Paul I. Papadopol (1892 – 1953) , istoric literar ÅŸi publicist român, a debutat la „Dunărea de jos” în 1909 ÅŸi a colaborat la mai toate publicaÅ£iile vremii. A condus „Universul literar” unde s-a afirmat în domeniul istoriei literare române ÅŸi a literaturii contemporane perioadei sale de viaţă. Cercetând arhiva acestei publicaÅ£ii, în „Universul literar” (anul XLVI nr. 10 din 2 martie 1930), am găsit o cronică la volumul de epigrame al lui F. Lobodă, „Gura lumii” (1929), semnată de Paul I. Papadopol, volum pe care îl am în biblioteca mea ÅŸi despre care am scris în „Loc de dat cu…epigrama” nr. 151.
Reiau aici cronica semnată de Paul I. Papadopol cu scopul declarat de a vedea cum era receptată epigrama în perioada interbelică:
„Dacă în atâtea domenii ne mai putem aÅŸtepta la surprize, drumul epigramei pare să se fi sfârÅŸit. S-ar părea că această specie ce a înflorit în antichitate ÅŸi în veacurile 17 -18, ar fi intrat într-un fel de agonie. Se va petrece cu ea, într-un viitor mai mult sau mai puÅ£in apropiat, ceea ce s-a petrecut cu epopeea, cu poema didactică, cu oda. De astă dată lucrul pare cu atât mai curios, cu cât epigrama nu cere nici extensiune, nici fabulare, nici motiv prea puternic de inspiraÅ£iune. Ea se mulÅ£umeÅŸte cu un singur lucru: spirit, spirit cât mai fin, cât mai concentrat, cât mai surprinzător ÅŸi, alături de el, o formă impecabilă.
Se pare însă că dispariÅ£ia epigramei e consecinÅ£a imediată a sleirii spiritului la cei de azi ÅŸi înlocuirea ei printr-un fel de strâmbare silită a unei realităţi convenabile ÅŸi a dispreÅ£ului pentru formă, pentru versul armonios ÅŸi corect, atât de pronunÅ£at la cei de azi. Iată de ce încercările de reînviere a acestui muribund simpatic trebuie salutate cu entuziasm, cu atât mai mult cu cât ele poartă (ca acela de care ne ocupăm) pecetea talentului. Acesta dovedeÅŸte două lucruri: În primul rând că dl. LOBODÄ‚ (aÅŸa îi place d-sale să se numească, printr-un interesant calambur) are unele epigrame reuÅŸite; în al doilea, că ar avea ÅŸi mai multe dacă…
Să începem, prin urmare, cu partea negativă. Åži de astă dată ne întâmpină glumele ieftine, locurile comune, aluziile prea directe, indiscreÅ£iile ÅŸi jocurile de cuvinte care nu impresionează pe nimeni. GreÅŸeala e aceasta: d. LOBODÄ‚ vrea să fie la zi. Pentru aceasta, d-sa urmăreÅŸte cu asiduitate de cronicar evenimentele ÅŸi le notează., sintetizându-le în haina îngustă a clasicului catren. Se întâmplă ÅŸi aici ca ÅŸi în atâtea alte domenii: nu toate însemnările pot deveni opere literare. AdăugaÅ£i încă două fapte: pe acela că de la intenÅ£ie până la realizare, ele îÅŸi pierd o bună parte din interesul epigramatic; pe celălalt, timpul, readucerea lor în atenÅ£iunea publică, le scutură ÅŸi de bruma ce le mai rămăsese din presupusul umor.
Natural că atunci când intenÅ£ionezi să scoÅ£i un volum de epigrame, toate aceste efemeride ar urma să fie lăsate actualităţii care le-a produs. D-l LOBODÄ‚ n-o poate face, poate, din cauză că, în calitate de fericit părinte care-ÅŸi iubeÅŸte deopotrivă copiii sufleteÅŸti, nu le poate identifica, desigur, pentru că eliminându-le, ar fi rămas cu foarte puÅ£ine. Åži apoi, d-l nu e nici măcar cronicar imparÅ£ial. (…) Åži pentru ca să fim compleÅ£i, vom adăuga că, uneori, nu lipseÅŸte nici trivialul (pag. 46), iar locurile comune, efectele ieftine abundă la tot pasul (pag. 79, 17, 29, 39, 45, 37, 69). Puteau lipsi unele calambururi (pag. 18, 44 etc.).
Natural că toate acestea nu sunt în măsură să ne convingă că d-l L. n-ar avea deloc talent, că „Gura lumii”, tipărită la „Cartea medicală” nu merită nici pe departe preÅ£ul…spiÅ£eresc (pag. 104) care i s-a pus, nici osteneala sacrificării unei jumătăţi de oră. Am spus-o de la început ÅŸi vreau să dovedim, prin citate, că volumaÅŸul acesta închide ÅŸi destule lucruri meritorii. Iată cât de bine se adresează d-sa: „Doctorului PuÅ£ureanu care găsise leac contra ofticii: „E drept că Å£i-ai făcut un nume, / Dar eu te chem în faÅ£a legii: / De oftică de scapi o lume, / În schimb Å£i-ai ofticat…colegii.” De aceeaÅŸi bonomie dă dovadă când, deÅŸi gazetar, nu se sfieÅŸte să-i comunice lui Kemal-paÅŸa care a dispus adoptarea caracterelor latine pentru ziare: „La noi, Kemal, nu-i ca la tine, / Å¢i-o spunem să te dumireÅŸti: / La noi, ziarele-s latine, / Dar caracterele…turceÅŸti.” Destul de reuÅŸite sunt ÅŸi epigramele dedicate scriitorilor. Iată atâtea dovezi că, după câÅ£iva ani, d-l L. va putea da, pe temeiul celor citate, un volum mai consistent ÅŸi mai unitar de adevărate epigrame. Deocamdată d-sa nu ne-a putut oferi decât…multe stihuri epigramatice ÅŸi numai câteva epigrame.”
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ALEGERE GREÅžITÄ‚ CU URMÄ‚RI
Spunea mereu că n-a visat,
Cândva s-ajungă senator;
Visa-vor rău, din vina lor,
Aceia care l-au votat. (ELENA MÂNDRU)
OFUL GINERELUI EXTERNAT
E pentru soacră o plăcere
Să stea la noi o lună, două;
Eu cum aveam doar o durere,
Acas-ajuns am una nouă! (VASILE LARCO)
MEÅžTEÅžUG
Un consacrat ar fi să spună
O epigramă cum se scrie:
Iei strofa dintr-o poezie
Apoi ciupeşti o poantă bună! (VASILE LARCO)
UMORISTUL ÅžI SPIRITUL SÄ‚U
DoreÅŸte-n existenÅ£a noastră hâdă
Cu gurile căscate toÅ£i să râdă
Şi-n sala arhiplină, din păcate,
Nu râd deloc doar…gurile căscate. (GHEORGHE BÂLICI)
DENTISTEI MELE
Îmi tot introduci în gură
Instrumente de tortură,
Ca preliminarii clare
La perversiuni dentare. (SORIN FINCHELSTEIN)
„UNIONIÅžTI” BASARABENI
Ei pe gânduri n-au mai stat
Și, cu È›ara lor română,
Mâna peste Prut au dat,
Ca să li se pună-n mână! (ION DIVIZA)
JUSTIFICARE LA UN CONCURS
CU PREMII MODICE
Tema – bună, ce să spun –
Adevărul îl ascunde:
AÈ™ lua un premiu bun
...Dar de unde? (ION DIVIZA)
LA NEVACCINAÈšI
Dacă-ar vrea la dumnealor
Cineva să scurme,
Va găsi în capul lor
Creier doar ca ...urme.(CONSTANTIN PROFIR)
CRIZA GAZELOR
Mereu se schimbă a lumii modă:
Adună „gazul” cu alt gaz,
Că este singura metodă
S-aducem rușilor necaz.(CONSTANTIN PROFIR)
RICHARD AL III-LEA VS EDUARD AL VIII-LEA
Dau un regat pentru un cal
Răcnise regele cu frică,
Iar un urmaÅŸ, la fel, regal,
L-a dat pentru o păsărică. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
MUCOASELE
Aveţi grijă de mucoase,
Căci cu har şi cu talente
Aduc bucurii în case
Chiar de nu-s adolescente!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UZANŢĂ
Åži data asta merg la vot,
Deşi nu i-am găsit un rost,
Dar fac ÅŸi eu cam tot ce pot,
Să fiu, din nou, luat de prost!(GRIGORE COTUL)
CHINEZII AU INTRAT ÎN ANUL BOULUI
Nu are cine mă dezminte,
Când afirm fără de zel,
Că le-am luat-o înainte:
De mulÅ£i ani suntem în el. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
NECAZUL SOÅ¢IEI
Cred că se prosteşte
Spunând la oricine,
Că nu-şi aminteşte
Ce-a văzut la mine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ÎNCÄ‚LZIREA GLOBALÄ‚
De-acum ÅŸi până-n margine de timp,
Nicicând nu va mai fi ca înainte
Că vom avea un singur anotimp:
De vară nesfârÅŸită ÅŸi fierbinte! (ION MORARU)
TREND ÎN MODÄ‚
Fusta-i astăzi mult prea scurtă!
Nu bârfesc, doar spun ÅŸi eu
Că-i de-un cot; până la burtă
Este numai ...decolteu ! (MAX OPAIÅ¢)
STRATEGII ELECTORALE POST-COVID
Fără nici o distanţare,
Politicieni, în bloc,
Vin la câte-o adunare
Promovând ... ,, LA(-)BEL(LE) EPOQUE !" (MAX OPAIÅ¢)
UNUI TÂNÄ‚R DE DOROBANÅ¢I
Am aflat ÅŸi eu, recent,
Că deşi era ,, turist ",
Fără vreun antrenament,
A ajuns... ,,paraÅŸutist "! (MAX OPAIÅ¢)
TALK-SHOW
Când vorbim de OMICRON,
Înre-atâÅ£i specialiÅŸti
Ce apar la microfon,
Cei mai mulţi sunt... ,,trombonişti "! (MAX OPAIŢ)
MIRONOSIÅ¢A
Atât de bine-ÅŸi intră-n rol
Că sfânta sfintelor îÅ£i pare,
Dar o văzui c-un tip la mare
Åži m-am convins…e “dracu` gol”. (GEORGE EFTIMIE)
SIMILITUDINI
Când i se face de cocoÅŸ
Găina-ntâi se face puică,
La fel ÅŸi baba unui moÅŸ,
Dar după ce îi dă o Å£uică. (VASILE MANOLE)
PROCENTE ÎN RÂNDUL OAMENILOR POLITICI
Spunea un jurnalist, cu glas ritos,
Că-n Parlament, tâmpiÅ£i sunt cam jumate,
Iar restu-s hoţi. Dar nu are dreptate,
Eu sunt convins că e taman pe dos. (DAN NOREA)
SEMN DE BELÅžUG
În fine, laptele ÅŸi mierea
Curg, astăzi, râu, la noi în casă,
Căci rău m-a enervat muierea…
Şi-am dat nervos, cu pumnu-n masă! (VALENTIN DAVID)
ZIUA BRÂNCUȘI
Cu-a lui coloană către nalt,
Cu a sa masă a tăcerii
Și cu sărutul de bazalt
BrâncuÈ™i ne-a dat un sens vederii! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA UMILINȚEI ȘI SMERENIEI
Umil am fost, smerit am fost
Și lumea m-a luat de prost.
Dar mai exist-o vorbă cool
Cu prostul care e fudul... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA APRECIERII BISCUIÈšILOR
DE CÄ‚TRE CÂINI!
Mi-a È™optit discret un câine:
Îi mănânc, dar ce folos?
Preferam un colÈ› de pâine,
Ca să nu mai zic un os... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CHIPSURILOR TORTILLA
Băietan pe la Brăila
N-am mâncat chipsuri Tortilla,
Mâncam turte cu susan
Și semințe de bostan! (ŞTEFAN BAŞNO)
CICÄ‚ AZI ESTE ZIUA ZICERII DE BASME
Ce minunate, ce frumoase
Poveștile cu feți frumoși!
Acum doar basme găunoase
Ne spun aleșii mincinoși... (ŞTEFAN BAŞNO)
VOLODIMIR VERSUS VLADIMIR
„Pace”-n rusă este „mir”
Știu și alde Vladimir?
Eu mă-ntreb și tot mă mir:
Cine, cui îi dă la mir? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ALTERNATIVÄ‚
„NATO este o umbrelă
Dătătoare de speranÈ›e!”
Nu-i mai bună o turelă
Dacă va ploua cu gloanțe?... (ŞTEFAN BAŞNO)
CINE TRAGE-N PROPRIUL POPOR?
Dacă tot pretinde țarul
Că nu-s două, e-un popor,
Cum, atunci, ca mercenarul,
Îi face chica topor? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
DARURI SUSPECTE
În Donbas provocatorii trag:
Dau semnale-avidelor „katiuÈ™i”.
TémeÈ›i-vă, fraÈ›ilor, de ruÈ™i,
Chiar È™i-atunci când spun că se retrag. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
LUP ÎN PIELE DE OAIE (în recunoscutele de Putin RPD È™i RPL)
Militare trimit trupe,
Camuflându-È™i carapacea:
Ele nu vin să ocupe,
Ele vin s-aducă ... pacea! (NICOLAE MĂTCAȘ)
EFECTUL NOCEBO
Bombe curg de pe ecran:
Blitskrieg, șoc, desant, răcan...
Câtă teamă-È›i bagă-n pori,
Zilnic mori de mii de ori. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SUB POVARA FACTURILOR
Mai mascându-È™i niÈ™te riduri,
Ex-vecin'-o dă în childuri:
- Cum s-o duc, dragă surată?
La fel ca broasca sub roată. (LERU CICOARE)
CINE-O FACE, -ACELA-O DREGE
Vântu-i cel ce-adună norii
Și tot el îi risipeÈ™te.
Facturi de ne trec fiorii -
Le-o cârpi cin' le croieÈ™te? (LERU CICOARE)
L-AI PROVOCAT? FII BUN DE-L STINGE
Un guvern provoacă șocul.
Ce rost are-a-l mai încinge?
Vântul, È™tim, aprinde focul,
Dar tot el e cel ce-l stinge. (LERU CICOARE)
NE MAI LIPSEA ÎN CRIZA ENERGIEI
O LEGE NOUÄ‚: A TURNÄ‚TORIEI
Persoane net imune, protejate,
Avertizorii de integritate,
Vor ciripi, abil, verzi și uscate.
De fosta v-a fost dor Securitate? (LERU CICOARE)
PROMOVARE DE NURI (NURCI)
Pusă, chelneriÈ›a, -n pâine,
Spăla „Apele Române”.
Coafeză, alta, -n state,
Tunde ... „Căile Ferate”. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
OPERAÈšIA „BURJ KHALIFA”
Generale-samurai,
Debarcate în Dubai.
Nurii, bombe din dotare,
Și i-au scos la-'naintare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
URĂRI DE VIAȚĂ LUNGĂ ... MORȚILOR
Ieri, ministrul, genial:
„Să trăiÈ›i, von Brukenthal!”
Azi, părtașii trepăduși:
„La mulÈ›i ani, uncheÈ™ BrâncuÈ™i!” (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
SIMONEI, DUPÄ‚ „PERFORMANÈšELE” DE LA DUBAI ȘI DOHA, 2022
Dacă-i să privim la rece,
Constatăm că treaba-i slută:
Cu-așa joc nu-n prima zece
Intri. Zbori din prima sută! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
INVADAREA UCRAINEI
A-ncePUT-IN un război
Lângă graniță cu noi;
Urgia acestui an,
Încă un Afganistan. (DUMITRU BUJDOIU)
TRECU ȘI OLIMPIADA BEI-JIN(G)
Noi, tot ăia, marginalii,
Beți prin orezării;
Ce ne trebuie medalii?
N-avem noi chinezării?! (DUMITRU BUJDOIU)
PENSIE DUPÄ‚ 70 DE ANI
Media-bio, șaptejpatru,
Tu ieși după șaptezeci;
Dacă-apuci, patru-i petreci
La azil, sau psihiatru. (DUMITRU BUJDOIU)
SELECÈšIONER NOU, SCUZE VECHI
Niță, Radu n-au jucat,
Ianis nu s-a refăcut,
Stanciu, recent, s-a-nChina(t);
În rest…lotul ce-am crescut. (DUMITRU BUJDOIU)
ZECE ANI DE LA NUNTÄ‚
- Nae, mâine-i o zi mare,
Prilej de aniversare,
Zaibăr e, tăiem un miel.
- Păi, ce vină are el? (DUMITRU BUJDOIU)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)