Având ca autor pe psihiatrul ÅŸi filosoful elveÅ£ian Auguste Forel, „Rolul ipocriziei, al prostiei ÅŸi al neÅŸtiinÅ£ei în morala contemporană” (Editura „Eminescu”, BucureÅŸti) a fost publicată în interbelic drept supliment al revistei „Orizontul”, o revistă unică în felul ei pe atunci fiindcă înlesnea apariÅ£ia săptămânală a numeroase articole ÅŸi studii tratând probleme din toate domeniile cunoÅŸtinÅ£elor omeneÅŸti. Rolul suplimentelor, numite la acea vreme „broÅŸuri de popularizare”, aveau rolul declarat de a instrui prin introducerea cititorilor în lumea ideilor ÅŸi a marilor probleme ale vieÅ£ii. BroÅŸurile conÅ£ineau texte ale marilor cugetători, savanÅ£i ÅŸi filozofi ai tuturor veacurilor ÅŸi ai tuturor timpurilor, cum ar fi: Voltaire, Emerson, Gustave Le Bon, Tagore, Lambroso, Emile Faguet ÅŸi alÅ£ii.
Dintre cele ÅŸase capitole prezente în broÅŸura în discuÅ£ie, unul este acordat ipocriziei, iar altul prostiei. Ca teme predilecte ale epigramiÅŸtilor, cele două elemente ale moralei sunt evidente, adeseori în forme stridente, în faptele politicienilor. Ipocrizia, în concepÅ£ia lui Forel, este o „concesie pe care viciul o face virtuÅ£ii”. El o caracterizează astfel încât cititorul să poată raporta totul la orice domeniu sau personaj doreÅŸte. Åži cum Forel spune că ipocrizia nu se întâlneÅŸte nicăieri cu vârf ÅŸi îndesat după cum o sesizăm la politicieni, voi încerca să redau cum acoperă acest concept viaÅ£a ÅŸi slăbiciunile acestora: 1. „fără să-ÅŸi dea seama, vor să pară mai buni decât sunt”: 2. „sub haina ipocriziei lor miÅŸună tot felul de vicii ÅŸi de slăbiciuni”; 3. „prin ea, abuzurile de putere se numesc ocrotire părintească, laÅŸitatea deÅŸteptăciune ÅŸi prudenţă, gelozia exces de dragoste, lenea odihnă trebuitoare, linguÅŸirea bir legitim plătit meritului nostru, brutalitatea pedeapsă meritată, nedreptatea dreptate etc.”; 4. „se amestecă în toate gândurile lor ÅŸi conduce spre cele mai mârÅŸave calcule ale egoismului lor”; 5. „cred în linguÅŸiri, în exagerări ÅŸi în minciuni”; 6. „nu mai fac deosebirea între ceea ce este absolut conÅŸtient ÅŸi ceea ce a devenit obiÅŸnuit”; 7. „iau ca ceva normal ceea ce-i măguleÅŸte ÅŸi le este de folos”; 8. „îÅŸi ating scopurile prin tertipurile viclene ale intrigii” etc.
Forel dă ÅŸi o ecuaÅ£ie în care intervine ipocrizia ÅŸi care este valabilă ÅŸi astăzi: IPOCRIZIE +VANITATE = ARIVISM, membrul drept exprimând boala egoismului modern.
Prostia, altă temă des abordată de epigramiÅŸti, este, după Forel, „o boală ce nu se poate vindeca”. Continuă Forel: „Zeii înÅŸiÅŸi, se zice, caută în zadar s-o învingă. Într-adevăr, ea vine în lume în acelaÅŸi timp cu noi. Raportată la politicieni, textul lui Forel ne conduce spre: 1. „prezenÅ£a neghiobiei”; 2. „neputinÅ£a de a înÅ£elege, de a învăţa ÅŸi mai cu seamă de a trage concluzii”; 3. „nu pot deosebi adevărul de fals”; 4. „în domeniul sentimentelor se exprimă sub forma nesimÅ£irii”; 5. „iau totul în seamă apelând la o uÅŸurinţă capricioasă ÅŸi bolnăvicioasă”; 6. „îÅŸi trădează voinÅ£a prin abulie ÅŸi prin nepăsare” etc. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ACCESUL LA O PÂINE
Pentru-a câÅŸtiga o pâine,
Mulţi o iau de la-nceput,
Rătăcesc prin ţări străine?
Şi cu asta ce-am făcut? (CONSTANTIN TĂNASE)
CUÅ¢ITUL ISTORIEI
A fost Moldova dragă, plai frumos,
Pe muchia cuţitului tăios,
Dar a venit o vreme nouă
Åži a tăiat-o drept în două. (VASILE LARCO)
ODÄ‚ NATURII
Pământul darnic e de veacuri,
Iar noi, afirm pe drept cuvânt,
An fi, de nu ne-ar da ÅŸi leacuri,
Cu sănătatea la pământ! (VASILE LARCO)
DE LA CAP…
Dacă fac o scurtă analiză,
Am destule date să discern:
Sigur am ieşi şi noi din criză
De-am intra în criză de guvern! (PETRU-IOAN GÂRDA)
LA ÎNTÂLNIREA DE 30 DE ANI
Mă uit la fiecare ştab
Şi-mi spun, cu ciudă şi suspin,
Că de-aş fi fost student mai slab
AÅŸ fi ajuns ministru plin. (PETRU-IOAN GÂRDA)
UNUI FARISEU
Obsedat de-un handicap,
Astăzi dumnealui îÅŸi schimbă
Numai părul de pe cap
Nu ÅŸi părul…de pe limbă! (ION MORARU)
UNUI IPOCRIT
Nefiind un om integru,
Când e alb ÅŸi când e negru…
Ca să-i meargă totul şnur,
S-a făcut ca lupul: sur! (ION MORARU)
ATENÈšIONARE (amfibrah)
Urmându-i, cu orice pericol,
Pe-aleÈ™ii în cap cu „sticleÈ›i”,
Chemarea te duce-n ridicol
Și vezi că, de fapt, nu-s glumeți! (MIHAI HAIVAS)
SIMILITUDINE
Femeia, spun de mă asculți,
E un tablou (și nu reneg!):
La el se uită foarte mulți,
Dar prea puÈ›ini îl înÈ›eleg.(MIHAI HAIVAS)
FANTEZIE METEO (amfibrah)
Aș trage spre ceruri c-o pușcă:
Azi iarna mă scoate din minți,
Căci gerul de-afară chiar mușcă...
Atunci când e soare cu dinÈ›i.(EUGEN DEUTSCH)
PSEUDO-FABULÄ‚
Vulpea cea de nota zece
Corbul iar îl păcălise;
Deci ariciu-atunci conchise:
Orice caÈ™... ca valul trece! (EUGEN DEUTSCH)
SITUAÈšIE GREA
Ni s-arată multe planuri,
Însă viaÈ›a n-are stofă,
Căci avem destule clanuri
Ce ne duc spre catastrofă.(CONSTANTIN PROFIR)
CAMPANII ELECTORALE CU SCÂNTEI
De români îmi este milă
Când e „focul sub cazan”,
De-o ieși din ăst vulcan
Cel cu duh de... Sarsailă.(CONSTANTIN PROFIR)
MORAL VS. IMORAL
Deşi nu-i vorbă din popor
Am să v-o spun foarte direct
Să fii moral nu e uşor
Când imoralul e erect! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CADOU DE SÄ‚RBÄ‚TORI PENTRU SOÅ¢IE
Doresc, acum, de sărbători;
Mi-a spus soţia... C-o privire...
Un dar mai scump ÅŸi nu doar flori!
I-am dat factura la-ncălzire. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DESTÄ‚INUIREA UNUI MIC FUNCÅ¢IONAR
Toţi şefii de pe-nalte trepte
Au râs de mine – să mă-ndrepte,
Iar după asta, `n mod ciudat,
Am mers ÅŸi mai încovoiat… (GHEORGHE BÂLICI)
PREFERINŢĂ
Râsul, critica te-ndreaptă,
Zice-o vorbă înÅ£eleaptă,
Dar îl vrei pe altul, rău,
Îndreptat în locul tău… (GHEORGHE BÂLICI)
DISPOZIÅ¢II
AÅŸteptând o alternare
Are dispoziţie,
Ca să tragă-n guvernare…
Doar din o-poziţie! (GEORGE EFTIMIE)
FÄ‚RÄ‚ COMPLEXE
Mintea lor uşor domoală
Nu i-a îndemnat spre ÅŸcoală,
Dar îi vezi pe la pomeni
Parcă-s…politicieni! (GEORGE EFTIMIE)
EPILOG
Trăim atâtea, în prezent,
Ce nu-s deloc la locul lor,
Încă un lucru-i evident:
Trecutul…are viitor! (GRIGORE COTUL)
LONGEVITATE
E mult de când i-au promovat
Prin pilele specifice,
Åži-atâÅ£ia ani au rezistat,
De-ncep să se mumifice. (GRIGORE COTUL)
EXPLICAÅ¢IE
Românii, traiul ÅŸi-l urăsc
Åži-o fac mereu pe amărâÅ£ii,
Fiindcă-n ţară hotărăsc
NehotărâÅ£ii! (ELENA MÂNDRU)
PARADX EZOTERIC
Prin metode, cert, oculte,
Cât trăieÅŸte pe pământ,
Omul poate spune „multe”
Făr-a scoate vreun cuvânt. (ELENA MÂNDRU)
SPOR DE DIFICULTATE
Catrene scrie tot poporul:
Doar patru versuri, ceva rimă...
Mai complicat, când autorul
Vrea versurile pentru scrimă! (ŞTEFAN BAŞNO)
ORATORIE
Rareșul a' lui Bogdan
Urlă, zbiară și scandează
Până impresionează
Și mortarul din tavan! (ŞTEFAN BAŞNO)
CONTRADICÅ¢IE
Vorba e certificată
Şi ţi-o spun ca unui frate;
Nu poţi avea niciodată
Şi nevastă şi dreptate. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
CAMPION LA TIR
Nevestica lui frumoasă
A fugit cu un craidon,
Că în loc să tragă-acasă,
El trăgea la poligon. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNEI DOMNIÅžOARE
Încurcată c-un dentist,
N-a ÅŸtiut cum să înceapă!?...
OriÅŸicare specialist
Vede că ... ,,măseaua-i crapă"! (MAX OPAIŢ)
ANGOASÄ‚
Informaţia e tare!
Stăm cu toţii pe ,,tezaur"
Fi-ndcă Parlamentul are
Viitorul plin de... A.U.R.! (MAX OPAIÅ¢)
LA DIVORÅ¢
Doamna îÅŸi pierdu răbdarea:
Nefiind deloc gentilă ,
ÎÅŸi schimbă nervoasă starea,
Mai puţin pe cea...civilă! (MAX OPAIŢ)
CÄ‚SÄ‚TORIE DIN INTERES
Multe fete azi visează
Ca să mearga la ALTAR,
Cu acela ce probează
Că- i măcar... milionar!(MAX OPAIŢ)
DESTIN ROMÂNESC
Azi trăind din renunţări
Nimeni nu mai speră-n bine:
Totu-i peste aşteptări
Răul vine de la sine. (VASILE MANOLE)
DUPÄ‚ ALEGERI
Ies ţăranii pe ogoare
Iar subvenÅ£ii aÅŸteptând,
De la noua guvernare
Care n-are niciun gând! (VASILE MANOLE)
PUTEREA OBIÅžNUINÅ¢EI
S-a înecat chiar lângă mal,
Alesul nostrum cu cravată:
Credea că este sus pe val…
Şi doar a simulat că-nnoată! (VALENTIN DAVID)
PODOABE POLITICE
I-aş băga la apă,
Buni sunt doar de gură:
Sunt inculţi, dar scapă
Perle de cultură! (VALENTIN DAVID)
EROI AU FOST, EROI SUNT ÎNCÄ‚…
Eroi mai sunt în România –
Un fapt continuu mediat;
Li se măsoară vitejia
În câte Å£epe au băgat. (SORIN FINCHELSTEIN)
DUPÄ‚ CÎÈšU, NEVACCINAÈšII SUNT PROȘTI, ANALFABEÈšI
Sunt vreo zece milioane,
GuvernaÈ›i de…lighioane;
Proști, că nu s-au vaccinat,
Dar mai proști, că v-au votat. (DUMITRU BUJDOIU)
GERMANIA: VACI DRESATE SÄ‚ MEARGÄ‚ LA TOALETA LOR
NemÈ›ii, gospodari “săraci”,
Fac wc-uri pentru vaci;
Noi, “bogaÈ›i”, ce ne dăm mari,
N-avem nici pentru școlari. (DUMITRU BUJDOIU)
FOTBAL ÎN EUROPA ȘI LA NOI
După un joc infernal,
“Șherif” bate pe “Real”;
La noi, critici și scandal,
Cu burleni spre Tribunal. (DUMITRU BUJDOIU)
BEȚIVANUL ȘI DEX-ul
-Băi bărbate, eÈ™ti catâr?
Bea și tu doar o stacană!
- De acord cu-al tău hatâr,
Dar ce-i aia, damigeană? (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNTREBÄ‚RI CONJUGALE
El o-ntrebă cam ciufut:
-Ai fi vrut să fii bărbat?
- Ce-È›i veni, acum în pat?
Poate și tu ai fi vrut. (DUMITRU BUJDOIU)
PUTIN NU ARDE GAZUL DEGEABA
L-a purtat UE în stroi
(Greieri are-n căpățână!),
Dar, de când cu Nord Stream 2,
El o are-acum la mână. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
PNNR: APROBAT SAU AVIZAT?
NemÈ›oaica, reÈ›inută: „E-avizat”.
Ai noÈ™tri, exaltaÈ›i: „E aprobat!”.
Ori nemÈ›ii nú È™tiu de istóv nemÈ›eÈ™te,
Ori românaÈ™ii noÈ™tri - româneÈ™te. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
PNRR: CÂND REALITATEA SFIDEAZÄ‚ AȘTEPTÄ‚RILE
De luni de zile ni s-a tot vândut
Celebra blană-a ursului din silvă,
Că omoloaga, când a priceput,
S-a dus cum a venit: făcută tilvă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PRIND LA CURAJ ȘI MINIȘTRII
Parcă-s unși cu alifia
Tristei ploconeli (fanară!),
Dar toți critică șefia
Când sunt daÈ›i pe È™art afară. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
MULÈšI, DAR ... PUÈšINI
Vechiul virus, elgibitizat,
A născut, în vreme, noi tulpini.
MulÈ›i români la noi s-au vaccinat,
Dar păcat că-așa sunt de ... puțini! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DIRECT PROPORÈšIONAL
Prețul a crescut la energie,
Gaze, pâine, carne, cantalup...
Și ștacheta urcă-n cer, zglobie,
A imunității-pisc de grup. (NICOLAE MĂTCAȘ)
STATUTELE PARTIDELOR POLITICE DE ASTÄ‚ZI
Ia luați la puricat
Actele ce le-au creat.
Nu cumva partidele
Sunt un fel de PCR? (LERU CICOARE)
CONGRESUL ȘI LUMEA ÎN PANDEMIE
Înbulzeală-n sală È™i la vot,
La congratulări, la mici și bere,
Iar distanța, masca, ștraful tot
Pe gogoașa plebei austere. (LERU CICOARE)
LA NUMÄ‚RÄ‚TOARE, MAI MULTE VOTURI DECÂT VOTANÈšI
Sfatul lui „Mustache”* viază
Și noi toÈ›i l-am înÈ›eles:
Nu importă câÈ›i votează,
Ci doar câte voturi ies. (LERU CICOARE)
*Mustache (fr.) - mustăciosul (aluzie la un fost conducător
cu mână de fier din spaÈ›iul ex-sovietic. PronunÈ›at: miustáÈ™):
TOT PE TINE SE ȚINE STATUL ȘI-N PANDEMIE
Ți-ascund morții ca să facă-alegeri,
Infectații - pentru largi congrese
Și tot tu, cu-alerte și prelegeri,
Amendat că nasu-afară-ți iese. (LERU CICOARE)
ROMEXPO - ACARUL PÄ‚UN
AL NERESPECTÄ‚RII REGULILOR LA CONGRES
Cum să-ți explicăm staccato?
Trenul a plecat. Tu-tuu!
Legea noi am încălcat-o,
Dar plătești amenda tu. (LERU CICOARE)
ACUZÄ‚RI DIN INTERIOR UNUI ABIL COMBINATÓR
Ai vândut la USR
Profit-ministerele
Și-ai lăsat la PNL
Cvasiausterele. (LERU CICOARE))
PREȘEDINTELE CAMEREI DESPRE PREMIER
Auzind că moțiunea o voi pune la bătaie,
Însă că n-o voi vota-o, să nu pun pe flamă paie,
Cum m-ar bate blând pe umăr pricepând că n-am să-l rad
Și mi-ar da o brâncă tot el - cu ce poftă! - drept în iad! (LERU CICOARE)
APARENÈšELE ÎNȘALÄ‚
Jurnaliștii sunt copiii ce l-au scos pe drac din oală,
Când spun că publicitatea la guvern e vorbă goală,
Căci în sediul cu pricina, aparent un staff fervid,
ÎÈ™i dau ghes nevaccinaÈ›ii È™i-un focar e de covid. (LERU CICOARE)
PLUSERIȘTII CĂTRE PREMIER
N-aruncăm noi țara-n haos,
Nici stropim mortul cu páos.
NaÈ™ al crizei provocate,
Vrem să faci un pas în spate. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
UN PRIMAR INTRAT LA APÄ‚
Ne dădea la apă caldă,
Că mai-mai să ni se-aplece,
Dar, ajuns primar, o scaldă,
Juruința, -n apă ... rece. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
POLIȚIȘTI CU MEGAFOANE
Geaba-mi bagă în timpane
Crez total și siguranță,
Când ei înÈ™iÈ™i, vulpi gămane,
Sunt cu pufușor pe clanță. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
S-O SPUNEM PE ȘLEAU
Că-i privat sau e la stat,
Postu-i cât s-a-ntins cureaua.
Nu-l lași că te-ai săturat.
Pleci că-i zveltă teșchereaua. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ERORI PESTE TOT, NIMENI VINOVAT
„Eroare de redactare”,
„Erori de comunicare”...
Eroare de tot ce vrei,
Doar că nu-s de vină ei. (NICOLAE CRIHĂNEANU)