri la partea a doua, cea care conţine epitafuri. În prima parte a cuvântului înainte semnat de autor, cu simţul umorului care îl caracterizează, explică de ce volumul său se numeşte „Boabe de piper” şi nu simplu „Epigrame”, cum era moda: „Titlul de pe copertă va mira, poate, pe unii din cumpărătorii volumului de faţă, iar pe „privitorii de vitrine” – pe ei, care formează marea majoritate a intelectualilor din această ţară – îi va putea chiar decepţiona, căci „privitorii de vitrine” se decepţionează uşor, de la prima vedere, numai astfel putând ajunge la hotărârea promptă de-a nu cumpăra mai nici o carte de literatură, mai ales românească. În ce priveşte cartea franceză, s-ar părea că ea prezintă un avantaj pentru mulţi: purtată ostentativ în mână, la plaje, prin parcuri, prin trenuri etc. le dă iluzia că devin mai interesanţi, că nu pot trece neobservaţi. Cât despre o parte din „sexul frumos”, cum să nu prefere cartea franceză, când ea vine de la Paris ca şi atâtea articole de „ultimă modă”? S-ar putea chiar să devină o dovadă de bun gust grija elegantelor noastre ca nuanţa rochiei, pălăriei şi pantofilor să se asorteze cu aceea a copertei cărţii franceze. Închizând paranteza şi sub influenţa acestui snobism, zic şi eu: REVENONS A NOS MOUTONS!
E adevărat că multă vreme epigramiştii noştri îşi botezau volumele pur şi simplu „Epigrame”. De altfel, şi poeţii noştri se mărgineau, pe vremuri, să şi le intituleze, modest şi banal, „Poezii” sau „versuri” şi încă poeţi de talia lui Vlahuţă. Mai târziu, însă, poeţii români au preferat titluri mai evocatoare, ca, de pildă… „Flori de coacăze”, „Boabe de rouă” etc. Cum, de la o vreme încoace, şi epigramiştii noştri au adoptat acelaşi fel de a-şi intitula volumele, ca să fiu în „ritmul vremii”, afirmând, în acelaşi timp, o dată mai mult, şi pentru genul volumului meu, dreptul la un titlu sugestiv şi original, l-am botezat „Boabe de piper”.
Teoreticienii domeniului consideră ca fiind subspecii ale epigramei epitaful epigramatic şi madrigalul epigramatic. Elis Râpeanu întăreşte această clasificare, afirmând că deşi la începuturile lor au avut o existenţă de sine stătătoare, îşi justifică denumirea de subspecii ale acestei specii literare atunci când au structură de epigramă. Alcătuite din două versuri sau din patru versuri, epitafurile lui Ştefan Ivanovici-Terenţiu se încadrează, în mare, structurii de epigramă, sunt umoristice, cum ar zice Victor Slăvescu, şi respectă definiţia dată epitafului, ca să dau un simplu exemplu, de George Budoi: „Îl descrie-n patru rânduri / Pe cel pus în patru scânduri”. Epitafurile acestui volum nu au nici o urmă de autoironie, nu vizează nume de persoane ci doar ocupaţii şi preocupări ale celor vizaţi: Pe mormântul unui avar – „Când sufletul şi-a dat, / Trecând în veşnicie, / O lume s-a mirat, / Fiind prima-i dărnicie.”; Pe mormântul unui medic – „Inconştientă este moartea / Şi lacomă de te-nfiori, / Căci şi-a-nghiţit cu nepăsare / Pe cel mai bun din furnizori.”; Pe mormântul unui academician – „Ce dureros ne-neacă plânsul, / La gândul că nu-l mai vedem! / Decât „nemuritor” ca dânsul, / Mai bine ca Mathusalem!”; Pe mormântul unui original – „S-a străduit viaţa toată / Să pară un original, / Şi astăzi, pentru prima dată, / N-avu-ncotro şi fu…banal.”; Pe mormântul unui mizantrop – „Muritori, nu-mi plângeţi soarta! / Îndelung timp am dorit: / Ori voi toţi să fiţi aicea, / ori doar eu – sunt fericit!”.
Ştefan Ivanovici-Terenţiu excelează şi în epitaful alcătuit din două versuri. Pentru timpul respectiv, când mecanismele creaţiei nu erau aşa de stricte, această unitate strofică abordată e destul de concisă, plină de un umor condensat: Pe mormântul unui avar – „Nu-l mai plângeţi c-a murit, / Plângeţi-l că n-a trăit!”; Pe mormântul unui boxer – „Din pumnii lui n-o să rămână / Decât o mână de ţărână.”; Epitaful unei femei libertine – „În ceruri, unde nu-s dorinţi, / M-aş plictisi…cu-atâţia sfinţi!”; Pe mormântul unui tragedian – „În sfârşit! E prima oară, / Când ştiu şi el să moară!”
„Boabe de piper” , o carte de epigrame şi epitafuri care se apropie de 90 de ani, nu prea se deosebeşte cu mult, ca mecanism de creaţie, de cerinţele zilelor noastre, şi acesta este un lucru bun. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ROMÂNII LA EXTREME
Azi, nivelul lor de trai –
Când mai roz şi când mai fad –
Pentru unii-i colţ de Rai,
Pentru alţii-i colţ de Iad. (ELENA MÂNDRU)
SITUAŢIA SPITALELOR DIN ROMÂNIA
La doctor, când m-am internat,
I-am dus seringi, medicamente…
Pat, nu, a zis că are pat,
Să-i duc vreo două asistente. (PETRU-IOAN GÂRDA)
TINERI CĂSĂTORIŢI
Se-nţeleg destul de bine,
Explicaţiile-s clare:
El că nu-i un oarecine,
Dar nici ea o…oarecare. (VASILE LARCO)
CUGETARE
Ajuţi femeia, fapta e drăguţă,
Pe drumul vieţii mult prea-ntortocheat,
Dar când îşi vede „sacii în căruţă”
Îndeamnă caii spre un alt bărbat. (VASILE LARCO)
DORINȚĂ BIZARĂ
Aș fi în a plăcerii horă
Când nebunaticul cârcel
Să intre-ar vrea, măcar o oră
În obositul Brebenel. (CONSTANTIN PROFIR)
SITUAȚIE GREA
Ni se-arată multe planuri,
Însă viața n-are stofă,
Căci avem destule clanuri
Ce ne duc spre catastrofă.(CONSTANTIN PROFIR)
PROFEŢIE
Femeia, cât ar fi de bună
Şi cât ar fi de iubitoare,
Te va lăsa sub clar de lună
…cu ochii-n soare. (GRIGORE COTUL)
UNOR POEŢI MODERNI
Despre versurile lor,
Consternat, ce pot să zic:
Unii înţeleg ce vor
Alţii, nu-nţeleg nimic! (ION MORARU)
CONTAMINAT CU COVID-19
Mirosul mi-am pierdut subit,
Nu simt deliciul fripturii,
Dar sunt, prieteni, fericit:
Rămâne gustul băuturii! (ION DIVIZA)
AUTOSUGESTIE
Îi spui nevestei că-i frumoasă,
Că-i bună, harnică, mintoasă
Și-atâta simț în vorbe pui
Că-ncepi să crezi în tot ce spui! (ION DIVIZA)
FĂRĂ DISCRIMINĂRI
Eliminând excesele!
Pe tabla mea de şah, model,
Mi-s negre toate piesele,
Iar pătrăţelele, la fel! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CORECTITUDINE POLITICĂ
Este vin şi alb şi negru
Însă eu, corect să fiu,
Împreună cu un cuscru
Am băut numai rachiu. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SOŢIA UNUIA
Frumoasă, atractivă, cultă,
Cum e modernitatea-n toi,
Fidelitatea ei cea multă
O-mparte încă la vreo doi… (GHEORGHE BÂLICI)
ÎN IZOLARE
Cu simptome de covid,
Dacă văd că vine gerul,
Ca să mă-ncălzesc decid
Să-nvelesc ...caloriferul! ( MAX OPAIŢ )
RELAXARE
Pasionat de pescuit
Şi- având preocupări majore,
Când dă la SOMN, e fericit
....................vreo două ore ! (MAX OPAIŢ )
POLITICĂ CU MASCĂ
Aleasă la Senat pe-o listă,
Deja, la primul ei mandat,
Ca orice altă traseistă,
Obrazu-l are gros...fardat! ( MAX OPAIŢ )
DISCUŢIE ÎN FAMILIE
Ambiţios şi plin de sine,
Sătul de-atâta teorie,
A încercat, crezând că ţine
S-o lămurească c-o...,,tărie "! ( MAX OPAIŢ )
INDECIZII
Spun românii mei de-acasă
Că guvernul le-a dat plasă,
Dar n-aleg pe alţii noi…
Că-şi iau plasele-napoi! (GEORGE EFTIMIE)
„ÎNŢELEGERE”
Afirm, deşi este riscant,
(Voi fi lovit cu spinii),
Românul este tolerant,
Dar numai cu străinii. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
CANOTORII NOŞTRI AU CUCERIT NENUMĂRATE MEDALII
Suntem azi cu toţi părtaşi
La spusele unui baci:
Avem destoinici vâslaşi,
Ducem lipsă de cârmaci. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
POLITICIANUL INDEPENDENT…MISOGIN
Pe la urechi ţi-adie şoapta
Că falsă-i toată abstinenţa;
Cu alternanţa stânga-dreapta
Ai prins esenţa! (DAN NOREA)
MEDICII ŞI FEMEILE
Cât ar fi ei de umani
Şi oricât de competenţi,
După şaptezeci de ani,
Medicii sunt… asistenţi. (VASILE MANOLE)
ZIUA TEATRULUI
Sunt agitat, cu ochii-n patru,
De când am dezlegat misterul:
A mea iubită joacă teatru…
Că am găsit sub pat sufleorul! (VALENTIN DAVID)
PROLIFICITATE
(lui David Valentin)
Cum a trecut o oră? Știe,
Că a mai scris o poezie!
De unde-atâta frenezie
La David de la Orăștie? (ŞTEFAN BAŞNO)
ALINIERE
Cu Halloween și Valentine
Pă bune, e mai cool și fain!
Că Sorcova și Dragobete
E doar pentru țărani, băiete! (ŞTEFAN BAŞNO)
PARIUL
Încheiat ca simplu act,
Aparent, cu un motiv,
E acel tacit contract,
Între şmecher şi naiv. (STELICĂ ROMANIUC)
REPLICĂ LUI STELICĂ ROMANIUC
Cel mai tare-a fost Pascal
Care-a pariat din greu
Nu pe-un meci și nici pe-un cal
Ci pe însuși Dumnezeu! (ŞTEFAN BAŞNO)
DRAGOSTE PRIN GAURA CHEII
Noi ne iubeam intens și furtunos,
Păstram chiar și distanța socială,
Prin borta cheii…Dar un soț gelos,
De două zile a montat o yală! (VALENTIN DAVID)
REPLICĂ LUI DAVID VALENTIN
Da, yala este sigur mai etanșă
Dar eu, ca nou venit în branșă,
Întreb, că poate-mi vine vreo idee:
Se poate face dragoste c-o cheie? STEFAN BAȘNO
("RUTINĂ")
ce îmi zic eu
în fiecare dimineață:
stai în banca ta -
cine are ochi, te vede (AL. D. FUNDUIANU)
RĂSPUNS LUI AL. D. F.
La optimism ești imbatabil
Și idem și la altruism,
Iar ambele le ai, probabil,
Că te-ai născut în comunism! (ŞTEFAN BAŞNO)
SUNT ARHITECTA…
Sunt arhitecta nopților de strajă
și mi le potrivesc precum mi-e firea,
când le ating albastru cu privirea,
în iriși poezesc blestem și vrajă... (VIOLETTA PETRE)
ÎN LOC SĂ…
(se dedică Violettei Petra)
În loc să poezești in miez de noapte
Îți recomand pastila " Bien dormir"
Poți încerca și un pahar cu lapte
Sau un coniac, pe post de elixir. (ŞTEFAN BAŞNO)
ŞI DACĂ…
(se dedică Violettei Petra)
Și dacă tot așa nu vine somnul
Citește-o epigramă de doi bani
Că sunt duium pe pagina lui domnul
Acel cu barbă de la Botoșani... (ŞTEFAN BAŞNO)
CÎȚU: ANUL CEL MAI BUN AL ROMÂNIEI
Ne crede proști sau nebuni,
Să-nghițim așa minciuni?!
Ori are orbul găinii,
Ori n-are simțul rușinii. (DUMITRU BUJDOIU)
RADIO-ȘANȚ LA DEVESELU
- Auzîși, fă, îmbufnato,
Că ni-l ia pă șăf la NATO?
Fii mai veselă, fă, fato,
Că scăpăm d-un mut, surato. (DUMITRU BUJDOIU)
ANTRENORII DE TOP I-AU ÎNTORS CURU’ LUI BURLEANU
Iordănescu junior
A fost păcălit ușor;
Să vedem ce face-acum,
O ia-n barbă ca Daum?! (DUMITRU BUJDOIU)
O CĂLUGĂRIȚĂ octogenară din Los Angeles a pierdut
la păcănele 800.000 de dolari (Libertatea)
Cazinouri ca-n povești,
Cum să nu păcătuiești?!
Dacă se cupla cu Lis,
Ar fi dus viață de vis. (DUMITRU BUJDOIU)
VENEȚIA REDIVIVUS
Se revine la normal,
Cu faimosul carnaval;
Evoluție firească;
Oricum, avea loc cu…mască. (DUMITRU BUJDOIU)
REPUBLICA MOLDOVA: Șoferii băuți la volan stau
o zi la morgă (Libertatea)
O lege ca un coșmar,
Să reziști în morgă-o zi,
Să vomiți l-autopsii;
Îl lași dracu’ de pahar. (DUMITRU BUJDOIU)
MINULESCIANĂ
Și azi și mâine-ai să mă-nșeli,
Mai fac și altele greșeli;
Am să te iert, așa e-n piață,
Și nu ești prima…precupeață. (DUMITRU BUJDOIU)
RESTRICȚII IGIENICE
la o universitate germană (Libertatea)
Interdicții pentru față,
La studenți și la studente:
Fără barbă, doar mustață,
Fără unghii lungi la fete! (DUMITRU BUJDOIU)
DOUĂ BLONDE, MAMĂ-FIICĂ
- Mami, nu-l vreau pe Ionel,
Fiin’că este impotent;
- Să vezi ce fac eu cu el,
M-a mințit că e…student. (DUMITRU BUJDOIU)
NU NE ÎNTINAȚI UN VIS FRUMOS
Uniune vai de ea,
Căci, în loc să ne unească,
Să ne-ajute-a prospera,
Știe doar să ne șmotrească. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ACASĂ E TOTUL BINE?
Gravi, au discutat la masă
(Werner și Emmanuel)
Nu problemele de-acasă,
Ci pe cele din ...Sahél. (NICOLAE MĂTCAȘ)
OBLIGATIVITATEA - INCOMPATIBILĂ CU
CONSTITUȚIONALITATEA ȘI DEMOCRAȚIA
Contr'obligativitate?!
Niște tonți și idioate!
Azi, când contra-i lumea toată,
Toată lumea e netoată?? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN NUMELE AȘA-ZISEI CORECTITUDIN POLITICE
Pentru firi pretins integre,
Sclipitoare-n farse salbe,
Clasicele găuri negre,
Brusc, s-au transformat în ...albe. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN LEGĂTURĂ CU AȘA-ZISA POTOLIRE
VIOLENTĂ A PROTESTELOR
Oamenii și-au creat statul
Spre-a-i servi, nu da la bot.
Nu-i împingă necuratul
A proba că și ei pot. (LERU CICOARE)
ÎN UE S-A DAT DEZLEGARE LA MÂNCARE UȘOARĂ
Mânzat, bivol, purceluș...
Cam dați chix la derdeluș.
Ia luați și câte-o crustă:
Greier, vierme sau lăcustă. (LERU CICOARE)
SCUMPI LA TĂRÂȚE ȘI IEFTINI LA FĂINĂ
Agenția*, -n sănătate,
Investind doar câțiva sfanți,
Angajații toți, în state,
S-ar vrea, sigur, ... consultanți. (LERU CICOARE)
*ANIS - Agenția Națională pentru Investișii în Sănătate (prin PNRR,
are prevăzute numai 5 mln.euro pentru investiții și 25 de mln.euro (!)
pentru ... consultanță).
SOLUȚIE SAU CURSĂ?
Reducem cota pentru sănătate
Spre-a plafona enel&gaze, creșteri noi,
Uitând că sănătății ruinate
Îi vom plăti obolul,greu, tot noi. (LERU CICOARE)
FACTURA LA ENERGIE
E decontul, nu consumul,
Cel ce-ți taie răsuflarea.
Când își pierde omul drumul,
Nu-și găsește nici cărarea. (LERU CICOARE)
TERTIP DE EXHIBIȚIONIST
Lasă,-ntâi, ca prețurile să crească
La patrat, la cub, la infinit,
Spre-a se - apoi - făli, făr' să clipească,
Că le-a plafonat (nu domolit). (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MESERIE CE SE VREA LEGITIMATĂ:
AVERTIZORUL DE INTERES PUBLIC
Informatorul-pârâtorul
Arată-atât de bine-n cărți
Că-i protejat, nemuritorul
De-nalte Porți din varii părți. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TOT PĂȚITU-I PRICEPUT
De te latră-n târg vreun câine,
Astupă-i gura cu pâine.
Când, la Cameră, -un țâncan,
Și pe-a lui, dar c-un ... ciolan. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MAI CURIOASE BROAȘTELE
Când se bat taurii-n baltă,
Pe mal broaștele-atunci saltă.
Două clanuri când - pe stradă,
Polițiștii nu-s - să vadă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)