În 2004, la Editura “Semne”, Fănuş Neagu publică romanul “Asfinţit de Europă, răsărit de Asie”. Ideea mare a romanului este aceea că o oarecare stare de oboseală a Europei nu poate duce decât la o revigorare a Asiei, care “răsare din neant, satisfăcând gustul pentru mistere” (Ana Dobre). Cei care au citit romanul şi au oarece cunoştinţe de matematică, au putut observa că arhitectura acestuia se bazează pe două mari intersecţii: 1. Balcanii ca rezultat al intersecţiei dintre Europa şi Asia; 2. Brăila ca rezultat al intersecţiei dintre Balcani şi România. Spunea Fănuş Neagu într-un interviu din 2005: 1. "Împrejurimile Brăilei sunt naucitor de frumoase. Sunt fabuloasele păduri de salcâm cu floarea roşie de la Viişoara, iar legendarele Bălţi ale Brăilei erau neasemuit de frumoase. Atunci era acea bogăţie de peşte de care vorbeam, erau cântecele şi legendele care s-au croit despre Chira Chiralina"; 2. "Brăila este oraşul cu cele mai frumoase fete din România. Înainte le răpeau turcii, ca pe Chira Chiralina, acum se duc singure la turci. Dar se întorc" 3. "În clipa actuală, Brăila cred că se redresează. Cu greu, dar se redresează. Eu o iubesc la fel de mult ca şi pe cea veche. Bănuiesc că întreprinzătorii, după ce se vor satura de furat, vor lăsa să le curgă aur printre degete şi pentru redresarea acestui oraş frumos".
Fănuş Neagu n-a rămas la Brăila. A plecat la Bucureşti, argumentând într-un interviu printr-o veche şi ardelenească zicere: “fiindcă soarele de la Bucureşti răsare”. A plecat la Bucureşti cu Brăila în suflet aşa cum o bucată din Brăila a luat-o şi Panait Istrati cu el în Franţa. Dar nu despre Fănuş Neagu vreau eu să scriu aici, ci despre un alt brăilean, unul care a plecat din Brăila la Botoşani, fiindcă “Luceafărul de la Botoşani răsare”. Semnează creaţiile sale umoristice cu numele de Ştefan Başno. A penetrat târziu această zonă a literaturii române, dar o face din ce în ce mai bine. Se simte la acest autor spiritul brăilean ca esenţă a balcanismului românesc: atacuri cu lama ascuţită a cuvântului la beregata celui care îl supără. Ştefan Başno poate fi citit pe facebook-ul său, unde este şi cel mai activ. Scopul său principal este să comenteze actualitatea, pe primul loc aflându-se tot ce ţine de politică.
NOUA ORDINE MONDIALĂ
La copii predau la școală
Despre viața sexuală
Pederaștii,
Din amvon ne țin morală
Despre noua rânduială
Iconoclaștii.
Muzica are modele
Cântăreții de manele
Și afonii,
Bișnițarii de prin ganguri
Astăzi au înalte ranguri
Sunt patronii!
Un țăran ară și ară
De cu zori și până-n sară
Pentru-un pol
Iar Ronaldo -un milion
Îl primește ca plocon
Pentru-un gol!
Fetele de pe centură
Sunt de mică anvergură
Și sunt triste.
Le întrec vedete care
Tot clamează-n gura mare
Că-s artiste...
La tribune, prin balcoane,
Behăie în megafoane
Mincinoșii ,
Prin redacții, librărie
Strică tone de hârtie
Găunoșii.
Iar prin cele ministere
Fac frumoase cariere
Repetenții
Dacă vrei să fii șef mare
Să te lauzi prin, dosare,
Cu detenții!
De vrei dreaptă judecată
Nu la tribunal o cată
Ci în ceruri
Și de cauți sănătate,
Nu în soare și bucate
Ci în seruri!
Lumea asta o conduc
Și la vale o tot duc
Scelerații
Cam de când acolo, sus
De la sine s-au impus
„Democrații”
Ba de-o vreme s-au gândit
Și pe toți ne-au pricopsit
Cu covidul
Că la suprapopulare
E soluția mai tare
Genocidul.
Dacă vrem să mai trăim
Nu e vreme să grăim
Vorba - gata!
Toată gașca de nebuni
Într-o groapă să-i aduni
Cu lopata!
Adept al ironiei de situaţie, Ștefan Bașno pune accent pe ironia sub formă de strategie narativă. Grăbit să nu piardă ideea, Ștefan Bașno mai neglijează, uneori, unele aspecte de tehnică prozodică, dar nimic nu impietează talentul său incontestabil, supus adesea spiritului brăilean, unde “răul e un bine întors” , după cum axiomatizează Ana Dobre. Ascuns după o barbă impozantă care trimite, la o primă vedere, spre posibile zone ale boemei, realitatea e alta: Ştefan Başno e un mare blând supus esenţei balcanismului românesc în forma data de Brăila şi transplantat la Botoşani unde lucrurile stau altfel: sunt mult mai serioase.(GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
CORUPŢIA
Ia corupţia amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Scoatem totul la vânzare?
Şi cu asta ce-am făcut? (CONSTANTIN TĂNASE)
POLITICIANUL MODERN
Oricât l-aţi crede de infam
Şi cât s-ar face de ocară,
El nu-i un trădător de neam…
E doar de ţară. (GRIGORE COTUL)
PREVIZIUNE
Cum frica celor mari la stat
E doar ciuntirea din mandate,
Eu cred că-i greu de-anticipat…
Anticipate. (GRIGORE COTUL)
UNUI NEVOIAŞ
O duce greu de câţiva ani,
Deşi el n-are nici un viciu,
Şi ce n-ar face pentru bani…
S-ar duce, chiar, şi la serviciu. (VASILE LARCO)
DECLINUL CORUPŢILOR
Nu e de luat în şagă
Soarta lor nici o clipită;
Până ieri primit-au şpagă,
Iar de-acum, sărmanii…mită. (VASILE LARCO)
CRITICUL
Fost luptător spartan,
Dorind pe toți să-i ardă
C-un epitet spontan,
Sau cu o halebardă. (EUGEN DEUTSCH)
MUZA
O jună cam golașă
C-o perlă în buric,
Ce-ar oferi, poznașă,
Umor sec în aspic! (EUGEN DEUTSCH)
EMINESCU ȘI POEZIA ACTUALĂ
„A scrie versuri e ușor”
A spus-o Geniul... mustrător;
Dar astăzi cred, ar spune: Crimă
E versul prost, lipsit de rimă! (MIHAI HAIVAS)
UNUI AUTOR DE EPIGRAME
Citindu-ți cartea, chiar insist,
Spunând, și nu mă-ntrec cu graba:
Să nu tragi în epigramist,
Că riști a-l omorî degeaba! (MIHAI HAIVAS)
FEMEILE DIN POLITICĂ
Deşi par mimoze distinse,
Vă spun că destul de uşor
Acceptă să fie atinse...
Dar nu-n interesele lor! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ACUZATĂ PE NEDREPT
Ştiind că fusta nu-i scurtată
Dar toţi îi văd „odoarele”,
Ce vină are biata fată
Că i-au crescut picioarele?! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
PREVIZIUNE „OPTIMISTĂ”
Românul speră-n tot mai bine...
Deși e dezgolit în ram;
Se va-mbrăca doar din vitrine
Cu hainele lui... moș Adam.(CONSTANTIN PROFIR)
SOLUȚIE PARADOXALĂ DE VINDECARE
Vârful când e-n putrezire,
Țara toată o să vadă
Că începe-o răzuire:
Nu din cap, ci de la coadă! (CONSTANTIN PROFIR)
AUTOSTRADA SIBIU-NĂDLAC
Pus fiind pe măsurat
Mi-am spus că sunt într-o dungă
Când uimit am constatat
Că-i mai lată decât lungă! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
EXPLOATĂRI PRIN FRACTURARE
La exploatări cu fracturare,
Deşi o facem noi pe calmii,
Am constatat cu-nfrigurare
C-au fracturat întâi jandarmii! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DE LA VORBE LA FAPTE
Când îl auzi vorbindu-ţi, juri
Că-i om ce face cât vreo şapte…
La limbă are bătături
De cât vorbeşte despre…fapte! (ION MORARU)
ELECTORALĂ
Ei ne promit mâncare-n ţară
Dar n-o luaţi de bună încă
Precum se ştie, vorba zboară…
Nu tot ce zboară se mănâncă! (ION MORARU)
EROARE DEVENITĂ UNIVERSALĂ
O nedumerire-aştern,
Ce se vrea şi explicată:
Cum poţi „Regreta etern”,
Când ţi-e viaţa limitată? (ELENA MÂNDRU)
BĂRBAT CU GARDEROBĂ BOGATĂ
Nu vreau să-ţi arunc insulte,
Nici s-aduc vreo apostrofă:
Geaba ai costume multe,
Dacă n-ai şi-un pic de stofă! (ELENA MÂNDRU)
LUCRAREA DOMNULUI
În marea sa înţelepciune
Făcu femeia, o minune,
I-a dat şi raţiune, intelect,
Că pe pământ…nimica nu-i perfect! (GEORGE EFTIMIE)
SLABĂ DE ÎNGER
Abordează pe etape
Problematica finală,
De belele ca să scape
Cade des…la învoială! (GEORGE EFTIMIE)
NATURA
Blândă, uneori chiar rea,
Atractivă şi frumoasă,
Drag îi este omu-n ea,
Când mai pleacă pe acasă… (GHEORGHE BÂLICI)
DUPĂ ORICE LUPTĂ ARMATĂ
Răniţi, în linişte şi tihnă,
Ostaşii intră la odihnă
Şi ies afară generalii
Cu pieptul plin de noi medalii!... (GHEORGHE BÂLICI)
BALAURI CONTEMPORANI
Având schelete în dulap
Şi pe la DNA dosare
Bizar, au şi aleşii cap…
Şi capete de acuzare! (VALENTIN DAVID)
ROTIREA CADRELOR
Toţi cei ce plimbă-n van hârtii,
Cu sârg, pe-o leafă mare,
Oricât de mult s-ar învârti,
Tot pică în picioare! (VALENTIN DAVID)
CĂSĂTORIE CONVENŢIONALĂ
Căsătoriţi, la o adică,
Credea c-aşa vor trece anii;
El mai bătrân şi ea mai mică,
Dar,... ,,bună!"...că făcea toţi banii! (MAX OPAIŢ)
UNEI TINERE SECRETARE
De câtva timp, doar secretara,
Stătea la şef...( avea ,,program"!),
Dar ce făcea cu el ,,fecioara",
Nu pot reda ad litteram! (MAX OPAIŢ)
SPECTACOL ÎN FAMILIE
Fiind la teatru c-o vecină,
Din lojă, între două acte,
Văzu ţinându-se de mână
Pe soţ, cu ...doamna de la şapte! (MAX OPAIŢ)
UNUI PIERDE- VARĂ
Am spus-o de mai multe ori
Că sunt destui bătuţi de soartă;
Muncesc şi ei, ca amatori,
Dar, în echipă-s... ,,mână moartă "!(MAX OPAIŢ)
EVOCÂND PE ION BARBU
Fără teacă, pe tăpşan,
Se-mpreună furibund…;
Unde eşti tu, Barbilian
Să mai scrii un “Joc fecund”?! (SORIN FINCHELSTEIN)
ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A PENSIONARILOR
Se uniră proletarii
Îndemnaţi de Marx, hirsutul;
Iar, mai nou, pensionarii,
Să se-ajute cu pututul. (SORIN FINCHELSTEIN)
OBEZUL ŞI CURA DE SLĂBIRE
Pare a avea poruncă
Şi nimic nu iroseşte,
El reţine ce mănâncă,
Nu reţine ce citeşte. (VASILE MANOLE)
ÎN PELERINAJ
O bătrână “tare-n gură”
După vorbă se cunoaşte
Şi a doua ei dantură
Ce-o mai pierde pe la moaşte. (VASILE MANOLE)
ŢĂRANUL DE AZI
Această stare e cumplită
În perspectiva zilei-mâine,
Că lui îi datorăm o pită
Şi totuşi el nu are pâine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PĂCĂTOSUL
Nevasta iar m-a dojenit
Şi spre capelă m-a-ndemnat,
Iar după ce m-am spovedit
Părintele a leşinat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LA CONGRESUL PNL, ȘI-AU FÂLFÂIT PENELE
Vine, trece orice Congres,
Se bucură șefu-ales;
S-au certat și s-au pupat;
Gata, de-acum la furat! (DUMITRU BUJDOIU)
IOHANNIS CĂTRE SĂRĂCIME
Joacă golf, bă, cetățene!
Uiți de foame, pas cu pas;
N-ai costum?, joacă-n izmene,
Că atât ți-a mai rămas. (DUMITRU BUJDOIU)
DUPĂ ÎNCEPEREA ȘCOLILOR
Mamă, zici că-s slab la carte?
Într-un fel tu ai dreptate,
M-a bătut ieri un brunet,
La pocher, pe internet. (DUMITRU BUJDOIU)
LA FESTIVALUL PLĂCINTELOR DIN CAPITALĂ
Au venit și guvernanți,
Mincinoși și aroganți,
Ca să scoată bani frumoși
Din…brașoave și gogoși. (DUMITRU BUJDOIU)
PHLEBOTOMUS SIMONAHALEPAE
O insectă parazită,
Cam aiurea denumită;
Cică asta e onoare?!
Mai curând este oroare. (DUMITRU BUJDOIU)
CURS DE INIȚIERE PENTRU PROFESORII UNIVERSITARI
Un imberb dintre aceia ce mai trag pe nas vreo iarbă
Le predau maternitatea profesórilor cu barbă,
Nu cumva vreunul dintr-înșii într-o zi să nască-un făt
Și, în loc să jubileze, să o ieie îndărăt. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SFAT DE INIȚIAT
Când veți boteza copiii,
Dați-le nume neutre,
Nu cumva, crescând, șoldiii
Să nu știe: -s corzi sau cutre. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CE?
Trei piloni mai are țara, pentru lume abc.
Nu v-ați întrebat vreodată-n sinea voastră cam de ce
Se lovește crud, feroce și cu ură viscerală
În Biserică, Armată, Académie regală? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CAPRA FACE ȘI OAIA TRAGE?
La energie-s fripți consumatorii,
Că nu-și achită kilowații, grei,
Dar ia cătați un pic producătorii
Și, mai cu seamă, furnizorii ei. (NICOLAE MĂTCAȘ)
LIBER LA ...TURNĂTORIE
Intră-un ins într-o tavernă
Fără zapis medical?
Sună, -nfundă-l în cavernă!
Nu e pâră. E normal. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DIN EXPERIENȚA UNUI ȘEF DE PARTID LOCAL
Să nu pieri ca leurda,
Umblă-abil cu șotia,
Împânzește-ți feuda
Cu toată cimotia. (NICOLAE MĂTCAȘ)
O POZĂ LA NEW-YORK
O manea pe Brooklyn și S. Púștiu:
„Mr. President, how it's? E roză?”
Teșmenit, zâmbind, M.S.: „Chiar nú știu.
Hai mai bine și ne-om trage-n poză”. (LERU CICOARE)
TOATĂ VARA GREIERAȘUL...
Toată vara s-a distrat
Și nici seama nu și-a dat
Cum l-împinge în derivă
Terapia intensivă. (LERU CICOARE)
O PRIMĂ REACȚIE
Când te-ndeamnă-un președinte
Să te relaxezi la golf,
Iar tu n-ai de pus pe-un dinte,
Mai să schimbi mingea pe-un bolf. (LERU CICOARE)
AC DE COJOC
Tremuri că va copia
Cui dă votul la votare?
Ce te-nfrână-a-i sechestra
Celularul la intrare? (LERU CICOARE)
TOMA NECREDINCIOSUL CĂTRE UN ALEGĂTOR
La alegeri de partid (locale)
Un control se-aplică, totuși, net?
Cum, atunci, la cele generale
Votu-i sigur, liber și secret? (LERU CICOARE)
TĂCERE AMENINȚĂTOARE
Dă în clocot magma gloatei, mută,
Gata să erupă-n flăcări vii:
La protest în piață - doar o sută,
La Congres - ROMEXPO - și cinci mii. (LERU CICOARE)
CONSTATARE DEZOLANTĂ
Ce puțini la-naintare
În acord public-privat,
Dar se calcă pe picioare
Câți - la inaugurat! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNDE NU-I CAP...
Ia decizii-ntâi pe șest,
Damblagind o lume șocul,
Ca să cate-apoi un lest
Cum să dreagă busuiocul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DACĂ-I O SIMPLĂ ÎNȚEPARE...
La operația pe cord
Semnăm căci știm că se mai moare,
Dar ce-i cu cripticul acord
La o banală vaccinare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CHEIA SUCCESULUI
Nu știam că asta-i cheia
Ușii largi spre vaccinare:
Având două-n derulare,
S-o începem și pe-a treia. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CU OIȘTEA-N GARD PRIN LIMBA ROMÂNĂ
Ignoranța nu-i gargară,
Háșma nu-i nap degerat,
Calea nu-i feroviară,
Nici transportul nu-i ... ferat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CUNUNIA CIVILĂ DINTRE SIMONA HALEP ȘI GABRIEL APOSTOL IURUC
Da, -s de viță armânească,
Au de azi același nume,
Dar suflarea lor în lume
Este una: românească! (NICOLAE CRIHĂNEANU)