Ultimul capitol al cărţii lui Giordano „Stihuri şi epigrame” (ediţia a III-a, Tipografia H. Goldner, Iaşi, 1925) se intitulează „Fire de nisip” şi, aşa după cum ne arată titlul, se doreşte a fi o metaforă atribuită aforismului.
Capitolul debutează cu un punct de vedere al autorului : „Aforismul cuprinde formele veşniciei”, spunea Nietzsche. Aforismul supravieţuieşte cartea şi volume întregi. El ne-a dat proverbul, zicătoarea, care, pline de adevăr şi raţiune, cuprind înţelepciunea popoarelor. Se stinge autorul, cartea piere, dar cugetarea are atâta vitalitate, că se moşteneşte din generaţie în generaţie, duhul nu cunoaşte moartea, aforismul e eternitatea”.
Acestui punct de vedere îi urmează un buchet consistent de aforisme, buchet care are valoarea unui vin vechi. Lucian Blaga credea că atunci când cineva doreşte să formuleze un aforism, trebuie astfel creat încât să nu mai necesite nici un adaos. Blaga era şi mai categoric: „Un aforism trebuie să fie ceva canonic încheiat, ca Biblia”.
Venind mult mai spre timpurile de acum, este interesant un punct de vedere al lui Grigore Vieru: „Există trei surse principale: poezia, filozofia şi experienţa de viaţă - atunci când se unesc într-un singur moment se naşte perla unui aforism”.
Aforismele selectate de Giordano în cartea sa sunt inegale. Dacă unele au coerenţă şi sunt rezultatul unor experienţe sublime („Nu doarme nimeni pe roze. Cei mai mulţi dorm pe ghimpi”; „Cea mai mică mână de femeie poate cuprinde cel mai mare bloc de aur”; „Vinul e un cântec. Când îl pui în vas cântă, când e în noi cântăm”; „Bănuiala şi calomnia sunt buruieni care prind oriunde şi oricând”; „Nu poţi închide o ureche; totdeauna funcţionează ambele”; „Dar a tăcea, atât de necesar de atâtea ori, nu se învaţă nicăieri”; „Gaura vizuniei unde se adăposteşte vipera e mică şi neobservată”; „Gunoiul când se ridică, tot gunoi rămâne, cu deosebire numai că devine mai primejdios”; „Linguşitorul se sileşte a-ţi scoate puful de pe haină, pe care nici nu-l ai” etc.), altele nu au concizie, intenţiile poetice sunt minime, domină explicaţiile în plus („Rochia modernă e un joc de optică. Scurtimea ei e atât de frapantă, că soţul privind-o închide ochii pe jumătate, pe când ceilalţi bărbaţi holbează ochii cât pot, admirând cu extaz continua descreştere”; „Alchimiştii! Câtă muncă şi vreme pierdută pentru a fabrica aurul. Naivii! Ei n-au ştiut că el se obţine din trei lichide: lacrimi, sudoare şi sânge. Şi aceste materii prime alhimiştii moderni le găsesc atât de uşor la animalul numit om”; „Cât de crud e câte o dată prietenul faţă de tine. După o noapte de insomnie, de chinuri şi lacrimi el te întreabă: Unde ai petrecut astă-noapte şi adaugă: chiar dacă mă vei minţi ochii tăi obosiţi o trădează”; „Femeia se serveşte de mănuşă pentru ca să ne arate, probabil, că are o mână spartă: Mânuţa-i drăgălaşă / E numai gingăşie, / Suavă-i ca o roză, / E vis, e poezie… / Dar e păcat că are / Şi foarte multă proză” etc.).
Citind aforismele lui Giordano (pe numele adevărat Berman Goldner) nu le percep a fi lecţii de înţelepciune pentru suflet , poate doar lecţii de cunoaştere. Însă cu siguranţă este un moralist ironic.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
MAIMUŢELE ŞI RÂSUL
La epigramă-n mod firesc,
Vezi poanta-n rochie de bal:
Trei versuri se „maimuţăresc”
Şi vine râsul în final. (VASILE LARCO)
EPIGRAMA
E ca o fată de-mpărat
Ce te alintă dimineaţa,
Se plimbă ziua prin palat,
Iar seara îşi arată faţa. (VASILE LARCO)
MIOPII NECONTROLATE
Cu ochii stând pe ea
El, din motive varii,
Desigur nu putea
Să-și pună ochelarii.(MIHAI HAIVAS)
MĂSURĂ PARADOXALĂ A UNUI SOȚ
Ros de-o veche îndoială,
Evitând, ca mulți s-o toarne
Pe nevastă că-l înșeală,
Singur își punea chiar coarne.(MIHAI HAIVAS)
ALEGERI CU DICHIS
Campania ar face valuri,
Ba chiar ar declanşa urale,
De – când e vorba de „locale” –
S-ar face numai prin localuri. (EUGEN DEUTSCH)
O PĂRERE
De mi s-ar cere să descriu
Alaiul scriitoricesc,
Aş zice: mulţi sunt cei ce scriu
Cu mult mai mult decât citesc. (GRIGORE COTUL)
VIRUSUL CĂTRE NEVACCINAȚI
Voi avea statuie nouă
Jos în gloata „neofiți”;
Iar acum vă zic și vouă:
Tot mai proști mereu să fiți! (CONSTANTIN PROFIR)
ROMÂNIA MEREU SUFERINDĂ
Nu sunt zările albastre
Când se-aude-n stradă freamăt,
Căci în fibra țării nostre
Permanent e-un jalnic geamăt! (CONSTANTIN PROFIR)
LEGĂMÂNT CONJUGAL
Cu prima soață când ne-am revăzut,
Ne-am înțeles, jurându-ne iubire,
Cu brio, s-o luăm de la-nceput,
Dar n-a venit nici ea la întâlnire!...(ION DIVIZA)
REVEDERE DUPĂ 50 DE ANI
O copleșea cu dezmierdări
Și gura dulce-i săruta,
Având desigur remușcări
Că n-o mai poate re-mușca... (ION DIVIZA)
AJUTOR EFICACE PENTRU
FOCUL DIN AUSTRALIA.
Flăcări ard tot ce ating!
Fără vorbe, mângâieri,
Vom trimite pompieri,
Dintre cei ce beau de sting!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ÎN FLAGRANT!
Iubita sa, de sub polog,
Rosti cu glasul cam confuz:
Mi-a spus că e futurolog
Şi n-am putut să îl refuz! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CONSPIRAŢIA TĂCERII
În actuala conjunctură,
Românii-au pus capac la gură…
Să pună însă nu-s în stare
La gura de…canalizare! (ION MORARU)
MELANCOLIE POETICĂ
Când ştii că pe iubita ta soţie
Ai cucerit-o doar c-o poezie,
Te-ntrebi ades, în nopţile târzii,
De ce ai scris atâtea poezii? (GHEORGHE BÂLICI)
DIVORŢ
Muncind tot timpul ca la carte
Şi-acumulând necontenit,
Acuma văd că îi desparte
Doar ceea ce i-a mai unit!...(GHEORGHE BÂLICI)
UNUI FOST
Nu l-am suspectat de prost,
Însă, omu-i nesătul
Şi-a tot pus la adăpost,
C-a ,,tras sforile"destul! (MAX OPAIŢ )
UNUI O.M. SEPTUAGENAR
Umblând de-atâţia ani pe drum,
Mă simt ca O.M.-ul prins în ,,plasă"
Că ani am adunat acum
De zece ori...pe cei de-acasă ! (MAX OPAIŢ )
UNUI PARVENIT
Mă întreb cât duce-n spate,
Când e-aşa de slab ,,terenul "
Şi-are -n şcoală terminate,
Clase, cinci mai mult ca ...trenul !? ( MAX OPAIŢ )
RELAXARE FĂRĂ DISTANŢARE
Am scăpat de pandemie,
Cine are-acuma tact,
Are grijă să nu fie
Refuzat la vreun... ,,contact "! (MAX OPAIŢ)
AUTOCRITICĂ DIVINĂ
Sfântul Dumnezeu, din slavă,
Spune cu o voce gravă:
De mă uit la ce-am făcut,
Aş cam trece-o la rebut. (SORIN FINCHELSTEIN)
UNII VĂD NUMAI CE LE CONVINE
Unul, când văzu girafa,
Fiindcă n-o avea în listă
A scăpat pe gură gafa:
„Dom'le, asta nu există!”! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA GRAHAM BELL
Păi fără mister Graham Bell
Azi aș mai butona tembel
De dimineață până-n seară
Uitând chiar să mai ies afară? (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CORECTĂRII GREȘELILOR GRAMATICALE
Vă recomand să nu mizați
C-o face el, calculatorul
Și-apoi să vă isterizați:
Cum, Doamne, poți să „lingi poporul” ? (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA SUPER MARIO
Super Mario-i un joc
Cu ciuperci, apă și foc
Ce le-arunci în inamic
Să salvezi un pește mic! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA NAPOLITANELOR CU OVĂZ ȘI CU NUCĂ
Eu așa un chichirez
Nu mănânc să nu nechez
Și prefer dulce desfrâu
Cu plăcinte poale-n brâu! (ŞTEFAN BAŞNO)
CICĂ AZI ESTE ZIUA ALFRED HITCHCOOK
Cu păsările lui vorace
Maestrul e un îngeraș
Covidul nu îl vezi, dar face
S-ajung-o lume pe făraș... (ŞTEFAN BAŞNO)
CULMEA GELOZIEI
Când vezi soaţa ce bronz are
Şi afli care-i năpasta,
Te răsteşti chiar şi la soare
Că-ţi arde zilnic... nevasta. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
MOTIV DE DIVORŢ
Trecând-o soţu-n plan secund,
Soaţa l-a părăsit îndat’
Când adevărul l-a aflat:
Că el, de-un timp, iubea (pro)fund. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
REGRETE
După soţul decedat
Ce s-a dus rebelul,
Lacrimi multe n-a vărsat
Că-şi strica …rimelul! (GEORGE EFTIMIE)
SIGMUND FREUD ŞI FEMEILE
Bine-a spus austriacul:
Dacă le trezeşti reflexul,
De nu vrei să dai de dracul,
Nu exagera cu sexul. (VASILE MANOLE)
DISCRIMINARE
Pe tărâmul nemuririi,
Plin de sfinţi şi de asceţi,
Râd în soare trandafirii…
Pe morminte de poeţi! (VALENTIN DAVID)
IQ
Vă prezint un mic crochiu:
El tâmpit şi ea năucă.
El o bate la IQ,
El o bate unde-apucă. (DAN NOREA)
COPILAȘII UCRAINEI
Rușilor, n-aveți copii?
Rușine! Murim aci?
Putin are negre toane;
Nu dați bombe, vrem bomboane! (DUMITRU BUJDOIU)
FC BOTOȘANI RATEZĂ PLAY-OFF
Au început avântat,
Dar au lăsat-o mai moale,
Le-au dat și-arbitrii la gioale;
Trag de-un of nemeritat. (DUMITRU BUJDOIU)
P.S. Mai există-un pot în joc,
În play-aut, primul loc!
STOP WAR! ȘI PE STADIOANE
Lui Burleanu i-o fi drag
Acel umanist hashtag;
Dar ce-o-nțelege amaru’ ,
Să stopeze și el…VAR-u’? (DUMITRU BUJDOIU)
REAL - PSG: 3-1
A fost meci spectaculos,
Scor frumos, întors pe dos;
Benzema, francez hulit,
Pe …francezi i-a găurit. (DUMITRU BUJDOIU)
ZIUA FEMEII ÎN PANDEMIE
A fost încă-o zi ratată,
Mai ales noaptea de ieri;
Iar stă un an bosumflată;
N-a pus bani în slip la striperi. (DUMITRU BUJDOIU)
RĂZBOI ÎN TOATĂ REGULA
Dacă pân' și marea Chină
Recunoaște că-i război,
Cum să spună-o pațachină
Că-i un simplu „mordobóy*”? (NICOLAE MĂTCAȘ)
_________________________________________
*Mordobóy (rus.) - cuvânt compus din „mórda” - mutră;
bot; rât și „boy” - bătălie; luptă; război; Literalmente:
„dat-la-bot”; încăierare, bătaie cu pumni.
CÂND URLĂ TUNURILE
Crainici răsturnând cu carul
Uscățeli ce-ntrec măsura.
Trageți, fraților, fermoarul,
Când o ia-nainte gura! (NICOLAE MĂTCAȘ)
PATRIOTISM ȘI IEPURĂRIE
Vin rutenii duși departe
Țara să-și salveze-n bloc,
Numai noi - la pașapoarte,
Iepuri s-o luăm din loc. (NICOLAE MĂTCAȘ)
FUG DIN CALEA HUNILOR
Alertați de care trompă,
Au golit brusc bancomatul,
Motorina de la pompă
Și-au fugit ... să-și cate natul? (NICOLAE MĂTCAȘ)
MANIFESTAȚIE DIABOLICĂ
Copíi bolnavi în stadiu terminal,
În ger cumplit, scandează pro ucideri...
Ce fel de cerebel de criminal
O fi autorul mârșavei desfideri?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DEMULT E TIMPUL
Scoși din funcții generalii?
N-au învins-o, Ucraína?
Când retrageți toți vandalii
Și vă recunoașteți vina? (LERU CICOARE)
GENEROZITATEA AUTOPROCLAMAȚILOR PACIFICATORI
Asigurăm exodul de civili
Și nu le limităm periusía.
Noi nú le súntem fraților ostili
Dacă refugiul lor e ... spre Rusía. (LERU CICOARE)
LA VAMA SIRET
Ajutăm cei smulși din cuibul lor,
Dar, în primul rând, conducătorii:
Pneți-le iute un covor
Să nu-și murdărească pantofiorii. (LERU CICOARE)
GEST PĂRINTESC FAȚĂ DE COPIII REFUGIAȚI
Copíi mâhniți: nu-i tata să-i mângâie...
Că-s la Siret, Suceava, Iași sau Huși,
De vreun pojar de-a vă feri sau râie,
Să-i mângâiați, fârtați, dar ... cu mănuși. (LERU CICOARE)
CINE JOACĂ „ALBA-NEAGRA”?
Nu e act de apărare
Și nici stare nu-i de criză.
Legea Țării e-n vigoare.
Cine-a pus fitilu-n priză? (LERU CICOARE)
IAR SE FAC A UITA DE FACTURI?
Două luni se scurg ca glonțul,
Cercând prețul să-l înfrâne.
După - (Tace mâlc pahonțul!) -
Cu factura cum rămâne? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TU L-ÎNTREBI DE MERE,
EL ȚIE - DE PERE
Scade prețul la baril.
De ce crește la benzină?
Iar ministrul, pueril:
- Că doar n-or bea motorină!... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CEL MAI MULT PE CINE-L MULG?
Drum lung petrolul, așteptatul:
Producătorul, furnizorul,
Vânzáșul și consumatorul...
Toți mulg. Iar șiru-l mulge statul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÁSTĂZI NOI TRĂIM, NU MÂINE
Când i-auzi: „Vom face, drege...”,
„Vom deschide...” - apare-un șpis:
Oare chiar sunt sacrilege:
„Am făcut. Am dres. Deschis”? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNDE-I BUBA?
Disperate-autorități,
Cum cer hojma calmitate,
S-au gândit - azi, alte dăți -
De ce n-au autoritate? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)