Vasile Larco (născut la 1 ianuarie 1947 la Bucecea, Botoşani) şi membru al Uniunii Scriitorilor din România (filiala Bacău) este un scriitor total. A scris (şi va mai scrie) proză, monografii, literatură pentru copii, epigrame şi poezie lirică. Având ştiinţa combinării trăsăturilor specifice unui lirism autentic şi a celor cu inflexiuni satirico-umoristice, obligă critica de specialitate să constate existenţa unui creator cu un anumit grad de originalitate.
Dintre cei care au scris despre Vasile Larco, şi au scris foarte mulţi, cel mai bine l-a perceput Constantin Dram, care îi evidenţiază condescendenţa în scris: „Cu alte cuvinte, Vasile Larco nu şfichiuieşte până la capăt, nu este virulent, mai degrabă el adoptă poziţia de mijloc a românului hâtru, bonom…”.
Citind creaţiile în versuri ale lui Vasile Larco nu se poate să nu simţi eleganţa şi exactitatea rimelor, parfumul de salon select sau de pajişte înflorită pe care îl emană versurile. Le citeşti şi simţi cum vine spre tine poezia ca o damă îmbrăcată într-o rochie de mătase foşnitoare, având grijă să nu strivească prozodia. Cu toate acestea, deşi domină natura meditativă grefată pe un calm impus, iar multe versuri îţi dau senzaţia existenţei unui umanism cuminte, nu se duce lipsă de accente polemice. Textele volumului pe care îl am în faţă, „Un porumbel pe ciutura fântânii” (Editura „Cronedit”, Iaşi, 2022), te obligă la o lectură de aproape, aşa cum îţi impune orice creaţie lirică respectabilă şi propusă de un autor pe care Lovinescu l-ar fi asociat „omului deliberativ”, omul definit de gustul educat, unul caracterizat prin echilibru. Aceste considerente ne determină să credem că titlul nu este ales întâmplător sau dintr-o dorinţă de a epata.
El vine dintr-un ataşament al generaţiilor mai în vârstă la una din ideile lui Noica: „universalul nu poate fi atins decât prin aprofundarea localului”. Ansamblul ciutură – fântână înnobilat de un porumbel ce are o mare valoare simbolică, reprezintă o combinaţie metaforică izvorâtă din sufletul românului creştin. Deşi locuitor al zonei urbane, Vasile Larco nu uită locurile copilăriei, acolo unde cumpăna fântânii l-a îndemnat să privească spre cer. Cred că autorul n-a uitat nici scârţâitul acestui vechi simbol rural, adeseori imitând plânsul după cei plecaţi pentru a locui o veşnicie acolo de unde ciutura scoate apa. Sau poate că Vasile Larco , prin titlul ales, a vrut să-i aducă un omagiu lui Eminescu, conjudeţeanul său, cel care a copilărit la câţiva paşi de Bucecea şi care, în „Sara pe deal”, adaugă şi acest vers: „Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână”.
Meritul lui Vasile Larco este acela că din volumul său poţi desprinde o idee-vector extrasă din meditaţiile sale, aceea a transsubstanţierii motivului fântânii cu ciutură dintr-o realitate în alta, una a creaţiei prin eficacitatea cuvântului, având şi extraordinara inspiraţie de a-i asocia un porumbel: Un porumbel pe ciutura fântânii – „Aterizează dis-de-dimineaţă / Un porumbel pe ciutura fântânii / În orişicare zi a săptămânii, / Chiar dacă-i vânt puternic, frig sau ceaţă. // Priveşte îndelung spre coama stânii, / Având peisajul minunat în faţă / Mesaj de pace, de-armonie-n viaţă / Trimite-aşa din zbor spre toţi stăpânii. // Îi ţine-n plisc poetului rondelul, / Această formă fixă-a poeziei, / Iar ca poştaş fidel pe-ntinsul gliei // Aşteaptă, răbdător, apoi: gazelul, / Sonetul şi-alte-asemenea comori / Spre a le duce înspre cititori.” (VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii.
(Georgică Manole)
DEBUT LA “LOC DE DAT CU…EPIGRAMA”:
CONSTANTIN MANEA – Negreşti, Vaslui
SE CAUTĂ BANI PENTRU PENSII
Aleşii noştri , zi de zi
Făcând eforturi colosale,
Bani pentru pensii vor găsi…
(Doar pentru cele speciale!) (CONSTANTIN MANEA)
VIS DE EPIGRAMIST
În Sputnik de m-aş fi decis
Să public mult umor spumos,
Puteam s-ajung , numai din scris,
Un oligarh. Şi…ce folos? (CONSTANTIN MANEA)
BOTOŞENENII AU FOST DOTAŢI
CU 250 TROTINETE
Li s-a creat un avantaj
Când s-a scumpit benzina tare:
Îşi ţin maşinile-n garaj
Şi trotinetele-n parcare! (CONSTANTIN MANEA)
ANTIBIOTICE IAŞI A PRODUS
30 MILIOANE PASTILE CU IOD
De vreţi s-aveţi un trai comod,
Eu vă îndemn să fiţi pe fază:
Luaţi pastilele cu iod,
Că preţurile explodează. (CONSTANTIN MANEA)
AUTOCRITICĂ
A zis un şef când tot vedea
Venind refugiaţi grămadă:
-Dacă ştiam aşa ceva,
Făceam şi-n est autostradă. (CONSTANTIN MANEA)
SFAT
Unii zic c-aş fi diliu
Când pe scris m-am tot pornit.
Nu vă place ce eu scriu?
Daţi DELETE! (CONSTANTIN MANEA)
OPINIE
Pe lângă plopii fără soţ
Ades mă rătăceam;
Dar, ca să fiu şi eu cu moţ,
Mereu mă întorceam. (ELENA MÂNDRU)
ÎNTRE COLEGE
Prietenă, e vai de mine
Că soţu-i dus şi nu mai vine,
Eu ce să zic, vecină, dacă
Al meu de-acasă nu mai pleacă! (VASILE LARCO)
CONJUGALĂ
Soţii bine se-nţeleg,
Drum cu flori ei îşi aleg,
Dar mai vine soacra mare
Şi le rupe câte-o floare. (VASILE LARCO)
LOVITURĂ ACTUALĂ SUB CENTURĂ
Pe-al săracului grumaz,
Greu apasă grija plății
Căci, în țara nedreptății,
Poate fi lipsit de... gaz.(MIHAI HAIVAS)
DEOSEBIRE
Ce se-ntâmplă mă intrigă
Și remarca-i în dispută:
Politicianul strigă,
Diplomatul doar discută.(MIHAI HAIVAS)
CELOR DIN MEDIA CARE CU OBSTINAŢIE
NI SE ADRESEAZĂ CU NEPOLITICOSUL „VOI”
Când şi la oameni v-adresaţi cu „voi” ‒
Lăsând nemulţumirea noastră ‒
Întreb că-s curios: cumva, la boi,
Vă adresaţi cu ... „dumneavoastră”?! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
INFLUIENŢE DIFERITE LA CONDUCERE
Trăind în grup, vedem cum oameni care
Când vin, necazurile par să treacă;
În timp ce alţii ‒ fără supărare ‒
Fac mult mai bine… doar atunci când pleacă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
UNUI POLITICIAN (DEZ)ORIENTAT
S-a-ncurcat cu fapta
Bietul Boss, nătângul:
A pornit spre dreapta
Începând cu stângul! (EUGEN DEUTSCH)
FINALUL PETRECERII
Pe fondul musical de dor şi drag,
Bărbatul – suflet cald şi afectiv –
S-a descălţat, s-o treacă peste prag,
Şi-atunci l-a încălţat definitive. (GRIGORE COTUL)
DIN
CONFESIUNILE UNUI AMIC
Recent, surata Babei Dochii
Mi-a reproșat, vărsându-și ura...
Că-abia aștept să-nchidă ochii!
Pe când, eu vreau să-nchidă gura. (Al. D. FUNDUIANU)
„INFERNELE”
Consternat, pe foaie,-aștern
Ceea ce vedeți cu toții...
Că în față, la Guvern
Polițiștii strigă: „- Hoții!” (Al. D. FUNDUIANU)
UN DOMN ÎN VÂRSTĂ SCRIE EPIGRAME
Cum de ispite eşti ferit
Iar viaţa nu-ţi mai e o dramă
Tu ai putea fi fericit
Dacă te laşi de epigramă.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
NUDISM LA SENIORI
Disperat, la mare,
Privind trupuri goale,
Am o întrebare:
De ce oare-i moale? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ISPRAVA ANTIVACCINIȘTILOR
Ei ne-au așezat la coadă,
Behăind făr'de temei;
Isteria e-a lor roadă
Și consumă carnea ei.(CONSTANTIN PROFIR)
DEPRECIATIVĂ
Chiar de eul multe cere,
Clar, în lupte nu mă bag,
Fi'ndcă azi, a mea putere
Nu mai vine în toiag. (CONSTANTIN PROFIR)
CREŞTE NUMĂRUL
PARLAMENTARILOR AFLAŢI LA PUTERE
Ei ne-au promis o viaţă bună
Dar ceea ce nemulţumeşte
Nu e că tună şi-i ADUNĂ,
Că tună şi îi…ÎNMULŢEŞTE! (ION MORARU)
FĂRĂ NĂRAVURI NU-S MORAVURI
A răposat onoarea-n zori
N-o plânge însă nimenea,
Nici deputaţi, nici senatori…
Că nu au auzit de ea! (GEORGE EFTIMIE)
ÎNTRE PRIETENI
Tot privind de-o vreme fusta
Scurtă, fără de măsură.
Se gândi să-i facă şusta,
Că-i picase ochi-n ...gură ! (MAX OPAIŢ)
LECŢII DE VIAŢĂ
Pricepută ca ,, dădacă "
Şi având noroc cu carul,
A-nvăţat de-un timp să facă
.....................trotuarul ! (MAX OPAIŢ)
UNEI FEMEI ANTREPRENOR
O femeie împlinită,
Recunoaşte cu sfială,
Că se lasă ,, aburită ",
Însă, nu la ... ,,socoteală "! (MAX OPAIŢ)
EVA ZILELOR NOASTRE
Femeia plină de păcate
N-ascunde faptul că îi plac
Copiii, însă , dintre toate,
Mai mult îi place ...cum se fac ! (MAX OPAIŢ)
EPITAFUL UNUI OM DEŞTEPT
Aşa-i destinul cel lumesc,
Nu prinzi de veste cum te sapă:
Toţi proştii, dând în gropi, trăiesc,
Iar el, deştept, a dat în groapă… (GHEORGHE BÂLICI)
ÎN NOAPTEA NUNŢII
Când ajunse-n pat feciorul,
Cu mireasa, ce gândi:
„Bine-a zis el, pețitorul:
Ori virgină, ori... ce-o fi!” (ION DIVIZA)
AUT CAESAR, AUT NIHIL
În viața mea de muritor
Ce evident că nu-i un teatru,
Ori fi-voi rege în umor,
Ori voi domni la psihiatru! (ION DIVIZA)
SCULA SADOVEANULUI
N-aş vrea să stârnesc arţagul,
Dar în asta sta necazul:
Mai scria şi cu plaivazul
Însă prefera baltagul. (SORIN FINCHELSTEIN)
CRIMINALISTICĂ
Azi, comisarul şef, cel nou numit
Priveşte la vitrină cu uimire:
- Ce de eroi avem! Cum au murit?
- La reconstituire. (DAN NOREA)
INSTANTANEU MARIN
Când marea fuse agitată
La mal aduse un delfin,
Ce s-a jucat frumos c-o fată
Că i-a plăcut al ei „bazin”. (VASILE MANOLE)
VORBA „OK”
Nu-i un cuvânt, e-o prescurtare
Ce-a devenit universală
Când vrei să dai o aprobare
Chiar de mai ai o îndoială... (ŞTEFAN BAŞNO)
REPLICĂ LUI ŞTEFAN BAŞNO
Da, zisa-i spusă cu temei,
Dar și-ntrebarea-i cred deșteaptă:
Ce faci atunci, când zici OK,
Iar...cea-ndoită, nu se-ndreaptă? (GHEORGHE FILIS)
REPLICĂ LUI GHEORGHE FILIS
Vrei un răspuns mai pertinent
Și nu-i de mare filosof?
OK devine evident
Un foarte amărât OF, OF... (ŞTEFAN BAŞNO)
REPLICĂ LUI ŞTEFAN BAŞNO
Da, pentru bunul Dumnezeu,
La fel precum știam și eu!
Așa minune, știu și grofii,
N-au reușit nici folozofii! (GHEORGHE FILIS)
REPLICĂ LUI GHEORGHE FILIS
Poți să fii un mare grof
Sau un mare filosof
Dar în treburi "contondente"
Numai unu-a fost Terente... (ŞTEFAN BAŞNO)
REPLICĂ LUI ŞTEFAN BAŞNO
Dacă ne gândim puțin,
A mai fost și Rasputin. (GHEORGHE FILIS)
REPLICĂ LUI ŞTEFAN BAŞNO
A spus OK cu ezitare;
De nu-l dadea, cu siguranţă
Era facut KO, ca e mai tare
Si-ntotdeauna rau de clanţă. (TONY ANDREESCU)
REPLICĂ LUI TONY ANDREESCU
Tony și cu dom' Panfile
Având mințile abile
Și gândesc în perspectivă
La OK - alternativă... (ŞTEFAN BAŞNO)
REPLICĂ LUI ŞTEFAN BAŞNO
Sa fie totul ,,haraso",
Sa stea ei cat mai ,,daleco",
Sa ne vedem de caltii nostri,
Ca ai lor au nascut doar monstri. (TONY ANDREESCU)
REPLICĂ LUI TONY ANDREESCU
Acord deplin, bădie Tony,
E cea mai înțeleaptă vorbă,
Nu cum spun unii bazaconii
Cum că să ne băgăm in ciorbă! (ŞTEFAN BAŞNO)
A VĂZUT INVERS
Acest cuvânt căzut din cer,
A fost se pare inventat,
De la podea, de un boxer...
Ce-a fost de knockout numărat. (DAVID VALENTIN)
CUVÂNTUL HO
Cam tot așa, cuvântul HO
E prescurtare, dar pe dos
Când spui că-i oceni harașo.
Pe-aici e cam periculos...(ŞTEFAN BAŞNO)
RONDEL NOSTALGIC
Deși mi-e încă sufletul ardent,
Subit, mă copleșește-o nostalgie,
Când văd că din oglindă, o stafie
Mă țintuieste calm, condescendent. (VALENTIN DAVID)
REPLICĂ LUI VALENTIN DAVID
Oglinda, cea din bagdadie
Ți-arată burtă și chelie
Dar în acea din gândul meu
Arăți precum un semizeu! (ŞTEFAN BAŞNO)
LUI ŞTEFAN BAŞNO
Dădeam o bere de măcar,
Spuneai că-s zeul titular! (VALENTIN DAVID)
REPLICĂ LUI VALENTIN DAVID
Și-așa mi-am pus o întrebare
"N-o crede lumea că sunt gay?"
Iar tu îmi ceri în gura mare
Să te clasez direct la zei! (ŞTEFAN BAŞNO)
”ACREDITARE” PREZIDENTIALĂ
Ca turnator ”acreditat”,
Să ne convingă-a incercat,
Ca ”suptul” de la ……..licuriciu”
E-o calitate nu un viciu! (IOAN PETRESCU)
REPLICĂ LUI IOAN PETRESCU
Umblând el lelea pe vapor
O vorbă a-nvățat din zbor
Că dacă ești băiat „de soi”
Poți suge și la patru oi! (ŞTEFAN BAŞNO)
SUMMITUL NATO
La summitul ce s-aincheiat,
Cu acei faimoși barbati de stat,
”Dure ”măsuri si- amenințări,
S-au exprimat …..ingrijorări” (IOAN PETRESCU)
REPLICĂ LUI IOAN PETRESCU
Se-ngrijorează ei profund
Dar de români îi doare-n fund
Sau spun:„Românul este bun,
Chiar excelent... carne de tun!” (ŞTEFAN BAŞNO)
ÎNDEMNUL AVARULUI
Un profit, oricât de mic,
Nu-l consider mizilic;
Cred că nu-i idee rea
Să mă cumperi cu-o… cafea! (GHEORGHE CIREAP)
REPLICĂ LUI GHEORGHE CIREAP
Haide, bre, cocoane Ghiță,
Zi măcar o țuiculiță
Și lungește serialul
Că ne strici mercurialul! (ŞTEFAN BAŞNO)
PE STRADĂ
Pe chip avea o grimasă
Şi m-am speriat puţin.
-Pot să vă conduc acasă?
-Nu! Că de acolo vin. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
NELINIŞTEA VIITOAREI SOACRE
Dorinţa ei ar vrea s-o-ncheie
C-o rugă scurtă şi fierbinte
Tradusă doar în cinci cuvinte:
Nora să fie o femeie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
OPERAȚIUNEA MILITARĂ LIMITATĂ”
COMENTATĂ DE UN OFICIAL RUS LA ONU
Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns.
„Masacrul, știți, nu noi l-am declanșat.
Asaltul nostru-antinațist este restrâns:
Îi bombardăm, dar ...foarte delicat” (!). (NICOLAE MĂTCAȘ)
CITIREA EXPRESIILOR FACIALE
Te-am adus gratis la praznic
Și, -n loc să exulți cu noi,
Tu ești trist în mod obraznic:
Ți-o fi gândul ... la război? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PROPAGANDĂ ȘI MANIPULARE
Ce-i real și ce-i fake news?
Comentezi când, și când - șlus?
În războiul ce se poartă
Au ajuns la rang de artă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
LINIA ROȘIE DE EXPRIMARE
Libertatea de opinie
Și la ruși e respectată
Până la faimoasa linie
Ce de țar a fost trasată. (NICOLAE MĂTCAȘ)
„ELIBERATORII” DEPORTEAZĂ POPULAȚIA CIVILĂ?
Pe cei civili tot vor să-i „denazifice”?
La urșii albi de ce să-i deporteze?
De lume izolându-i, să-i purifice
Și-apoi să-i ... denaționalizeze! (LERU CICOARE)
DE CE COSTĂ-ATÂT DE SCUMP?
Am avea ulei prea mult,
Zice-un șef, iar eu l-înfrunt:
De ce-i, dar, un ort, un tult,
Un zlot și-o oală de unt? (LERU CICOARE)
SĂ RENUNȚĂM LA ELECTROCASNICE?
Nu-n van statul are două mâini:
De dat una, alta - de luat.
Consumam cât ieri și azi? Dar mâini?
Prețul la ce prag l-a plafonat? (LERU CICOARE)
UNDE-I UMORUL POLITIC DE LA TV?
Pun zăbale spiritului critic,
Legea urii vini ți-mpută grele.
Nu-ți mai arde a umor politic
Și bați pasul la ... telenovele. (LERU CICOARE)
I-A-NCHIS PLISCUL
Cu penajul său, învoltul,
Un păun sfidează Oltul.
Vine-un val și-i pune branțul.
Nu zi hop pân' nu sari șanțul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CREDINCIOȘI PAHARULUI
Cum aud că-i hram în sat,
Cum ne bat și ei la poartă,
Meșteri buni la închinat,
Deși nú știm ce hram poartă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN FEL DE CĂNIȚĂ, OM SUCIT
Mic - conflicte cu cocenii,
Mare - alte ciudățenii.
Ce viespe mi l-o-nțepa,
Că umblă vâj-marginea? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
GELOZIE INDUSĂ
De cum pleacă ea la băi,
Intră, bietul, la idei:
Toți bărbații-s niște răi
Care se dau la femei. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNAPOI… LA NOI
Cu răzbel și pandemie
Am uitat de politruci,
Hoții noștri, zăbăuci,
Ce ne țin în sărăcie. (DUMITRU BUJDOIU)
SURPRIZE, NU BRAȘOAVE
În Brașov nu vin doar urșii,
Să mănânce din gunoaie;
Mai nou, vin pescăruși, droaie;
Bine că nu apar rușii. (DUMITRU BUJDOIU)
SOȚI MATEMATICIENI
Zile, nopți, doar combinații,
Calcule, inecuații;
La divorț spun bănuiala:
N-a fost bună socotela. (DUMITRU BUJDOIU)
BUCĂTĂRIE FĂRĂ BUCURIE
- Vesela-mi ia bani mereu,
Pe tigăi, cratițe, oale;
- Ce faci cu-atâtea, matale?
- Ea le sparge-n…capul meu. (DUMITRU BUJDOIU)
CHINA : O VĂCUȚĂ ÎN AUTOTURISM (Foto Click)
În India-ar fi mers bine,
Să plimbi vaci în limuzine;
Dar chinezii, mai haini,
Ar putea să plimbe câini. (DUMITRU BUJDOIU)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)