O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
În lumea epigramiştilor circulă o carte originală, intitulată „Duelul sutei de sonete” (Editura „Univers Ştiinţific, Bucureşti, 2012) şi care are o poveste interesantă. Ideea duelului a pornit de la Mircea Trifu, unul din autori, iar începuturile sunt explicate de celălalt autor, George Corbu, în revista „Haz de Necaz” din 14 iunie 2001: „Prietenia (nu doar literară) ce m-a legat de emeritul umorist şi epigramist Mircea Trifu stă la originea a ceea ce avea să devină „Războiul (duelul) sutei de sonete”. În compania, ilustră, a mult talentatului coleg, am purtat cea mai paşnică bătălie de-a lungul primelor trei luni ale anului 1970. Cele 101 sonete scrise atunci – probabil cel mai lung duel de acest gen din literatura română – au avut ca martori pe Tudor Muşatescu şi Mircea Pavelescu, iar ca arbitru pe Victor Eftimiu”. Înainte de a trece la concretizarea proiectului lor, cei doi autori şi-au ales ca motto ultima strofă din poezia „Ideea” de Camil Petrescu: „Eu sunt dintre acei / Cu ochii halucinaţi şi mistuiţi lăuntric / Cu sufletul mărit, / Căci am văzut idei!”
Demersul creativ respectă motto-ul căci nu sunt puţine momentele în care se simte dramatismul rezultat din zbuciumul unor idei şi despre… idee. Spre exemplu, în sonetul „ Vanitas vanitatum” George Corbu punctează: „Tu eşti un fiu de-al luminii şi de-aceea, / Căzând în clipa smulsă din scânteie, / Confunzi şi-acum fiorul cu ideea! // Iar eu uitat de soartă-n reverie, / Fiind din tălpi în creştet poezie / Te-ntreb: „de nemurire ai ideea?”. Răspunde Mircea Trifu: „Ideea e-un fior, e o reală / Emoţie ce-nvăluie şi arde, / E şocul nevăzutelor petarde / Pe care-un demon, pus pe hârjoneală // Le sparge în cutatele mansarde / Ale gândirii. Inima, leală / Îi face o primire triumfală / Cu steaguri roşii prinse-n halebarde. // Dar cui vorbesc eu de fiorul liric? / Unui poet ce-şi chinuie ursitul / Punându-şi singur laurii pe frunte?”
Întorcându-ne la povestea celor 100 de sonete, deşi de certă valoare literar-umoristică, ele au stat timp de 40 de ani într-un sertar sau publicate în grup de câte zece în perioada 2001 - 2002 ca, în 2010 , George Culicovschi să le publice în integralitatea lor şi însoţite de un comentariu pe Blog.Citipedia.ro. în care statuează conceptul de sonet epigramatic care „…înseamnă folosirea împreună a avantajelor poeziei cu cele ale epigramei. Poezia oferă – în cele 14 versuri ale sonetului, plus titlul – posibilitatea de a crea imagini minunate pe care catrenul epigramatic le cuprinde în rarisime cazuri, tocmai din cauza spaţiului redus ce-l oferă doar titlul plus cele patru versuri”.
Prin insistenţele lui George Corbu şi ale doamnei Elis Râpeanu, Fundaţia „Dinu şi Valentin Lipatti” face posibilă apariţia sonetelor într-un volum ca „Omagiu lui Mircea Trifu la 90 de ani de la naştere”. Punând în discuţie concepte precum ficţiune, hamletian, geniu, poezie pură, călcâiul lui Ahile, egocentrism, prometeism, zodie şi încă multe altele, cei doi duelgii se provoacă emanând o savoare specială, una dată de plăcerea mulată pe ironie a evaluării celuilalt. Fiindcă ironia este foarte luată în serios de cei doi autori, cititorul are parte de un umor fin, cu vizibile elemente de poezie, iar prozodia obligatorie anulându-le tendinţele de a apela la licenţe poetice. Există o multitudine de asociaţii fulger de cuvinte ce îmbracă un caracter de aforism de genul „Cine pleacă, moare-o bucăţică” (Mircea Trifu) , „Discreţia-i ca sarea în bucate” (George Corbu), „Invidia se cerne în urzeala simţirilor” (Mircea Trifu) etc. Deşi scrise la nivelul anului 1970, sonetele au o valoare ideatică superioară de care autorii au fost conştienţi, astfel că au semnat împreună cel de-al 101-lea sonet intitulat „Către cititori”: „Istoria sorti să se repete / Războiul crunt al celor două roze; / Din spinii lor, prin lungi metamorfoze / Porni războiul Sutei de Sonete. // Înfrângeri alternând cu-apoteoze / Sigiliul şi-au pus pe îndelete / Sondând compartimentele secrete, / Ca sub impulsul tainicei hipnoze. // Să fi fost ore-ndreptăţit temeiul / Ce ne-a făcut să-ncrucişăm condeiul / Ori am nutrit speranţe iluzorii? // În vrăjmăşia endecasilabă. / De ne-am aflat degeaba-n treabă… / Probabil o vor spune cititorii!”. Unul dintre cititori a fost şi Silvia Popescu, cea care în „Făclia de Cluj din 11 februarie 2013 scria despre volumul semnat de cei doi: „Cititorii vor aprecia spiritul scânteietor care incită la lectură şi apoi la o nouă lectură, ţinând treaz interesul pentru citit, înlănţuirea ideilor dând impresia unui dialog între cei doi”. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SALARIUL BRUT
Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în sărăcie!
Şi cu asta ce-am făcut? (CONSTANTIN TĂNASE)
E TOAMNĂ IAR
Copacii-s uşuraţi de roade,
Pe-afară nu prea poţi să stai,
Temperatura zilnic scade…
Precum nivelul cel de trai. (VASILE LARCO)
NOSTALGIE DE TOAMNĂ
Sunt zilele tot mai scăzute,
Temperatura zilnic scade
Şi toate frunzele-s căzute…
Doar „frunza” EVEI nu mai cade! (VASILE LARCO)
ŢĂRANII ROMÂNI
Nu sunt bărbaţi atletici, ideali,
Ba, le-ai putea chiar coastele să numeri
Dar, la cântar, sunt supraponderali
De-atâtea greutăţi ce duc pe umeri! (ION MORARU)
PE DEALURI, TOAMNA
Dintr-un copac, pe dealuri solitar,
Un roi de frunze ruginite iar
Mirate, se-ntrebau, zburând aiurea:
- Dar unde-i oare, fetelor…pădurea?! (ION MORARU)
MĂRUL LUI ADAM
Eva lui Adam i-a oferit
Mărul, însă-un șarpe i-a pârât...
De-aia rodul i-a rămas în gât
Și așa ajunse-un fruct... oprit! (EUGEN DEUTSCH)
LUPTĂ DURĂ
Apa, aerul, pământul,
Iarba, florile și pomul,
Ca să-și intoneze cântul,
Trebuie să-nfrunte... OMUL! (EUGEN DEUTSCH)
DIN EFECTELE VINULUI
În vin, deşi rodeşte mărul
Discordiei în minţi mai boante,
Sunt mulţi ce află adevărul...
Dar şi epigramiştii... poante. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
SFAT UNUI POLITICIAN
Să stai cu capul sus e important,
Căci dacă la alegeri ai pierdut,
Rămîi la fel, un membru penetrant...
Din care-ai „emanat” la început... (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
DEZVĂLUIRE FAMILIALĂ
Anii noștri cei frumoși
Zboară pe neobservate;
Ea pe tavă-mi dă gogoși,
Iar eu zilnic... gogonate! (MIHAI HAIVAS)
DECIZIE ÎNȚELEAPTĂ
Soții-au stabilit tranșant:
El cu-amantă, ea cu-amant,
Căci, doar în patrulater,
Dulce-i traiul și prosper! (MIHAI HAIVAS)
MASCA UNORA
O furtună-i pandemia,
Nu ne apără nici casca;
Sunt destui în România
Ce, pe suflet, poartă masca.(CONSTANTIN PROFIR)
FAMILII ROMÂNEȘTI DEZINTEGRATE
Părăsind al vieții stup:
El spre sud și ea la „blonzi”
Exerseaz-amoru-n grup...
Iar copii vagabonzi.(CONSTANTIN PROFIR)
AUTOSTRADA SIBIU-NĂDLAC
Pus fiind pe măsurat
Mi-am spus că sunt într-o dungă
Când uimit am constatat
Că-i mai lată decât lungă! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
EXPLOATĂRI PRIN FRACTURARE
La exploatări cu fracturare,
Deşi o facem noi pe calmii,
Am constatat cu-nfrigurare
C-au fracturat întâi jandarmii! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DIN CUPLU
E trist bărbatul uneori,
Că viaţa nu-i uşoară:
La muncă-i pus să tragă sfori
Şi-acasă-i tras pe sfoară. (GRIGORE COTUL)
SPERANŢĂ
Ne tot iubim ca doi nebuni,
Cu simţămintele curate,
Să pot avea, la nouă luni,
Concediu de paternitate. (GRIGORE COTUL)
ÎNAINTE DE CULCARE
Să nu te culci, făcând prostia,
Nervos, chiar dacă tu ai vrea:
Rămâi tot treaz şi nu ceda…
Să termini cearta cu soţia! (ELENA MÂNDRU)
UNUI POET INSISTENT
Volumul tău, precum Sisif,
În întregime l-am citit:
Deşi prea mult m-a oboist,
Eu nu-ţi fixez niciun tarif! (ELENA MÂNDRU)
PROPAGANDĂ GUVERNAMENTALĂ
În criza asta care ţine
Atâţia ani îndelungaţi,
N-am şti c-o ducem foarte bine,
De nu am fi înştiinţaţi!... (GHEORGHE BÂLICI)
SUSŢINERE LA INTRAREA ÎN UE
Moldova, plaiul strămoşesc,
Să intre-n UE stă la rând,
Căci chiar şi ruşii i-o doresc:
Ori niciodată, ori nicicând!... (GHEORGHE BÂLICI)
HOROSCOPUL ALEŞILOR
Toamna asta-n premieră
Va veni într-un final,
Cu surprize-n carieră
Şi un nesfârşit…scandal! (GEORGE EFTIMIE)
ALESUL NOSTRU
E-n parlament de trei mandate
La toate el le ştie rostul,
Că e deştept de nu se poate…
Dar face excelent pe prostul! (GEORGE EFTIMIE)
ÎŢI DAU EU CÂTEVA IDEI
(lui Ion Diviza)
Bulgakov sunt, atunci când scriu
Sau Shakespeare (Macbeth, Othello),
Iar în dueluri pot să fiu
Şi asasinul Azazello! (PETRU-IOAN GÂRDA)
PERICOIL DE MOARTE PENTRU MUZE
(răspuns lui Petru-Ioan Gârda)
Un Azazello poţi să fii,
La tine însă alta-i drama:
Intrând cu şişu-n poezii
Asasinezi şi epigrama! (ION DIVIZA)
O ASANARE AR FI CAZUL
(răspuns lui Ion Diviza)
Aş merita cu vârf bacşişu`
Acelor ce-ar aplauda
Când mi-aş băga cu sete şişu`
În epigramă. În a ta! (PETRU-IOAN GÂRDA)
UN GEST EXPLICABIL
(răspuns lui Petru-Ioan Gârda)
Îţi bagi cuţitul pân` la os
În epigram mea, ce-i artă,
Fiindcă eşti invidios,
Că, uite,-a ta demult e moartă. (ION DIVIZA)
CORB LA CORB…
Corb la corb…, la o adică,
Cunoscut precept moral;
Însă nu prea se aplică
De ajung la caşcaval. (SORIN FINCHELSTEIN)
VULPEA MOFTUROASĂ
Caşcavalul de-o să-ţi scape,
Coane corb, voi fi pe-aproape;
Da` te rog, de nu ţi-i greu…,
Mie-mi place Penteleu! (SORIN FINCHELSTEIN)
COEZIUNE EUROPEANĂ
În U.E., ca-ntr-o ,,colonie"
Sunt multe lucruri ne-mplinite;
Şi asta, pentru că, se ştie
Că nu sunt statele ...UNITE! (MAX OPAIŢ)
UNUI PESCAR
Ca pescar, un pic zurliu,
După ce se-,,nveseleşte ",
Vede, însă, prea târziu,
Flirtul soaţei lui c-un ... ,, peşte"! (MAX OPAIŢ)
DISTANŢARE SOCIALĂ
Preocupat, când s-a mutat,
Fiind mai nou proprietar,
A comandat, din lemn sculptat,
Un ,,scaun" de ... parlamentar! (MAX OPAIŢ)
COALIŢIE POLITICĂ
Dacă Dumnezeu se-ndură,
N-am vedea acum în presă
Cum aleşii noştri fură
Şi miniştri, dar...în ,,lesă"!(MAX OPAIŢ)
TRATAMENT NATURIST
Când tuşeai, ca pe un frate,
Lumea te bătea pe spate;
Astăzi oamenii-s ciufuţi:
Iei bătaie când strănuţi! (VALENTIN DAVID)
FRUSTRARE
Presa-a prins a dispera
Când covidu-i în regres,
Că nu poate-a anunţa,
Al o mielea deces! (VALENTIN DAVID)
SITUAŢIA DIN SĂNĂTATE
E o criză în spitale
Ce-i mascată prin tertipuri,
Nu-s condiţii minimale,
Nu sunt medici, nu sunt plicuri… (VASILE MANOLE)
LA CHIRURGIE
Astăzi se obişnuieşte
Pacientul, caz mai nou,
Dacă supravieţuieşte,
Este declarat erou. (VASILE MANOLE)
DIALOG ÎNTRE COPACI
-De ce verşi lacrimi amare
Când arăţi aşa fălos?
-Am crescut înalt, frumos
Să fiu dus peste hotare. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
BIBLICĂ
Aud c-avem Guvern calic,
Că nu mai are bani în „scrin”.
Eu, o povaţă vreau să zic:
Să decreteze apa vin. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
AUTODAFÉ-UL GENERAȚIILOR
Ardem cărțile în piețe?
I-am prăji pe-autori pe ruguri?
N-au mai fost aceste spețe?
Tras pe roată timpu-n cruguri? (NICOLAE MĂTCAȘ)
VIRUSUL TURNĂTORIEI
Prinde unu-a se-ngrășa?
Nu încape-n 3XL?
Nu-l pârâm la DNA,
Ci de-a dreptul la ...Bruxelles. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȘI VICIUL E DISCRIMINARE?
Cum citește-o epigramă,
Care-o pișcă, n-o jelește,
Tot atunci sare-o madamă:
„Nu-i corect politicește!” (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE DRAGUL CARIEREI
Pentru dânșii Doctor Faust
E-o valoare relativă.
Ei îți cată Holocaust
Și-n ... comuna primitivă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
A CRESCUT PÂINEA-N ... CUPTOR
Nalță-ți fruntea, om ciufut,
Ai ieșit lejer din greu,
Căci salariul mediu brut,
Brusc, a mai crescut ... c-un leu. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CRITERII DE COMPETENȚĂ PROFESIONALĂ ȘI MANAGERIALĂ
N-ai ce recurge la vreun fin tertip
Să fii numit azi șef la ARACIP*.
Ești manechin? Poți face-un bal la școală?
Ai competență profesională! (NICOLAE MĂTCAȘ)
PENTRU UNII MUMĂ, PENTRU ALȚII CIUMĂ?
„AUR” - cum? Nu poartă mască?
Dă-le iute-n coastă-un ghiold!
Clujul nu? Mulți ani trăiască!
Nu-s la muncă. -'S la „UNTOLD”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FALS PRIETEN AL TRADUCĂTORULUI
La origine, -n rusește,
„Boc” înseamnă „flanc” sau „parte”,
Numai că, în românește,
El nu stă deloc deoparte. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA DEZVELIREA UNEI STATUI
N-ai pe suflet vini înalte:
Niște sclavi vrând liberare.
Ș-apoi nici erau de alte
Rasă, sânge și culoare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA FINALUL COMPETIȚIEI DE MARE ȘLEM
Cei ce inima ne-o frâng,
Cât sunt de bărbați, tot plâng:
Unii, surprinși c-au învins,
Alții - c-au ratat ce-au tins. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CLARVĂZĂTORI CE SE-NTREC
ÎN PRONOSTICURI ÎNSPĂIMÂNTĂTOARE
Vom avea - Alarma dați! -
Chiar în Brumărel, șuieți,
Tot atâția infectați,
Câți la TVR profeți. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ACUZAȚIE TRASĂ DE PĂR
Când nici personalul medical
Nu se lasă lesne vaccinat,
Nu cam mult sărit-am peste cal,
Insultându-l că nu-i informat? (LERU CICOARE)
CINE A STABILIT?
Zelatorii vaccinării
Sunt adevărați savanți,
Iar promóterii testării,
Ăia nu fac niciun sfanț? (LERU CICOARE)
AVEM PREA MULȚI MEDICI ȘI PROFÉSORI?
Puși frecvent să se testeze,
Dar pe propriile speze,
Nu stârnim involuntar
Un exod spectacular? (LERU CICOARE)
TOT BIETUL CADRU DIDACTIC SAU MEDICAL
Pus din punga sa să se testeze
(Așa-i trebuie „bogatului”!),
Mâine-poimâine-o să emigreze
Și pe cine pui în locul lui? (LERU CICOARE)
NU-I PREA MARE RISCUL?
Cu momeli penedeliste
Ai câți vrei votanți pe liste,
Dar cu unu-doi ca Hava
Poți să-nfunzi lejer Jilava. (LERU CICOARE)
VINE CONGRESUL PNL: CÎȚU SAU ORBAN?
S-au mânjit ca porcii-n troacă,
Însă le-a surâs norocul:
Ca să dreagă busuiocul,
Luară-un kil de Busuioacă. (DUMITRU BUJDOIU)
PENSII LETALE
Fără să ne spui povești,
Cîțule, poți să trăiești
Cu opt sute lei, venit?
Noi sau tu, cine-i smintit? (DUMITRU BUJDOIU)
MULTE FEMEI O CONTREAZĂ PE ȘOȘOACĂ
Vor să poarte, totuși, mască;
Nu atât pentru COVID,
Ci cu-n scop mult mai perfid:
Să-și ascundă fața flască. (DUMITRU BUJDOIU)