O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Revista „ViaÅ£a noastră” (nr. 54, martie 2022, Bârlad, 136 pagini) ne anunţă că a venit primăvara, asta însemnând că trebuie să ne dedicăm sărbătoririi Zilei Femeii, sărbătorilor Pascale (Floriile ÅŸi Învierea Domnului) ÅŸi să privim viaÅ£a cu umor. După cum ne-a obiÅŸnuit, revista acordă spaÅ£ii generoase scriitorilor clasici ÅŸi contemporani, dar ÅŸi creaÅ£iilor epigramiÅŸtilor. Eugen Deutsch dedică profesoarelor câteva epigrame: Profesoara de fizică – „E-o profesoară ideală; / De FIZICA n-o stăpâneÅŸte / În clasă este triumfală: / Cu fizicul o cucereÅŸte.”; Profesoara de sport – „E expertă-n multe jocuri, / Tenis, arte marÅ£iale, / Lupte (fără echivocuri) / Dar ÅŸi-n arte…maritale.”; Profesoara de anatomie – „Ne prezintă-n mod firesc, / Prin metode din „dotare”, / OriÅŸice secret îl are / Corpul nostru omenesc.” Urmând tehnicile impuse de Omar Khayyam sau Ion Pillat, cele 54 de rubaiate ale lui PetruÅŸ Andrei, dedicate femeii, respectă, în primul rând, vechea formă persană în care V1, V2 ÅŸi V4 rimează împreună. Autorul abandonează trimiterile mistice sau filozofice, care au consacrat acest tip de catren, ÅŸi se pliază pe alternanÅ£e de tonuri dulci – ironice ÅŸi sonuri de madrigal: „Fusesem mort de beat, din fericire / C-am fost la slujba ei de pomenire / Crezând că dragostea e îngropată / Dar m-a sculat din morÅ£i cu o privire.” ; „Să cânt femeia ÅŸi cu băutura / Nu mă mai Å£in curelele nici gura / De-aÅŸ vrea ca să le prind pe amândouă / Mă tem că e degeaba-alergătura.”; „Cu glas de-argint ÅŸi părul tău de aur / Îl faci gelos pe furtunosul maur / Dar, dacă ar fi vorba despre mine, / Eu jur că m-aÅŸ preface în balaur.”; „Cu ochi senini ÅŸi arcuite gene, / Cu glas suav ÅŸi unduiri viclene, / Rămâi mereu frumoasa din poveste: / Un vis frumos cu-n tremurat de gene.”; „Femeie, tu izvor de bucurie, / De-aÅŸ cântări tot ceea ce-mi dai mie / Eu cred că mi s-ar defecta cântarul / Åži am stârni a Domnului mânie.” Cele două pagini pe care rubaiatele lui PetruÅŸ Andrei înfloresc precum viorelele într-o margine de pădure îÅŸi sistematizează frumuseÅ£ile în ultima, veritabilă credinţă de viaţă: "Nu am nici un motiv ca să fiu trist, / Pe drumurile vieÅ£ii sunt turist / Åži toate câte mă-nconjor admir: / Trăiesc, iubesc ÅŸi cuget deci exist.”
Epigramistul Mihai Batog-Bujeniţă aruncă tolba cu săgeÅ£i cât acolo, iese din pielea ironistului pe care îl ÅŸtim ÅŸi se aruncă plin de melancolie într-o proză a confesiunilor. Distinsul domn MB-B descrie rezultatele unei invitaÅ£ii la masa de prânz, în a doua zi a PaÅŸtelui, la prietenul său, conu` Alecu. Sunt tratate cu minuÅ£iozitatea ÅŸi seriozitatea prozatorului pliat pe amănunte pregătirea vizitei, alegerea cadourilor, ritualul mesei, discuÅ£iile, eventualele proiecte editoriale etc.
Gheorghe Enăchescu publică cinci „catrene la repezeală”, cu evidente calităţi de epigramă: Alpinistul – „Obiceiul nu ÅŸi-l lasă, / Nu ÅŸi-l poate ÅŸterge, / AÅŸa că ÅŸi-acasă / Tot pe vârfuri merge…”; Rurală – „Am grăbit în car urcatul / Să plecăm la strâns trifoi / Åži-auzeam, străbătând satul, / Exclamând: - Ce car cu boi!...”
Profesorul Ion Dobrin, umorist pur-sânge, ne face trei invitaÅ£ii: 1. „…să ne amuzăm împreună , citind poezia discurs, „Bacilul lui Koch”, ÅŸi să aplaudăm zgomotos aÅŸa cum au făcut-o cei din sala Teatrului NaÅ£ional din IaÅŸi în 1928 ÅŸi să ne readucem aminte de George Topârceanu..”, poezie reluată la paginile 124 – 126; 2. cum e văzută femeia în lumea modernă ÅŸi în popor, preluând citate din cele spuse de personalităţi ale timpului precum Marilyn Monroe: „Fiecare femeie are nevoie de un bărbat care să-i strice rujul, nu rimelul”; 3. să-i citim poeziile umoristice de la pagina 127. ReÅ£in câteva strofe din „Ce să facem?”: „În Å£ara asta tristă, plină de umor / Freamătă experÅ£ii prin televizor, / Să ghicească locul ÅŸi să-l însemneze / Pe unde vin ruÅŸii să ne invadeze. // Unii zic de arme ÅŸi de luat recruÅ£i / Altul ne îndeamnă: fiÅ£i mai precauÅ£i! / ÎnvăţaÅ£i ruseÅŸte, luaÅ£i dicÅ£ionar / Dacă vine rusul, să aveÅ£i habar. // Poate te întreabă: - Kak tebea zavut? / Să nu stai ca prostul, să te creadă mut. / Pune-Å£i un dulap, aproape de uşă / Cu volume multe din cultura rusă. // Spune-i ca-i avut mătuşă rusoaică, / Că iarna te-mbraci numai în pufoaică, / Åži seară de seară când eÅŸti ostenit / Te-nchini la icoane, doar spre răsărit.”
Epigrame ne propun Gheorghe Niculescu ( Căderi – „Cad omături, iarna-i grea, / Căzui pe gheaţă, ca prostu`; / Până când ÅŸi soacră-mea, / A căzut…pe capul nostru.”; Eva ÅŸi Adam – „Eva, este mama noastră / Dar, câte-un Adam haihui, / Îi cam stă cu sula-n coastă, / Pretinzând că-i coasta lui. / /Când bea vin de la Vaslui).”; Unui afemeiat – „Una, îi mânca averea, / Alta, îi mânca puterea, / Asta fiindcă îl mânca / Åži pe dânsul…undeva.”) ÅŸi Maximilian OpaiÅ£ (Probleme de prozodie - „Dacă scrii un MADRIGAL, / Pentr-o damă, fac prinsoare, / Că fiind luat de val, / Pierzi controlul la …PICIOARE!”; Schimbare de paradigmă – „Fata care azi visează / Bani, condusă la altar, / Crede că puÅ£in contează / C-a ales…”pensionar”!).
O întâmplare cu o anumită doză de umor („o tânără năbădăioasă i-a pus copilul în braÅ£e tânărului ce ÅŸi-l fixase în priviri încă de la intrarea în mijlocul dansatorilor”), remarcăm în povestirea „Hora spartă” semnată de Ion Moraru. Zâmbete utile vârstei căreia se adresează revista ne provoacă „Postulatele inutile” propuse de Cornelia Ursu: „În topul celor care spun prostii nu se plasează întotdeauna proÅŸtii”; „Toate lemnele ard, dar nu cu aceeaÅŸi flacără”; „Scopul nu scuză orice mijloc”; „Terapia prin muncă nu a prejudiciat pe nimeni” etc.
Merită citită această revistă care acordă umorului un spaÅ£iu considerabil din economia sa, demonstrându-ne că „Zâmbetul este cea mai frumoasă formă de salut între oameni”, un alt postulat al Corneliei Ursu. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
EXPRIMÄ‚RI DIFERITE ALE TÄ‚CERII
După cum le e cultura,
Iată o clasificare:
Unii tac, Å£inându-ÅŸi gura,
AlÅ£ii-o fac…în gura mare! (ELENA MÂNDRU)
POLITICIENII CÄ‚TRE ALEGÄ‚TORI
Că n-aveÅ£i bani, nici de mâncare,
Să nu mai condamnaţi destinul,
Ci trebuie s-aveţi răbdare
Cu noi…ca să ne facem plinul! (VASILE LARCO)
POLITICIANUL CONÅžTIINCIOS
De la şedinţă nu lipseşte,
Spre locul său se-ndreaptă-alene,
Discuţia de-l oboseşte,
El apelează la…MoÅŸ Ene. (VASILE LARCO)
SEMNELE BUNÄ‚STÄ‚RII
Sezonul cald s-a instalat,
Schimbarea-ncepe să se vadă:
Protestele s-au terminat,
Doar apele mai ies în stradă. (GRIGORE COTUL)
FECUNDAȚIA ȘI PUTEREA POLITICĂ
Alesul spermatozoid
E-mpins prin colul cel politic
De un flagel „umanoid”:
Partidul propriu monolitic.(MIHAI HAIVAS)
ALO 112 !
Avem motiv de supărare:
Suntem loviți de nenoroc,
Fiindcă-n noua guvernare
Se toarnă zilnic gaz pe foc! (MIHAI HAIVAS)
EPITAFUL UNUI BEÅ¢IV NOTORIU
Nu beat fiind aÅŸ fi murit,
Cum mă bârfesc cei răi de gură,
Ci eu doar n-am mai reuÅŸit
Să mă trezesc... din băutură! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
REPLICA UNUI EUROPARLAMENTAR
Nu vin la Parlament când vrei,
C-am avansat, aÅŸa s-ar zice:
Eu nu-s parlamentar pe lei,
Ci doar pe euro, amice! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
ULTIMA SPOVEDANIE
Ajuns, pe drumul vieţii, greu,
Spre capătul predestinat,
M-am împăcat cu Dumnezeu…
În orice caz, eu l-am iertat. (PETRU-IOAN GÂRDA)
MASS-MEDIA DE AZI
Îmi ocupă timpul Digi
Cu ciobani de mioriţă:
O juma` de zi cu Gigi,
O juma` de zi cu Ghiţă. (PETRU-IOAN GÂRDA)
UNUI POLITICIAN
Ieri abia putu să strângă
Bani să-i ia soÅ£iei broÅŸa…
Azi, normal ca să se plângă
Dacă-i cară…cu sacoÅŸa! (ION MORARU)
PREÅ¢UIRE
Un om sărac și prea cuminte,
Sedus de-o doamnă de poveste,
Doar despuind-o de veșminte
A înÈ›eles ce scumpă este...(ION DIVIZA)
DEDUCTIVÄ‚
Nesocotind principiile sfinte
Și în budoar intrând, un prinÈ› frivol,
Văzu regina fără mici veșminte,
Și constată că regele e gol!...(ION DIVIZA)
GREVA POLIÅ¢IÅžTILOR
Sătui de haos şi regres,
La grevă poliţiştii ies
Şi-atuncea iese lumea toată
Că n-are cine s-o mai bată… (GHEORGHE BÂLICI)
VACANÅ¢A MILIARDARULUI
Visând s-ajungă în eden
Nu prinde, bietul,nici un tren
Åži pleacă, iar, în nici un hal…
Cu avionul personal. (GHEORGHE BÂLICI)
ACUZELE SOÈšIEI CÄ‚TRE SOÈš
Spui că-n somn te-aÈ™ fi bârfit?
Toată lumea vreau să știe:
Cum de nu ți-ai amintit
Că mereu am insomnie?! (CONSTANTIN PROFIR)
UNOR BÄ‚RBAÈšI DORNICI DE SEX
Fluviul vieții nu e strașnic:
Foarte mulți bărbați se bat
Și se luptă-adesea strașnic
Pentr-un fund cât mai bombat. (CONSTANTIN PROFIR)
PEÅžTERA MUIERII
Fără stalactite,
Bine epilată,
Dar şi parfumată,
Te uimeÅŸti ce-înghite! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI TRASEIST REALES
Ţi-aş cam da vreo două beţe
Åži te-njur cu mult necaz
Fiindcă ai tu două feţe
Însă n-ai deloc obraz! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
FÄ‚RÄ‚ RISCURI
Cu dulcea limbă românească
Ar fi putut să se fălească,
Dar sigur n-o să dea în diabet
Că are atestat …de-analfabet! (GEORGE EFTIMIE)
PROBLEMÄ‚ DE TARGET
Noua clasă socială,
Apelând la plusprodus,
A căzut la învoială
Şi s-a cocoţat...cam sus ! (MAX OPAIŢ)
VOIA DOMNULUI
Acuma sunt la casă aşezat;
Iau martori toţi vecinii pentru asta.
De când s-a întâmplat c-am fost ,, iertat ",
Eu n-am mai înÅŸelat deloc nevasta ! (MAX OPAIÅ¢)
CONFLICT ÎNTRE GENERAÅ¢II
Pensia e mult prea mică,
Spun bătrânii într-o doară,
Dar, cei tineri spun că-i cică
Mare, cea...alimentară ! (MAX OPAIŢ)
CRIZA DE ENERGIE
Curentul s-a scumpit mereu,
De-aceia, lucruri neplăcute,
Încerc să fac acum ÅŸi eu:
La uşă, ies ...la cinci minute ! (MAX OPAIŢ)
VULCANIZARE AMBULANTÄ‚
Cu ochi adânci ca de smarald
Şi uşa veşnic descuiată,
Vecina e un petec cald…
Când soaÅ£a-Å£i bate cuie-n roată! (VALENTIN DAVID)
PAGINI ALBE
Oricine poate să conchidă,
Citind în scrisu-i ironia:
Cerneala lui e-aşa acidă
Că n-o suportă nici hârtia. (DAN NOREA)
SURPRIZA LUI BAIAZID
Coborând el de haram,
La Rovine în câmpie,
A aflat ce vitejie
Zace într-un râu ÅŸ-un ram. (SORIN FINCHELSTEIN)
TURCU` LA RECICLARE
La Rovine, plai român,
Dau năvală turci, o mie,
Să-i înveÅ£e ăl Bătrân
Ce e o democraţie. (SORIN FINCHELSTEIN)
SUPÄ‚RARE MARE
-Soţia o oală a spart
Şi vreau, de ea, să mă despart.
-Pentru asta ? Ce Dumnezeu!
-Păi... a spart-o în capul meu. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
POVESTE DE TIP NOU
Într-un film, o cineastă
Ne propune cu tupeu:
Făt Frumos pe cruntul Zmeu
Să îl ceară de nevastă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
FILOSOFII DEZLÄ‚NÅ¢UIÅ¢I
Dacă nu sunt prea vorbiţi
Åži le dăm ades cuvântul,
Nu pot fi deloc opriţi
Pân` din ei nu scot ÅŸi untul. (VASILE MANOLE)
ZIUA MÂNCÄ‚RII PLÄ‚CINTELOR
Dacă-i vorba de plăcinte
Astăzi când avem război,
Te întrebi, de eÈ™ti cu minte:
Înainte, înapoi?... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA NUMÄ‚RULUI „Π”
„Pi”-nmulÈ›eÈ™ti cu diametru
Și obții circumferința.
Ca să scazi un centimetru
Două luni îÈ›i dai silinÈ›a... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA „TOT CE CREZI ESTE GREȘIT!”
„Tot ce crezi este greÈ™it!”
Vorba asta are-un rost
Și de aceea-i nimerit
Să vă spun că sunt un prost... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA „TOT CE FACI ESTE BINE!”
Dacă-i bine tot ce fac
M-am gândit să tac din fleancă
Și cum sunt băiat sărac
Mai bine să sparg o bancă! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA SUBMARINELOR
„I lai la!” - cânta olteanca
„Glasul meu e dar divin
Fiindcă-mi merge bine fleanca
Ajunsei și sub... Marin! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MOMENTELOR PENIBILE
Penibil sunt de când mă È™tiu
Cerând la semeni echilibru!
Acum, probabil sunt zurliu
Și încă unul de calibru... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
„PACIFICATORUL” E ÎNTÂMPINAT CU FLORI?
În alte vremi cu slană È™i palincă
Primit, pilit, culcat chiar și-n alcov.
Azi nu sfeclomicină și budincă
L-așteaptă, ci ... cocktailul Molotov. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNCÄ‚LCARE FRAUDULOASÄ‚ A SPAÈšIULUI AERIAN
Câte avioane cu È›igări,
Câte drone ce transportă bombe
Să comită câte încălcări,
Ca, drept ținte certe, să sucombe? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PLATFORMA LUI PARAFAT - UN PAT AL LUI PROCUST PENTRU PRESÄ‚?
Însăși presa s-a intitulat
Că-i și ea putere - a patra - n stat.
De ce, dar, s-a mai scandalizat
Cele trei c-o iau la puricat? (NICOLAE MĂTCAȘ)
INIÈšIATIVÄ‚ A SOCIETÄ‚ÈšII CIVILE?
ONG-urile lumii de când lumea
Libertate cer de exprimare,
Ale noastre numai, ca nelumea,
Ar fi pentru ... restricționare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
LA PRECONIZATA INTRODUCERE A CENZURII
Nu există SUS incompetență,
Nu tu furt, corupție, hidos,
Doar arare, ca reminiscență,
Le găsiÈ›i în vulg, acolo, JOS. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CU POPON ȘI CU PILON
Doi jurați i-au dat cu flit,
Dar solista - cu pilon! -
Din finală a È›âÈ™nit
Drept la ... EUROVISION. (LERU CICOARE)
LEAC DE VRANĂ ȘI DE GURĂ
Soacra nu-i ținea dojană
Numai cât umbla la vrană.
Nora i-a făcut figura:
I-a-nchis beciul și-apoi gura. (LERU CICOARE)
OBSTACOL
CrâÈ™măriÈ›a-i place tare
Și, mai mult decât atât,
Ar sorbi-o ca licoare,
Dar ... îi stă crâÈ™maru-n gât. (LERU CICOARE)
MIRARE
S-a tot spus cum c-ar uita
De la mână pân-la gură,
Dar cum duce drept spre ea
Un pahar cu băutură? (LERU CICOARE)
CÂT DE MARE-I DRAGOSTEA
Lele, pentr-un păhărel
Dă și haina de pe el.
Dumneata dacă l-ai vrea,
El ți-ar da și inima. (LERU CICOARE)
PROBLEMÄ‚
Cum să-l măsuri, în ce tropi,
Neamul nostru românesc:
Unii-s treji È™i dau în gropi,
Alții, beți, și le-ocolesc? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PERICOL DE INCENDIU
Un focos și o focoasă
Se bronzează sus, pe casă.
Le dă ghes Éros, focosul,
Declanșa-i-s-ar focosul! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ȘI-A GĂSIT AC DE COJOC
Ochi de șoim la cătătură,
Foc de iute la călcâie,
De când se văzu-n trăsură,
Ea îl È›ine-n È™apte frâie. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
KNOCKOUT
Ea, cu clasica-i formulă,
Îl toca rundă cu rundă,
El, cu musca pe căciulă,
N-avea gură să răspundă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
GREU - UȘOR
Viciul lumii-n grijă nu mi-i,
Nu te prinde tu să-l țeși:
Intri-uÈ™or în gura lumii,
Mult mai greu din ea să ieși. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FÄ‚RÄ‚ MASCÄ‚
S-a decretat: masca jos!
Politruci, nu vă convine
Fără ea, vă e rușine,
C-aveÈ›i ten…fraudulos? (DUMITRU BUJDOIU)
A-NCEPUT RECENSÄ‚MÂNTUL
Iar avem femei mai multe
Decât bărbaÈ›i; s-a propus,
Chiar suportând È™i insulte,
Să iubim pe cele-n plus. (DUMITRU BUJDOIU)
DE ZIUA NEVESTEI
Îmi place ceea ce faci,
Amor, fripturi, cozonaci,
Când speli rufe È™i când calci;
Dar, mai mult îmi placi când…taci. (DUMITRU BUJDOIU)
NEPOTUL JUVETE
- Muicăă, dadăă, tre’ să È™tii,
Că-nvățai să fac copii;
- Ce muiere te-o-nvățat?
Un domn la…notariat. (DUMITRU BUJDOIU)
NEPOÈšII LA ANIVERSARE
- Ce cadou vrei, bă, moșnege,
Niște hapuri, sau șprițare?
- La 80, vreau ceva tare;
Și-au adus două…toiege. (DUMITRU BUJDOIU)