O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Revista „Viaţa noastră” (nr. 54, martie 2022, Bârlad, 136 pagini) ne anunţă că a venit primăvara, asta însemnând că trebuie să ne dedicăm sărbătoririi Zilei Femeii, sărbătorilor Pascale (Floriile şi Învierea Domnului) şi să privim viaţa cu umor. După cum ne-a obişnuit, revista acordă spaţii generoase scriitorilor clasici şi contemporani, dar şi creaţiilor epigramiştilor. Eugen Deutsch dedică profesoarelor câteva epigrame: Profesoara de fizică – „E-o profesoară ideală; / De FIZICA n-o stăpâneşte / În clasă este triumfală: / Cu fizicul o cucereşte.”; Profesoara de sport – „E expertă-n multe jocuri, / Tenis, arte marţiale, / Lupte (fără echivocuri) / Dar şi-n arte…maritale.”; Profesoara de anatomie – „Ne prezintă-n mod firesc, / Prin metode din „dotare”, / Orişice secret îl are / Corpul nostru omenesc.” Urmând tehnicile impuse de Omar Khayyam sau Ion Pillat, cele 54 de rubaiate ale lui Petruş Andrei, dedicate femeii, respectă, în primul rând, vechea formă persană în care V1, V2 şi V4 rimează împreună. Autorul abandonează trimiterile mistice sau filozofice, care au consacrat acest tip de catren, şi se pliază pe alternanţe de tonuri dulci – ironice şi sonuri de madrigal: „Fusesem mort de beat, din fericire / C-am fost la slujba ei de pomenire / Crezând că dragostea e îngropată / Dar m-a sculat din morţi cu o privire.” ; „Să cânt femeia şi cu băutura / Nu mă mai ţin curelele nici gura / De-aş vrea ca să le prind pe amândouă / Mă tem că e degeaba-alergătura.”; „Cu glas de-argint şi părul tău de aur / Îl faci gelos pe furtunosul maur / Dar, dacă ar fi vorba despre mine, / Eu jur că m-aş preface în balaur.”; „Cu ochi senini şi arcuite gene, / Cu glas suav şi unduiri viclene, / Rămâi mereu frumoasa din poveste: / Un vis frumos cu-n tremurat de gene.”; „Femeie, tu izvor de bucurie, / De-aş cântări tot ceea ce-mi dai mie / Eu cred că mi s-ar defecta cântarul / Şi am stârni a Domnului mânie.” Cele două pagini pe care rubaiatele lui Petruş Andrei înfloresc precum viorelele într-o margine de pădure îşi sistematizează frumuseţile în ultima, veritabilă credinţă de viaţă: "Nu am nici un motiv ca să fiu trist, / Pe drumurile vieţii sunt turist / Şi toate câte mă-nconjor admir: / Trăiesc, iubesc şi cuget deci exist.”
Epigramistul Mihai Batog-Bujeniţă aruncă tolba cu săgeţi cât acolo, iese din pielea ironistului pe care îl ştim şi se aruncă plin de melancolie într-o proză a confesiunilor. Distinsul domn MB-B descrie rezultatele unei invitaţii la masa de prânz, în a doua zi a Paştelui, la prietenul său, conu` Alecu. Sunt tratate cu minuţiozitatea şi seriozitatea prozatorului pliat pe amănunte pregătirea vizitei, alegerea cadourilor, ritualul mesei, discuţiile, eventualele proiecte editoriale etc.
Gheorghe Enăchescu publică cinci „catrene la repezeală”, cu evidente calităţi de epigramă: Alpinistul – „Obiceiul nu şi-l lasă, / Nu şi-l poate şterge, / Aşa că şi-acasă / Tot pe vârfuri merge…”; Rurală – „Am grăbit în car urcatul / Să plecăm la strâns trifoi / Şi-auzeam, străbătând satul, / Exclamând: - Ce car cu boi!...”
Profesorul Ion Dobrin, umorist pur-sânge, ne face trei invitaţii: 1. „…să ne amuzăm împreună , citind poezia discurs, „Bacilul lui Koch”, şi să aplaudăm zgomotos aşa cum au făcut-o cei din sala Teatrului Naţional din Iaşi în 1928 şi să ne readucem aminte de George Topârceanu..”, poezie reluată la paginile 124 – 126; 2. cum e văzută femeia în lumea modernă şi în popor, preluând citate din cele spuse de personalităţi ale timpului precum Marilyn Monroe: „Fiecare femeie are nevoie de un bărbat care să-i strice rujul, nu rimelul”; 3. să-i citim poeziile umoristice de la pagina 127. Reţin câteva strofe din „Ce să facem?”: „În ţara asta tristă, plină de umor / Freamătă experţii prin televizor, / Să ghicească locul şi să-l însemneze / Pe unde vin ruşii să ne invadeze. // Unii zic de arme şi de luat recruţi / Altul ne îndeamnă: fiţi mai precauţi! / Învăţaţi ruseşte, luaţi dicţionar / Dacă vine rusul, să aveţi habar. // Poate te întreabă: - Kak tebea zavut? / Să nu stai ca prostul, să te creadă mut. / Pune-ţi un dulap, aproape de uşă / Cu volume multe din cultura rusă. // Spune-i ca-i avut mătuşă rusoaică, / Că iarna te-mbraci numai în pufoaică, / Şi seară de seară când eşti ostenit / Te-nchini la icoane, doar spre răsărit.”
Epigrame ne propun Gheorghe Niculescu ( Căderi – „Cad omături, iarna-i grea, / Căzui pe gheaţă, ca prostu`; / Până când şi soacră-mea, / A căzut…pe capul nostru.”; Eva şi Adam – „Eva, este mama noastră / Dar, câte-un Adam haihui, / Îi cam stă cu sula-n coastă, / Pretinzând că-i coasta lui. / /Când bea vin de la Vaslui).”; Unui afemeiat – „Una, îi mânca averea, / Alta, îi mânca puterea, / Asta fiindcă îl mânca / Şi pe dânsul…undeva.”) şi Maximilian Opaiţ (Probleme de prozodie - „Dacă scrii un MADRIGAL, / Pentr-o damă, fac prinsoare, / Că fiind luat de val, / Pierzi controlul la …PICIOARE!”; Schimbare de paradigmă – „Fata care azi visează / Bani, condusă la altar, / Crede că puţin contează / C-a ales…”pensionar”!).
O întâmplare cu o anumită doză de umor („o tânără năbădăioasă i-a pus copilul în braţe tânărului ce şi-l fixase în priviri încă de la intrarea în mijlocul dansatorilor”), remarcăm în povestirea „Hora spartă” semnată de Ion Moraru. Zâmbete utile vârstei căreia se adresează revista ne provoacă „Postulatele inutile” propuse de Cornelia Ursu: „În topul celor care spun prostii nu se plasează întotdeauna proştii”; „Toate lemnele ard, dar nu cu aceeaşi flacără”; „Scopul nu scuză orice mijloc”; „Terapia prin muncă nu a prejudiciat pe nimeni” etc.
Merită citită această revistă care acordă umorului un spaţiu considerabil din economia sa, demonstrându-ne că „Zâmbetul este cea mai frumoasă formă de salut între oameni”, un alt postulat al Corneliei Ursu. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
EXPRIMĂRI DIFERITE ALE TĂCERII
După cum le e cultura,
Iată o clasificare:
Unii tac, ţinându-şi gura,
Alţii-o fac…în gura mare! (ELENA MÂNDRU)
POLITICIENII CĂTRE ALEGĂTORI
Că n-aveţi bani, nici de mâncare,
Să nu mai condamnaţi destinul,
Ci trebuie s-aveţi răbdare
Cu noi…ca să ne facem plinul! (VASILE LARCO)
POLITICIANUL CONŞTIINCIOS
De la şedinţă nu lipseşte,
Spre locul său se-ndreaptă-alene,
Discuţia de-l oboseşte,
El apelează la…Moş Ene. (VASILE LARCO)
SEMNELE BUNĂSTĂRII
Sezonul cald s-a instalat,
Schimbarea-ncepe să se vadă:
Protestele s-au terminat,
Doar apele mai ies în stradă. (GRIGORE COTUL)
FECUNDAȚIA ȘI PUTEREA POLITICĂ
Alesul spermatozoid
E-mpins prin colul cel politic
De un flagel „umanoid”:
Partidul propriu monolitic.(MIHAI HAIVAS)
ALO 112 !
Avem motiv de supărare:
Suntem loviți de nenoroc,
Fiindcă-n noua guvernare
Se toarnă zilnic gaz pe foc! (MIHAI HAIVAS)
EPITAFUL UNUI BEŢIV NOTORIU
Nu beat fiind aş fi murit,
Cum mă bârfesc cei răi de gură,
Ci eu doar n-am mai reuşit
Să mă trezesc... din băutură! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
REPLICA UNUI EUROPARLAMENTAR
Nu vin la Parlament când vrei,
C-am avansat, aşa s-ar zice:
Eu nu-s parlamentar pe lei,
Ci doar pe euro, amice! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ULTIMA SPOVEDANIE
Ajuns, pe drumul vieţii, greu,
Spre capătul predestinat,
M-am împăcat cu Dumnezeu…
În orice caz, eu l-am iertat. (PETRU-IOAN GÂRDA)
MASS-MEDIA DE AZI
Îmi ocupă timpul Digi
Cu ciobani de mioriţă:
O juma` de zi cu Gigi,
O juma` de zi cu Ghiţă. (PETRU-IOAN GÂRDA)
UNUI POLITICIAN
Ieri abia putu să strângă
Bani să-i ia soţiei broşa…
Azi, normal ca să se plângă
Dacă-i cară…cu sacoşa! (ION MORARU)
PREŢUIRE
Un om sărac și prea cuminte,
Sedus de-o doamnă de poveste,
Doar despuind-o de veșminte
A înțeles ce scumpă este...(ION DIVIZA)
DEDUCTIVĂ
Nesocotind principiile sfinte
Și în budoar intrând, un prinț frivol,
Văzu regina fără mici veșminte,
Și constată că regele e gol!...(ION DIVIZA)
GREVA POLIŢIŞTILOR
Sătui de haos şi regres,
La grevă poliţiştii ies
Şi-atuncea iese lumea toată
Că n-are cine s-o mai bată… (GHEORGHE BÂLICI)
VACANŢA MILIARDARULUI
Visând s-ajungă în eden
Nu prinde, bietul,nici un tren
Şi pleacă, iar, în nici un hal…
Cu avionul personal. (GHEORGHE BÂLICI)
ACUZELE SOȚIEI CĂTRE SOȚ
Spui că-n somn te-aș fi bârfit?
Toată lumea vreau să știe:
Cum de nu ți-ai amintit
Că mereu am insomnie?! (CONSTANTIN PROFIR)
UNOR BĂRBAȚI DORNICI DE SEX
Fluviul vieții nu e strașnic:
Foarte mulți bărbați se bat
Și se luptă-adesea strașnic
Pentr-un fund cât mai bombat. (CONSTANTIN PROFIR)
PEŞTERA MUIERII
Fără stalactite,
Bine epilată,
Dar şi parfumată,
Te uimeşti ce-înghite! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI TRASEIST REALES
Ţi-aş cam da vreo două beţe
Şi te-njur cu mult necaz
Fiindcă ai tu două feţe
Însă n-ai deloc obraz! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
FĂRĂ RISCURI
Cu dulcea limbă românească
Ar fi putut să se fălească,
Dar sigur n-o să dea în diabet
Că are atestat …de-analfabet! (GEORGE EFTIMIE)
PROBLEMĂ DE TARGET
Noua clasă socială,
Apelând la plusprodus,
A căzut la învoială
Şi s-a cocoţat...cam sus ! (MAX OPAIŢ)
VOIA DOMNULUI
Acuma sunt la casă aşezat;
Iau martori toţi vecinii pentru asta.
De când s-a întâmplat c-am fost ,, iertat ",
Eu n-am mai înşelat deloc nevasta ! (MAX OPAIŢ)
CONFLICT ÎNTRE GENERAŢII
Pensia e mult prea mică,
Spun bătrânii într-o doară,
Dar, cei tineri spun că-i cică
Mare, cea...alimentară ! (MAX OPAIŢ)
CRIZA DE ENERGIE
Curentul s-a scumpit mereu,
De-aceia, lucruri neplăcute,
Încerc să fac acum şi eu:
La uşă, ies ...la cinci minute ! (MAX OPAIŢ)
VULCANIZARE AMBULANTĂ
Cu ochi adânci ca de smarald
Şi uşa veşnic descuiată,
Vecina e un petec cald…
Când soaţa-ţi bate cuie-n roată! (VALENTIN DAVID)
PAGINI ALBE
Oricine poate să conchidă,
Citind în scrisu-i ironia:
Cerneala lui e-aşa acidă
Că n-o suportă nici hârtia. (DAN NOREA)
SURPRIZA LUI BAIAZID
Coborând el de haram,
La Rovine în câmpie,
A aflat ce vitejie
Zace într-un râu ş-un ram. (SORIN FINCHELSTEIN)
TURCU` LA RECICLARE
La Rovine, plai român,
Dau năvală turci, o mie,
Să-i înveţe ăl Bătrân
Ce e o democraţie. (SORIN FINCHELSTEIN)
SUPĂRARE MARE
-Soţia o oală a spart
Şi vreau, de ea, să mă despart.
-Pentru asta ? Ce Dumnezeu!
-Păi... a spart-o în capul meu. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
POVESTE DE TIP NOU
Într-un film, o cineastă
Ne propune cu tupeu:
Făt Frumos pe cruntul Zmeu
Să îl ceară de nevastă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
FILOSOFII DEZLĂNŢUIŢI
Dacă nu sunt prea vorbiţi
Şi le dăm ades cuvântul,
Nu pot fi deloc opriţi
Pân` din ei nu scot şi untul. (VASILE MANOLE)
ZIUA MÂNCĂRII PLĂCINTELOR
Dacă-i vorba de plăcinte
Astăzi când avem război,
Te întrebi, de ești cu minte:
Înainte, înapoi?... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA NUMĂRULUI „Π”
„Pi”-nmulțești cu diametru
Și obții circumferința.
Ca să scazi un centimetru
Două luni îți dai silința... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA „TOT CE CREZI ESTE GREȘIT!”
„Tot ce crezi este greșit!”
Vorba asta are-un rost
Și de aceea-i nimerit
Să vă spun că sunt un prost... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA „TOT CE FACI ESTE BINE!”
Dacă-i bine tot ce fac
M-am gândit să tac din fleancă
Și cum sunt băiat sărac
Mai bine să sparg o bancă! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA SUBMARINELOR
„I lai la!” - cânta olteanca
„Glasul meu e dar divin
Fiindcă-mi merge bine fleanca
Ajunsei și sub... Marin! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MOMENTELOR PENIBILE
Penibil sunt de când mă știu
Cerând la semeni echilibru!
Acum, probabil sunt zurliu
Și încă unul de calibru... (ŞTEFAN BAŞNO)
„PACIFICATORUL” E ÎNTÂMPINAT CU FLORI?
În alte vremi cu slană și palincă
Primit, pilit, culcat chiar și-n alcov.
Azi nu sfeclomicină și budincă
L-așteaptă, ci ... cocktailul Molotov. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNCĂLCARE FRAUDULOASĂ A SPAȚIULUI AERIAN
Câte avioane cu țigări,
Câte drone ce transportă bombe
Să comită câte încălcări,
Ca, drept ținte certe, să sucombe? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PLATFORMA LUI PARAFAT - UN PAT AL LUI PROCUST PENTRU PRESĂ?
Însăși presa s-a intitulat
Că-i și ea putere - a patra - n stat.
De ce, dar, s-a mai scandalizat
Cele trei c-o iau la puricat? (NICOLAE MĂTCAȘ)
INIȚIATIVĂ A SOCIETĂȚII CIVILE?
ONG-urile lumii de când lumea
Libertate cer de exprimare,
Ale noastre numai, ca nelumea,
Ar fi pentru ... restricționare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
LA PRECONIZATA INTRODUCERE A CENZURII
Nu există SUS incompetență,
Nu tu furt, corupție, hidos,
Doar arare, ca reminiscență,
Le găsiți în vulg, acolo, JOS. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CU POPON ȘI CU PILON
Doi jurați i-au dat cu flit,
Dar solista - cu pilon! -
Din finală a țâșnit
Drept la ... EUROVISION. (LERU CICOARE)
LEAC DE VRANĂ ȘI DE GURĂ
Soacra nu-i ținea dojană
Numai cât umbla la vrană.
Nora i-a făcut figura:
I-a-nchis beciul și-apoi gura. (LERU CICOARE)
OBSTACOL
Crâșmărița-i place tare
Și, mai mult decât atât,
Ar sorbi-o ca licoare,
Dar ... îi stă crâșmaru-n gât. (LERU CICOARE)
MIRARE
S-a tot spus cum c-ar uita
De la mână pân-la gură,
Dar cum duce drept spre ea
Un pahar cu băutură? (LERU CICOARE)
CÂT DE MARE-I DRAGOSTEA
Lele, pentr-un păhărel
Dă și haina de pe el.
Dumneata dacă l-ai vrea,
El ți-ar da și inima. (LERU CICOARE)
PROBLEMĂ
Cum să-l măsuri, în ce tropi,
Neamul nostru românesc:
Unii-s treji și dau în gropi,
Alții, beți, și le-ocolesc? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PERICOL DE INCENDIU
Un focos și o focoasă
Se bronzează sus, pe casă.
Le dă ghes Éros, focosul,
Declanșa-i-s-ar focosul! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ȘI-A GĂSIT AC DE COJOC
Ochi de șoim la cătătură,
Foc de iute la călcâie,
De când se văzu-n trăsură,
Ea îl ține-n șapte frâie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
KNOCKOUT
Ea, cu clasica-i formulă,
Îl toca rundă cu rundă,
El, cu musca pe căciulă,
N-avea gură să răspundă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
GREU - UȘOR
Viciul lumii-n grijă nu mi-i,
Nu te prinde tu să-l țeși:
Intri-ușor în gura lumii,
Mult mai greu din ea să ieși. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FĂRĂ MASCĂ
S-a decretat: masca jos!
Politruci, nu vă convine
Fără ea, vă e rușine,
C-aveți ten…fraudulos? (DUMITRU BUJDOIU)
A-NCEPUT RECENSĂMÂNTUL
Iar avem femei mai multe
Decât bărbați; s-a propus,
Chiar suportând și insulte,
Să iubim pe cele-n plus. (DUMITRU BUJDOIU)
DE ZIUA NEVESTEI
Îmi place ceea ce faci,
Amor, fripturi, cozonaci,
Când speli rufe și când calci;
Dar, mai mult îmi placi când…taci. (DUMITRU BUJDOIU)
NEPOTUL JUVETE
- Muicăă, dadăă, tre’ să știi,
Că-nvățai să fac copii;
- Ce muiere te-o-nvățat?
Un domn la…notariat. (DUMITRU BUJDOIU)
NEPOȚII LA ANIVERSARE
- Ce cadou vrei, bă, moșnege,
Niște hapuri, sau șprițare?
- La 80, vreau ceva tare;
Și-au adus două…toiege. (DUMITRU BUJDOIU)