Paul I. Papadopol (1892 – 1953) , istoric literar şi publicist român, a debutat la „Dunărea de jos” în 1909 şi a colaborat la mai toate publicaţiile vremii. A condus „Universul literar” unde s-a afirmat în domeniul istoriei literare române şi a literaturii contemporane perioadei sale de viaţă. Cercetând arhiva acestei publicaţii, în „Universul literar” (anul XLVI nr. 10 din 2 martie 1930), am găsit o cronică la volumul de epigrame al lui F. Lobodă, „Gura lumii” (1929), semnată de Paul I. Papadopol, volum pe care îl am în biblioteca mea şi despre care am scris în „Loc de dat cu…epigrama” nr. 151.
Reiau aici cronica semnată de Paul I. Papadopol cu scopul declarat de a vedea cum era receptată epigrama în perioada interbelică:
„Dacă în atâtea domenii ne mai putem aştepta la surprize, drumul epigramei pare să se fi sfârşit. S-ar părea că această specie ce a înflorit în antichitate şi în veacurile 17 -18, ar fi intrat într-un fel de agonie. Se va petrece cu ea, într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, ceea ce s-a petrecut cu epopeea, cu poema didactică, cu oda. De astă dată lucrul pare cu atât mai curios, cu cât epigrama nu cere nici extensiune, nici fabulare, nici motiv prea puternic de inspiraţiune. Ea se mulţumeşte cu un singur lucru: spirit, spirit cât mai fin, cât mai concentrat, cât mai surprinzător şi, alături de el, o formă impecabilă.
Se pare însă că dispariţia epigramei e consecinţa imediată a sleirii spiritului la cei de azi şi înlocuirea ei printr-un fel de strâmbare silită a unei realităţi convenabile şi a dispreţului pentru formă, pentru versul armonios şi corect, atât de pronunţat la cei de azi. Iată de ce încercările de reînviere a acestui muribund simpatic trebuie salutate cu entuziasm, cu atât mai mult cu cât ele poartă (ca acela de care ne ocupăm) pecetea talentului. Acesta dovedeşte două lucruri: În primul rând că dl. LOBODĂ (aşa îi place d-sale să se numească, printr-un interesant calambur) are unele epigrame reuşite; în al doilea, că ar avea şi mai multe dacă…
Să începem, prin urmare, cu partea negativă. Şi de astă dată ne întâmpină glumele ieftine, locurile comune, aluziile prea directe, indiscreţiile şi jocurile de cuvinte care nu impresionează pe nimeni. Greşeala e aceasta: d. LOBODĂ vrea să fie la zi. Pentru aceasta, d-sa urmăreşte cu asiduitate de cronicar evenimentele şi le notează., sintetizându-le în haina îngustă a clasicului catren. Se întâmplă şi aici ca şi în atâtea alte domenii: nu toate însemnările pot deveni opere literare. Adăugaţi încă două fapte: pe acela că de la intenţie până la realizare, ele îşi pierd o bună parte din interesul epigramatic; pe celălalt, timpul, readucerea lor în atenţiunea publică, le scutură şi de bruma ce le mai rămăsese din presupusul umor.
Natural că atunci când intenţionezi să scoţi un volum de epigrame, toate aceste efemeride ar urma să fie lăsate actualităţii care le-a produs. D-l LOBODĂ n-o poate face, poate, din cauză că, în calitate de fericit părinte care-şi iubeşte deopotrivă copiii sufleteşti, nu le poate identifica, desigur, pentru că eliminându-le, ar fi rămas cu foarte puţine. Şi apoi, d-l nu e nici măcar cronicar imparţial. (…) Şi pentru ca să fim compleţi, vom adăuga că, uneori, nu lipseşte nici trivialul (pag. 46), iar locurile comune, efectele ieftine abundă la tot pasul (pag. 79, 17, 29, 39, 45, 37, 69). Puteau lipsi unele calambururi (pag. 18, 44 etc.).
Natural că toate acestea nu sunt în măsură să ne convingă că d-l L. n-ar avea deloc talent, că „Gura lumii”, tipărită la „Cartea medicală” nu merită nici pe departe preţul…spiţeresc (pag. 104) care i s-a pus, nici osteneala sacrificării unei jumătăţi de oră. Am spus-o de la început şi vreau să dovedim, prin citate, că volumaşul acesta închide şi destule lucruri meritorii. Iată cât de bine se adresează d-sa: „Doctorului Puţureanu care găsise leac contra ofticii: „E drept că ţi-ai făcut un nume, / Dar eu te chem în faţa legii: / De oftică de scapi o lume, / În schimb ţi-ai ofticat…colegii.” De aceeaşi bonomie dă dovadă când, deşi gazetar, nu se sfieşte să-i comunice lui Kemal-paşa care a dispus adoptarea caracterelor latine pentru ziare: „La noi, Kemal, nu-i ca la tine, / Ţi-o spunem să te dumireşti: / La noi, ziarele-s latine, / Dar caracterele…turceşti.” Destul de reuşite sunt şi epigramele dedicate scriitorilor. Iată atâtea dovezi că, după câţiva ani, d-l L. va putea da, pe temeiul celor citate, un volum mai consistent şi mai unitar de adevărate epigrame. Deocamdată d-sa nu ne-a putut oferi decât…multe stihuri epigramatice şi numai câteva epigrame.”
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ALEGERE GREŞITĂ CU URMĂRI
Spunea mereu că n-a visat,
Cândva s-ajungă senator;
Visa-vor rău, din vina lor,
Aceia care l-au votat. (ELENA MÂNDRU)
OFUL GINERELUI EXTERNAT
E pentru soacră o plăcere
Să stea la noi o lună, două;
Eu cum aveam doar o durere,
Acas-ajuns am una nouă! (VASILE LARCO)
MEŞTEŞUG
Un consacrat ar fi să spună
O epigramă cum se scrie:
Iei strofa dintr-o poezie
Apoi ciupeşti o poantă bună! (VASILE LARCO)
UMORISTUL ŞI SPIRITUL SĂU
Doreşte-n existenţa noastră hâdă
Cu gurile căscate toţi să râdă
Şi-n sala arhiplină, din păcate,
Nu râd deloc doar…gurile căscate. (GHEORGHE BÂLICI)
DENTISTEI MELE
Îmi tot introduci în gură
Instrumente de tortură,
Ca preliminarii clare
La perversiuni dentare. (SORIN FINCHELSTEIN)
„UNIONIŞTI” BASARABENI
Ei pe gânduri n-au mai stat
Și, cu țara lor română,
Mâna peste Prut au dat,
Ca să li se pună-n mână! (ION DIVIZA)
JUSTIFICARE LA UN CONCURS
CU PREMII MODICE
Tema – bună, ce să spun –
Adevărul îl ascunde:
Aș lua un premiu bun
...Dar de unde? (ION DIVIZA)
LA NEVACCINAȚI
Dacă-ar vrea la dumnealor
Cineva să scurme,
Va găsi în capul lor
Creier doar ca ...urme.(CONSTANTIN PROFIR)
CRIZA GAZELOR
Mereu se schimbă a lumii modă:
Adună „gazul” cu alt gaz,
Că este singura metodă
S-aducem rușilor necaz.(CONSTANTIN PROFIR)
RICHARD AL III-LEA VS EDUARD AL VIII-LEA
Dau un regat pentru un cal
Răcnise regele cu frică,
Iar un urmaş, la fel, regal,
L-a dat pentru o păsărică. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
MUCOASELE
Aveţi grijă de mucoase,
Căci cu har şi cu talente
Aduc bucurii în case
Chiar de nu-s adolescente!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UZANŢĂ
Şi data asta merg la vot,
Deşi nu i-am găsit un rost,
Dar fac şi eu cam tot ce pot,
Să fiu, din nou, luat de prost!(GRIGORE COTUL)
CHINEZII AU INTRAT ÎN ANUL BOULUI
Nu are cine mă dezminte,
Când afirm fără de zel,
Că le-am luat-o înainte:
De mulţi ani suntem în el. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
NECAZUL SOŢIEI
Cred că se prosteşte
Spunând la oricine,
Că nu-şi aminteşte
Ce-a văzut la mine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ
De-acum şi până-n margine de timp,
Nicicând nu va mai fi ca înainte
Că vom avea un singur anotimp:
De vară nesfârşită şi fierbinte! (ION MORARU)
TREND ÎN MODĂ
Fusta-i astăzi mult prea scurtă!
Nu bârfesc, doar spun şi eu
Că-i de-un cot; până la burtă
Este numai ...decolteu ! (MAX OPAIŢ)
STRATEGII ELECTORALE POST-COVID
Fără nici o distanţare,
Politicieni, în bloc,
Vin la câte-o adunare
Promovând ... ,, LA(-)BEL(LE) EPOQUE !" (MAX OPAIŢ)
UNUI TÂNĂR DE DOROBANŢI
Am aflat şi eu, recent,
Că deşi era ,, turist ",
Fără vreun antrenament,
A ajuns... ,,paraşutist "! (MAX OPAIŢ)
TALK-SHOW
Când vorbim de OMICRON,
Înre-atâţi specialişti
Ce apar la microfon,
Cei mai mulţi sunt... ,,trombonişti "! (MAX OPAIŢ)
MIRONOSIŢA
Atât de bine-şi intră-n rol
Că sfânta sfintelor îţi pare,
Dar o văzui c-un tip la mare
Şi m-am convins…e “dracu` gol”. (GEORGE EFTIMIE)
SIMILITUDINI
Când i se face de cocoş
Găina-ntâi se face puică,
La fel şi baba unui moş,
Dar după ce îi dă o ţuică. (VASILE MANOLE)
PROCENTE ÎN RÂNDUL OAMENILOR POLITICI
Spunea un jurnalist, cu glas ritos,
Că-n Parlament, tâmpiţi sunt cam jumate,
Iar restu-s hoţi. Dar nu are dreptate,
Eu sunt convins că e taman pe dos. (DAN NOREA)
SEMN DE BELŞUG
În fine, laptele şi mierea
Curg, astăzi, râu, la noi în casă,
Căci rău m-a enervat muierea…
Şi-am dat nervos, cu pumnu-n masă! (VALENTIN DAVID)
ZIUA BRÂNCUȘI
Cu-a lui coloană către nalt,
Cu a sa masă a tăcerii
Și cu sărutul de bazalt
Brâncuși ne-a dat un sens vederii! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA UMILINȚEI ȘI SMERENIEI
Umil am fost, smerit am fost
Și lumea m-a luat de prost.
Dar mai exist-o vorbă cool
Cu prostul care e fudul... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA APRECIERII BISCUIȚILOR
DE CĂTRE CÂINI!
Mi-a șoptit discret un câine:
Îi mănânc, dar ce folos?
Preferam un colț de pâine,
Ca să nu mai zic un os... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CHIPSURILOR TORTILLA
Băietan pe la Brăila
N-am mâncat chipsuri Tortilla,
Mâncam turte cu susan
Și semințe de bostan! (ŞTEFAN BAŞNO)
CICĂ AZI ESTE ZIUA ZICERII DE BASME
Ce minunate, ce frumoase
Poveștile cu feți frumoși!
Acum doar basme găunoase
Ne spun aleșii mincinoși... (ŞTEFAN BAŞNO)
VOLODIMIR VERSUS VLADIMIR
„Pace”-n rusă este „mir”
Știu și alde Vladimir?
Eu mă-ntreb și tot mă mir:
Cine, cui îi dă la mir? (ŞTEFAN BAŞNO)
ALTERNATIVĂ
„NATO este o umbrelă
Dătătoare de speranțe!”
Nu-i mai bună o turelă
Dacă va ploua cu gloanțe?... (ŞTEFAN BAŞNO)
CINE TRAGE-N PROPRIUL POPOR?
Dacă tot pretinde țarul
Că nu-s două, e-un popor,
Cum, atunci, ca mercenarul,
Îi face chica topor? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DARURI SUSPECTE
În Donbas provocatorii trag:
Dau semnale-avidelor „katiuși”.
Témeți-vă, fraților, de ruși,
Chiar și-atunci când spun că se retrag. (NICOLAE MĂTCAȘ)
LUP ÎN PIELE DE OAIE (în recunoscutele de Putin RPD și RPL)
Militare trimit trupe,
Camuflându-și carapacea:
Ele nu vin să ocupe,
Ele vin s-aducă ... pacea! (NICOLAE MĂTCAȘ)
EFECTUL NOCEBO
Bombe curg de pe ecran:
Blitskrieg, șoc, desant, răcan...
Câtă teamă-ți bagă-n pori,
Zilnic mori de mii de ori. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SUB POVARA FACTURILOR
Mai mascându-și niște riduri,
Ex-vecin'-o dă în childuri:
- Cum s-o duc, dragă surată?
La fel ca broasca sub roată. (LERU CICOARE)
CINE-O FACE, -ACELA-O DREGE
Vântu-i cel ce-adună norii
Și tot el îi risipește.
Facturi de ne trec fiorii -
Le-o cârpi cin' le croiește? (LERU CICOARE)
L-AI PROVOCAT? FII BUN DE-L STINGE
Un guvern provoacă șocul.
Ce rost are-a-l mai încinge?
Vântul, știm, aprinde focul,
Dar tot el e cel ce-l stinge. (LERU CICOARE)
NE MAI LIPSEA ÎN CRIZA ENERGIEI
O LEGE NOUĂ: A TURNĂTORIEI
Persoane net imune, protejate,
Avertizorii de integritate,
Vor ciripi, abil, verzi și uscate.
De fosta v-a fost dor Securitate? (LERU CICOARE)
PROMOVARE DE NURI (NURCI)
Pusă, chelnerița, -n pâine,
Spăla „Apele Române”.
Coafeză, alta, -n state,
Tunde ... „Căile Ferate”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
OPERAȚIA „BURJ KHALIFA”
Generale-samurai,
Debarcate în Dubai.
Nurii, bombe din dotare,
Și i-au scos la-'naintare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
URĂRI DE VIAȚĂ LUNGĂ ... MORȚILOR
Ieri, ministrul, genial:
„Să trăiți, von Brukenthal!”
Azi, părtașii trepăduși:
„La mulți ani, uncheș Brâncuși!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SIMONEI, DUPĂ „PERFORMANȚELE” DE LA DUBAI ȘI DOHA, 2022
Dacă-i să privim la rece,
Constatăm că treaba-i slută:
Cu-așa joc nu-n prima zece
Intri. Zbori din prima sută! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
INVADAREA UCRAINEI
A-ncePUT-IN un război
Lângă graniță cu noi;
Urgia acestui an,
Încă un Afganistan. (DUMITRU BUJDOIU)
TRECU ȘI OLIMPIADA BEI-JIN(G)
Noi, tot ăia, marginalii,
Beți prin orezării;
Ce ne trebuie medalii?
N-avem noi chinezării?! (DUMITRU BUJDOIU)
PENSIE DUPĂ 70 DE ANI
Media-bio, șaptejpatru,
Tu ieși după șaptezeci;
Dacă-apuci, patru-i petreci
La azil, sau psihiatru. (DUMITRU BUJDOIU)
SELECȚIONER NOU, SCUZE VECHI
Niță, Radu n-au jucat,
Ianis nu s-a refăcut,
Stanciu, recent, s-a-nChina(t);
În rest…lotul ce-am crescut. (DUMITRU BUJDOIU)
ZECE ANI DE LA NUNTĂ
- Nae, mâine-i o zi mare,
Prilej de aniversare,
Zaibăr e, tăiem un miel.
- Păi, ce vină are el? (DUMITRU BUJDOIU)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)