O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist
Scot dintre cărţile mele un volum care are aproape 100 de ani. Se intitulează „Stihuri şi epigrame” (ediţia a III-a, Tipografia H. Goldner, Iaşi, 1925) şi este semnată cu pseudonimul GIORDANO de scriitorul evreu Berman Goldner. S-a născut la Iaşi în anul 1893, într-o familie de tipografi, meserie pe care, mai târziu a practicat-o şi el. A cochetat şi cu literatura, fiind cunoscut ca poet, epigramist şi publicist, cu precădere la „Contimporanul”. Perceput ca avangardist, Giordano a fost editor al revistei „Bomba” şi al cotidianului independent „Noutatea”, acesta din urmă fiind considerat o gazetă de scurtă durată şi obscură. Scrie, printre altele, şi la „Gazeta Moldovei”. George Călinescu crede că a contribuit „nesemnificativ” la literatura română şi, cu toate acestea, apare pe lista scriitorilor evrei din România, interzişi de Antonescu. Se cunosc trei cărţi scrise de Giordano: „Epigrame” (Iaşi, 1893), „Epigrame (ediţia a II-a, Iaşi, 1898) şi volumul în discuţie. Acest al treilea volum a apărut atunci, în 1925, şi într-o ediţie de lux, pe hârtie velină, în 100 de exemplare, numerotate de la 1 la 100, cu autograf şi cu o reproducere de pe o pictură a lui Băncilă. Volumul pe care îl am eu nu face parte dintre cele 100. Volumul se deschide cu o prefaţă atipică, semnată chiar de autor: În loc de prefaţă - „De-ntâlneşti o epigramă / Care-ţi pare-a fi croită / Tocmai pe a ta măsură, / Cetitor să nu te superi; / Adevărul de acolo / Nu-l poţi răsplăti prin ură. / De-adevăr să-ţi fie dor, / El ne-ndreaptă, dă poveţe, / E un mare-nvăţător. // N-am scris versurile singur, / Oamenii mi-au fost tovarăşi. / Fondul e împrumutat / De la dânşii – numai forma, / Haina numai, eu le-am dat.”
Conţinutul volumului este partajat pe trei secvenţe: „Din ediţiile precedente”, „Neapărute în volum” şi „Fire de nisip”. Ţintele ironiei sunt aceleaşi pe care le ştim de o viaţă: femeia, bărbatul, artistul, medicul, inginerul, politicianul, militarul, poetul, arhitectul, beţivul etc. Nicăieri însă, în cele 150 de pagini ale cărţii, nu am întâlnit măcar un mic zvon de autoironie. Mecanismul creaţiei este cel specific perioadei apariţiei volumului (1925), foarte multe epigrame având doar două rime, în general în versurile V2 şi V4: Doamnei *** - „E o plăcere la petreceri / Când cu ea de vorbă stai / Şi-i atâta de uşoară, / Că o joci după cum vrai…”; Femeia avocat – „Ea poate fi întotdeauna / Maestră în avocatură: / Căci fie cât de rea femeia, / Ea veşnic bună e de gură…”; Lui W. – „Şi dacă i-ai făcut vreun rău, / Să se răzbune el? Ferească!... / Eu îl cunosc de mult; şi zău / Nu-i deprins ca să plătească.”; Arhitectului Teatrului – „Ai fost deştept, teatrul nostru / Luxos aşa să ni-l zideşti: / Cum n-ai ce să admiri pe scenă, / Măcar păreţii să-i priveşti.”; Unui actor – „Nu-nţeleg: tu la teatru / Joci la roluri un nămol, / Şi nu-s rele, numa-n lume / N-ai jucat vreodat-un rol?”; Doctorului Pori – „O para de la un bolnav / N-ai luat vreodată, Pori, / Nu doar că degeaba-i cauţi… / Îţi plătesc moştenitorii.”
Există creaţii cu mai mult de patru versuri, există fabule, însă Giordano s-a acoperit de eventuale critici punând în titlul volumului şi cuvântul „stihuri”: Lui Stan Sugilă (X) – Marea dac-ar fi de vin, / Marinar te-ai face-ndată, / Şi-ai voi ca mari talazuri / Pururi vasul tău să-l bată. / Ba chiar să te-nghită-ai vrea / Ca şi tu să-nghiţi din ea.”; Unui arhimedaliat – „Haina ta s-a găurit / De atâtea tinichele, / De-ar fi toate ale mele, / Un serviciu imens mi-ar face: / Găuritul meu bordei / Mi-aş acoperi cu ele.”;
Cartea lui Giordano (pe numele adevărat Berman Goldner) ne relevă un autor care simte poanta dar e deficitar în a o pune în haina cerută de această creaţie: versuri foarte lungi alternând cu versuri scurte, aritmii sau cuvinte considerate rime dar care nu rimează etc. Oricât am da vina pe timpul în care au fost scrise, există contemporani ai lui Giordano care au făcut-o mult mai bine. (VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
JURIDICĂ
Mulţi nu vor a înţelege
Că pot fi oricând suspecţi:
Una e s-aplici o lege
Şi-alta este s-o respecţi. (ELENA MÂNDRU)
NOSTALGIE PERPETUĂ
Primim o nouă primăvară
Cu mare sărăcie-n ţară,
Cu munţi golaşi de aur supţi
Şi cu-n guvern plin de corupţi. (VASILE LARCO)
OMUL POTRIVIT
Azi proverbu-aşa-i mai nimerit:
Omul potrivit, făcându-şi saltul,
Să ajungă-n locul potrivit…
Pentru altul! (EUGEN DEUTSCH)
SUPĂRARE JUSTIFICATĂ
Când drept asini pe unii îi taxăm
Că au în caractere lipsuri varii,
De-ar auzi cu cine-i comparăm,
S-ar supăra nespus de mult... măgarii! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
AH, POLITICA!
Politica e des asemuită
Cu una ce iubeşte de-i plătită
Şi ar avea un mare randament,
Doar pe centură, nu în parlament! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
VIRUSUL CĂTRE NEVACCINAȚI
Voi avea statuie nouă
Jos în gloata „neofiți”;
Iar acum vă zic și vouă:
Tot mai proști mereu să fiți! (CONSTANTIN PROFIR)
ROMÂNIA MEREU SUFERINDĂ
Nu sunt zările albastre
Când se-aude-n stradă freamăt,
Căci în fibra țării nostre
Permanent e-un jalnic geamăt! (CONSTANTIN PROFIR)
VAL DE EPIGRAME MEDIOCRE
Când carantina era-n toi
Şi provoca atâtea drame,
Fugi Covid-ul de la noi
Scârbit complet de epigrame.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CLUBUL FETELOR DURDULII
Privind cu drag aceste fete
Cu look-ul lor de ecran lat
Îmi spun că Rubens a pictat
Doar doamne ce ţineau diete. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ÎNCURAJARE
Îi consolez pe cei ce vor
Un mare premiu la umor,
Spunând că mie mi l-au dat
Exact când nu l-am meritat! (GRIGORE COTUL)
UNUIA CERTAT CU SOŢIA
Mai ieri, dorea, cu focul în călcâi,
Să-i dea , timid, sărutul cel dintâi
Acum, când la ficat ades îl scurmă,
Mai că i-ar da… „sărutul de pe urmă”! (ION MORARU)
UNUI EPIGRAMIST
Confrații nu-l iubeau deloc,
L-au ignorat de-a lungul vremii,
Căci a avut prea mult noroc...
...la premii! (ION DIVIZA)
TAINELE GENETICII
Nici darwiniștii nu pot înțelege
De ce în țări cu instituții tari
Averi adună, protejați de lege,
Doar descendenții unor demnitari... (ION DIVIZA)
PE CĂRARE DIN PARCARE
„Mă dusei pe o cărare”
Cu o fostă fată mare,
Fecioria ei, se pare,
Se pierduse în parcare. (SORIN FINCHELSTEIN)
MARFĂ DE BRĂILA
O chelneriţă din Obor,
Cu fese mari şi indecente,
Îmi recomandă micii lor,
Că-s pe măsura lui Terente! (VALENTIN DAVID)
INVIDIOSUL
În ceru-al nouălea ajuns,
E fericit doar pe ascuns,
Iar uneori, chiar indispus
Că este Cineva mai sus… (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI FUNCŢIONAR PUBLIC
Cum e valoros şi francul,
Necontând din partea cui,
Pretindea ca şpagă, teancul,
Gros, cât e ...obrazul lui ! (MAX OPAIŢ)
SOFISM
Într-o ,,faună "în care-i
Vezi pe cei mai mulţi că scapă,
Numai ,, peştele " cel mare-i
,,Condamnat " să stea la...apă! ( MAX OPAIŢ)
COD „GALBEN "
Plouă. De un timp încoace,
Tot mai mari ,, intemperii,
Vin lunar şi nu-ţi dau pace,
Fi-ndcă vin cu ...datorii. (MAX OPAIŢ )
UNUI OFICIAL
După ce-a ,,fentat " poporul,
Zece ani, ca să-i ajungă ,
Joacă-acelaşi rol ,, ACTORUL":
,,COMANDANT DE CURSĂ LUNGĂ "! (MAX OPAIŢ)
COPILAŞUL CĂTRE MAMĂ
Stând întinşi pe canapea
Tata a vorbit oleacă
Cu o femeie săracă.
N-avea nici haine pe ea. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
RUGĂ
Doamne, am o singură vrere:
Să îmi înţeleg soţul trişor.
Nu vreau să îmi dai şi putere
Că îl voi bate până-l „omor”. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
CLASIFICARE
Se-mbată unii de avere
(Aud că şi asta-i o beţie),
Se-mbată alţii de putere;
La fel şi eu…da-i zic tărie. (DAN NOREA)
VITEZOMANUL
A fost un accident cumplit,
Din fiare mi l-au scos cu troliu,
La necropsie-au stabilit,
Ucis de propriul său… orgoliu! (GEORGE EFTIMIE)
ZIUA DORMIRII ÎN PUBLIC
Că ațipești la soare, pe o bancă
În parc, nu văd așa impediment
Dar să înjur vârtos îmi vine parcă
Atunci când dormi, buștean în parlament! (ŞTEFAN BAŞNO)
REPLICĂ LUI ŞTEFAN BAŞNO
Pentru-așa eveniment,
Aș da o lege serioasă:
Interzis în parlament
Să-ți aduci somnul de-acasă! (IULIAN BOSTAN)
REPLICĂ LUI IULIAN BOSTAN
La ce e bun așa efort
Să aduci somnul de-acasă
Când ai asemenea confort
Și ai și pauză de masă... (ŞTEFAN BAŞNO)
REPLICĂ LUI ŞTEFAN BAŞNO
Păi asta-i listă serioasă!
Cu-așa tarife, evident
C-aș prefera să dorm acasă,
Și să iau masa-n... parlament!(IULIAN BOSTAN)
REPLICĂ LUI IULIAN BOSTAM
Chiar nu pricep ce vrei să spui
De ce să faci prostia asta?
Acasă poți să bați un cui
Sa dacă nu, să-ți bați nevasta... (ŞTEFAN BAŞNO)
REPLICĂ LUI ŞTEFAN BAŞNO
De ce sa te abtii maestre?!
Nu face bine la stomac!
Ca din venituri mai modeste,
Platim cate un tolomac. (TONY ANDREESCU)
REPLICĂ LUI TONY ANDREESCU
Păi, domnu' Tony, să-ți explic:
Românul e așa, mai hoț
A mers la vot și-a pus în plic
Pe cel mai cel rahat cu moț! (ŞTEFAN BAŞNO)
CICĂ AZI E ZIUA MONDIALĂ A OBEZITĂȚII
Nu înțeleg, e sărbătoare
Sau ziua luptei contra ei?
Să știu, mănânc doar aripioare
Sau pot și niscaiva mujdei... (ŞTEFAN BAŞNO)
REȚETĂ DE SILUETĂ
(replică lui Ştefan Başno)
De vrei să scapi de greutate,
Rețetă, sfatul meu să-l iei,
E bine să renunți la toate
Și să rămâi doar pe mujdei! (IULIAN BOSTAN)
JUSTIŢIE RATATĂ
Mulţi corupţi, puţini chemaţi
Să dea legii socoteală,
Pân` să fie judecaţi,
Unii mor de plictiseală. (VASILE MANOLE)
INVADATORII UCRAINEI
Paranoici, ucigași
De mame și copilași;
Putin, un tiran senil,
Hitler a fost mic copil. (DUMITRU BUJDOIU)
NECAZUL unui schior finlandez la Olimpiadă (Ziarele)
Pe un ger de nedescris,
Schia să-i bată pe toți,
I-a-nghețat totu-n chiloți;
Poate-avea șlițul deschis. (DUMITRU BUJDOIU)
VIN ALEGERI LA FRF
Naționala tot ratează;
Burleanu iar candidează,
Cu nesimțită emfază;
Doar lingăii-l mai votează. (DUMITRU BUJDOIU)
COPILUL CĂTRE TATĂ
- De mama cum te-ai lipit,
Cineva te-a îmboldit?
- Ne-am văzut într-un sejur,
Nu pot pe nimeni să-njur. (DUMITRU BUJDOIU)
CLUJEANUL cu garsonieră de 11 mp. vrea să se-nsoare
E normal, la o adică,
Are ogeac, e firesc;
Dar fetele-l ocolesc,
Cică o are prea mică. (DUMITRU BUJDOIU)
LUPTE INTERNE
Cu-alimente expirate
S-or da lupte-ncrâncenate
Nu-n retretă sau atac,
Ci la tine în stomac. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DRAMA REFUGIAȚILOR
Oamenii fug de război,
Iar la vămi câte-un gunoi
Smulge ultima kopiykă
De pe tată, mamă, fiică. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ATENȚIONARE REFUGIATELOR
Controlați-vă giranții,
Clare minți, ucrainence,
Nu vă ducă traficanții
Pe coclauri nadolence. (NICOLAE MĂTCAȘ)
STARE DE URGENȚĂ
Toți țeparii cu galoane,
Traficanții de persoane,
Pentru faptele penale,
Dați - când - Curții marțiale? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNCEPUTUL ȘI SFÂRȘITUL
Ne intrase-n oase frigul
Când s-a declanșat blitzkrieg-ul,
Doar că cei ce l-au născut
Au sfârșit cam trist: kaput! (NICOLAE MĂTCAȘ)
APROAPE CA-N „MIORIȚA”
...Iar velicorusul
Și cu bielorusul,
Pe-un „Suhoi” călare,
Cu „Armada” tare,
Mări, se vorbiră
Și se sfătuiră
Pe l'-apus de soare
Ca să mi-l omoare
Pe cel malorus,
Că-i mai nesupus,
Că prea multe are
Arme în dotare,
Tutori mai dotați,
Sfetnici mai versați,
Că e mai bogat,
Da-ncăpățânat,
Mult prea sfidător
Înălțimii lor. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ORDIN AL COMANDANTULUI SUPREM
Să nu miște nime-n stroi.
Scos din cap invazie.
Nu există nici război.
Pur și simplu - razie. (LERU CICOARE)
LEUL LA PIEIRE
Ba promite-o nouă lege,
Ba dă plăgile cu var.
Una, bietul, nu-nțelege:
S-a strâns funia la par. (LERU CICOARE)
UN FIR DE NISIP
Nimeni nu-nșiră pe ață
Câți pași drepți îi faci în viață.
Unul l-ai făcut greșit
Și te-au scos din circuit. (LERU CICOARE)
DIN RĂU ÎN MAI RĂU
Cât stam cu dinții la stele,
Vai de víntrițele mele.
De când stau cu ei la lună,
Cică, -aș fi în pasă bună. (LERU CICOARE)
NU VORBEAU ACEEAȘI LIMBĂ,
NU ȚINEAU ACEIAȘI SFINȚI
Sport la muncă până ieri:
Alerga după muieri.
Nu-l mai captivează sportul:
I-a dat șefa pașaportul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
BĂIATUL DIN FLORI
Moș Irofte-l toacă bine:
- Cui dracu' i-i semăna?
N-am păscut porcii cu tine,
I-am păscut cu mâne-ta! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE NOROC PE CAPUL LUI!
Ce noroc de măgădău
C-a murit în patul său!
De murea-n al alteia,
Cine dracu-l îngropa? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PĂCATUL CAPITAL ȘI PĂCATUL ORDINAR
Erau boboci - din măr când au mușcat
Și au căzut aievea în păcat.
Azi, ninși de ani, păcatul evocându-l,
Ei iarăși cad, dar cad ... numai cu gândul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNTREBARE LEGITIMĂ
Atât de cúlpeși, zice-o lume-ntreagă,
Părinții noștri, -ai voștri, -ai tuturor,
Să tragem mii de ani păcatul lor?
Dar pe-ale noastre cine-o să le tragă? (NICOLAE CRIHĂNEANU)