O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

(Urmare din nr. 117 şi 118) În „Argument”-ul care însoţeşte „Nigrimiada”, Mihai Sălcuţan spune un lucru adevărat, dar la această concluzie nu se poate ajunge decât după ce ai citit această carte: „Nichita Stănescu a creat o ştiinţă „atât de subtilă încât uneori se confundă cu firescul”, pe care a numit-o hemografie”.  E clar că Mihai Sălcuţan s-a lăsat influenţat de aura ştiinţei pe care Nichita Stănescu a inventat-o şi pe care a explicat-o în stilul lui caracteristic pe întinderea a 11 secvenţe în „Respirări” (1982). Cititorul mai simte un lucru, faptul că în realizarea proiectului său Mihai Sălcuţan  a fost învăluit de o stare specială despre care Nichita Stănescu spune că „încearcă să oprească în loc ceea ce nu poate fi oprit niciodată în loc: fericirea”. De aceea, întreg volumul este străbătut de o fericire a scrierii de parcă autorul s-ar scrie pe sine însuşi.  În secvenţa a IX-a  a „discursului” despre ştiinţa pe care a inventat-o, Nichita Stănescu adaugă: „Hemografia este abstractă şi practică totodată. Te scrii pe tine pe dinăuntrul sufletului tău mai întâi, ca să poţi la urmă să scrii pe dinafară sufletele altora.” Asta face Mihai Sălcuţan, scrie pe dinafară sufletul lui Nigrim. 

Aşa cum Nigrim nu şi-a iertat contemporanii, trimiţând spre ei destule săgeţi, nici aceştia nu au stat degeaba. Pe acest considerent Mihai Sălcuţan şi-a intitulat cel de-al cincilea capitol „Vârfuri de săgeţi”. Au fost selectaţi: Octav Desila,  Henry Găbunea, Mircea Ionescu-Quintus, Florin Iordăchescu, Ion I. Pavelescu,  Mircea Pavelescu, Aurelian Păunescu, Ion C. Pena, Camil Petrescu, Nicolae Precupeţu,  Radomir, Petru Rosiade, Virgiliu Slăvescu, George Topârceanu şi Cincinat Pavelescu. Cu cel din urmă, magistrat,  preţuit de Macedonski şi autorul unor epigrame spumoase, care  i-au asigurat unul din primele trei locuri  în rândul epigramiştilor români, Nigrim a avut dese dueluri. De aceea  Cincinat Pavelescu domină şi selecţia făcută de Mihai Sălcuţan, dintre care reţinem câteva: Lui N. Mihăescu-Nigrim: „Cu epigramele-ţi naive / Din nou în gheara mea încapi: / Ovidiu a scăpat de mine, / Tu de prostie n-o să scapi.”; Invitat la un duel cu Nigrim: „Cu un Nigrim, într-un duel, / E neloial să lupt cândva, / Floreta mea e de oţel, / Pe când a lui… de mucava.”;  Unui confrate: „Nigrim a scris o carte de orice duh lipsită, / Şi eu am cumpărat-o, deşi ştiam că-i rea. / Nigrim cu modul ăsta  de două ori profită: / Întâi de-a lui candoare, al doilea de a mea!”;  Unui scriitor popular: „Eu nu ştiu azi, la şezătoare / Ce ne sileşte să dormim; / Nu e târziu şi e răcoare! / (Un glas): - În sală e Nigrim!”;  Operei lui Nigrim: „E crud să-ţi fac un epitaf, / Prea ţi-a fost viaţa scurtă ţie, / Căci te-ai născut la tipograf / Şi-ai răposat la librărie!”; Lui Nigrim & Comp. :  talentul vostru-n adevăr / S-a mărginit numai la păr, / Dar toată strălucirea mea / Nu stă-n chelie, ci sub ea!

Un capitol al cărţii, al şaselea,  se intitulează  „Reverenţe” prin care posteritatea s-a mobilizat şi îşi venerează maestrul şi, simultan, locurile natale ale acestuia. Epigramiştii spaţiului românesc vin cu un salut ceremonios punându-şi semnătura pe madrigaluri, sonete, rondeluri, gazeluri, parodii şi poezii. Este remarcabilă  puterea  lui Mihai Sălcuţan de a determina atâtea nume, cu mult peste 100, să rezoneze cu demersul său. Aceste nume mari ale domeniilor literare  amintite construiesc  pe 90 de pagini un impresionant florilegiu,  o alcătuire de texte valoroase ce compun o veritabilă culegere antologică. Volumul semnat de Mihai Sălcuţan  se adugă  recentului demers al  lui  Mihai Haivas în ceea ce-l priveşte pe Păstorel,  cel mai iubit dintre epigramişti.  (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

FĂRĂ GELOZIE

Chiar n-are rost să fii gelos,

Femeia, orice vîrstă are,

E ca şi-un cîine credincios…

Ce vrea şi el un os mai mare! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

ROMÂNUL  E ATENT

Cînd amîndouă mîini, atent din fire,

Le strîng cu foc, ar fi tentat să jure

Că e un gest de sinceră iubire…

Dar eu îl ţin de mîini, să nu mă fure!  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

ETECT CIUDAT

Cerîndu-i mîna, s-a simţit flatată

Că o făcea cu-atîta-nflăcărare,

Dar cum i-a oferit-o, brusc constată

Că nu mai e stăpînă… pe picioare! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

ASIGURARE

Nevasta, glas de turturea,

Frumoasă şi mereu în vervă,

Oricâţi  amanţi  ea ar avea,

Pe soţ îl ţine de rezervă. (VASILE LARCO)

 

SOŢI ÎN VACANŢĂ

N-au preocupări comune,

Dar se-mpacă de minune:

El în baltă pescuieşte,

Ea… vânează câte-un peşte. (VASILE LARCO)

 

BANCĂ ŞI PROFIT

Dobânda se acumulează,

Apoi se şi impozitează,

Deci s-a mai dovedit o data:

Că de câştigi, eşti bun de plată! (VASILE LARCO)

 

MIGRAŢIE

S-au dus cutare şi cutare,

Ne pleacă tot mai mulţi din sat…

Motive n-aveau foarte clare,

Dar nu de mult…s-a asfaltat. (GRIGORE COTUL)

 

PROMISIUNE

Deşi păcate am puţine,

În ziua dreptei judecăţi

Eu vă promit că iau cu mine

O groază de prejudecăţi. (GRIGORE COTUL)

 

IN VINO VERITAS

Că adevărul e în vin,

E-adevărat, şi nu v-ascund,

Am tot băut câte puţin,

Dar l-am găsit abia la fund. (GRIGORE COTUL)

 

DESPRE LUME

S-a cam îngroșat cu gluma:

Chiar de-o credem ideală,

Lumea, ce-o visăm acuma,

Pare-a fi doar virtuală!(MIHAI HAIVAS)

 

NEPĂSARE CONDAMNABILĂ

În munți, lipsindu-le mult aur,

Au înghițit românii hapul

Că n-au distrus - tăindu-i capul -

Al exploatărilor balaur.(MIHAI HAIVAS)

 

PROVERBIALĂ

În viață, urmărindu-și ținte,

Chiar omul cel cu multă minte,

Să nimerească, din păcate,

În gard cu oiștea... se poate.(MIHAI HAIVAS)

 

CRIZĂ DE PERSONAL

Când m-am dus să-mi scoată splina,

La spitalul cu pricina,

În salonul plin era

Doar o soră: sora mea! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

FABULĂ

Eu muşte nu atac deloc,

Oricâte mi-ar ieşi în cale,

Dar când halesc un dobitoc

Sunt victime colaterale… (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

LA MOARTEA DICTATORULUI  

Comuniştii, farisei,

Trâmbiţau că sunt atei

Şi-acum, Stalin când se duce,

Tot partidu-şi face cruce. (ION DIVIZA)

 

BOLŞEVICII 

În negre vremi, de Marx gândite,

Abia de-au coborât din pom;

Și iată azi, aceleași vite

Din mine „vor să facă om”! (ION DIVIZA)

 

UNUI LIDER ROŞU 

E-un mare lider sub drapel

Şi e slăvit de toţi mereu:

Se roagă-o ţară pentru el

Să-l ia odată Dumnezeu. (ION DIVIZA)

 

UNUI POET CHEFLIU

Cu vreo problemă-n suflet, nu arar,

Te-aduni cu-amicii tăi la un pahar,

Apoi problema, nu ştiu cum îţi pare,

Dispare undeva printre pahare… (GHEORGHE BÂLICI)

 

INACTIVITATE CULTURALĂ

Nu merg la conferinţe, nici lansări

De carte şi-alte acte de cultură,

Nici la cenaclu, nici la adunări,

Căci m-am lăsat şi eu de băutură… (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNEI BLONDE CU SOŢ BEŢIV

Soţul, fire vagabondă,

Nu te observă, ce s-ascund.

Dac-ar fi o bere blondă,

Te-ar sorbi până la fund. (GHEORGHE BÂLICI)

 

NEVERTEBRATE

C-un tupeu ce te omoară,

Neavând obraz, nici şcoală,

Sepia-i superioară

Celor ce-au băut cerneală. (VALENTIN DAVID)

 

VERBA VOLANT

Minţită e o ţară-ntreagă,

Efectul e catastrofal:

Corupţii zburdă, căci pe şpagă

Nu prea se taie bon fiscal… (VALENTIN DAVID)

 

FAUSTIANĂ

Sufletul miniştrii şi-au vândut,

La şosele preţurile scad,

Căci semnând contract cu Belzebut,

Smoala o aduc direct din iad. (VALENTIN DAVID)

 

JOCURI DE CUVINTE

                  1

Precum festa nu e fest

Nici gestanta nu e gest

Cum nici coasta nu e cost

Nici prostata nu e prost. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

                2

Precum poarta nu e port

Iar himera nu-i himen

Cum nici soarta nu e sort

Nici licheaua nu-i lichen (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

                 3

Precum poarta nu e port

Iar batacul nu-i batog

Cum cortelul nu e cort

Milostivul nu-i milog. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DEFINIŢII ÎN N: Notorietate

Cu Ion cântând prin luncă

Foaie verde, frunză rară

Se câștigă-ades prin muncă…

Dar mai bine prin…gargară! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN N: Naivul

E un tip ușor de dus

Nu și de cărat adică;

E fazan, nimic de spus

Însă nu-i și… păsărică! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN N: Neputința

Un sentiment privit de-afară

Atunci când totu-i fără rost;

Din care ieși… basma murdară

Cu-atât mai mult că ieși și prost! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN N: Normalitatea

Se cheam-așa atuncea când

Ne merg destul de bine toate;

Atâta doar că, vrând-nevrând

Normalul e… când dai din coate! (GHEORGHE GURĂU)

 

PE ULIŢĂ

Stătea la poartă cuc

Într-un pustiu strident.

A intrat pe Facebook:

Tot satul e prezent. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

CUNOAŞTEREA DE SINE

Ador bârfa, îmi convine,

N-o iubesc doar de haram,

Aflu chestii despre mine

De care habar n-aveam. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

SPOVEDANIE

Faptele fie-mi iertate,

Nu m-am purtat cu virtute

Şi-am adunat doar păcate

(Ah, ce amintiri plăcute!) (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

PIANISTUL

I s-a-ntâmplat de multe ori

Când reţinut la vreo agapă,

Să plece ameţit în zori

Şi soaţa să-i mai tragă-o clapă. (VASILE MANOLE)

 

LA HORĂ-N SAT

Când m-a prins aşa, de mână,

Una tinerică tare,

M-a ţinut o săptămână,

Până i-am cerut iertare. (VASILE MANOLE)

 

PARAFRAZÂNDU-L PE DESCARTES

Azi ajuns la vârsta a treia

Vă spun foarte realist,

Mi-a plăcut nespus femeia,

Cât timp mai iubesc, exist. (VASILE MANOLE)

 

OPOZIŢIA AMERICANĂ DESPRE

CANDIDATUL RIVAL 

„Țara a-mpărțit-o-n două!”

„Numai intrigi a țesut!”

Este-o melodie nouă?

Nu vi-i cântul cunoscut? (NICOLAE MĂTCAŞ) 

 

CÂND UNUL PLEACĂ, ALTUL VINE 

Triumfător, îl trec fiori când și-amintește

Ce greu miraz i-au pus, prin veac, pe umeri servii,

Pe când rivalul, capsoman perdant, regește,

Într-un sejur de golf își oblojește nervii. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

DAR CINE GUVERNEAZĂ? 

Un zvon s-a dat: măgaru-i președinte!

Și omologii sar omagii să-i prezinte.

Doar câțiva să-l felcite-ntârzíe:

Dar dacă elefantul reînvie? (NICOLAE MĂTCAŞ)  

 

AUTOCRAT – MEMORIE SCURTĂ? 

Au mai fost ce-au pus să tragă

Brute-n propriul popor

Și-a văzut o lume-ntreagă

Care-a fost sfârșitul lor. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

UNUI AVAR

Mă gândesc într-o părere,

Cum i s-a-ntâmplat, săracul!

Că, umblând după avere,

A înaintat ca…racul! (MAX OPAIŢ)

 

CRONICĂ TEATRALĂ

Când a prezentat cupletul,

Critica a spus pe faţă

Că la dumnealui talentul

E subţire ca…o aţă! (MAX OPAIŢ)

 

GHINION 

S-a îndrăgostit de-o fată

Măritată, toţi o ştiu,

E frumoasă, e înaltă…

Dar găsită prea târziu! (MAX OPAIŢ)

 

SFAT BIBLIC

Îţi dau un sfat, dacă primeşti,

Asta-i numai o idee:

Pe cel de-aproape să-l iubeşti…

Mai ales…dacă-i femeie! (MAX OPAIŢ)

 

INGERINŢE ÎN ALEGEREA

PREŞDINTELUI  PROMOSCOVIT   

Trepăduș cu coada între vine

Pe la Mosc, grozav în Chișinău.

Pudel ieri, azi Moscova-l susține:

Rău cu rău, dar și mai - fără rău! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

POPULUS INGRATUS 

„E știut că-n fața bolii

Ești precáut sau ești prost”.

Să-i mai spunem astei molii

Cine-i prost - mai are rost?? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CINE-O FI CONSILIIND-O? 

Ea, care rupea-n engleză

O vocabulă: „Hé-hé!”,

Azi ne bagă în viteză-n

Diferendul rus-UÉ.  (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

PE URMELE UNUI EX-PRIM-MINISTRU

Când vedem că-i plină țara

De „negaționaliști”,

Să ne mire, - atunci, măscara

Unor „delaționiști”? (NICOLAE CRIHĂNEANU)   

 

RECHINII MAI HĂLĂDUIESC

PRIN APE TULBURI   

Brațul Pavel, insula Belina

S-au întors din greu sclavaj acasă,

Numai răpitorii húlpavi, bată-i vina,

Nu se lasă prinși ca peștii-n plasă. (LERU CICOARE)  

 

DE CE NU SE DEZVĂLUIE JUDECĂTORII

CAPII CARACATIŢEI DIN CARACAL  

Zadarnic umblă juzii cu-astupușul,

Ne-afumă văzul cu ce spun perușii,

Când acuzat misit e cărăușul,

Iar prestatori sunt dítamai sus-pușii. (LERU CICOARE)

 

LA ÎNCHIDEREA ŞCOLII DOCTORALE

DE LA ACADEMIA DE POLIŢIE 

Avem doctori-trage sfoara,

Doctori-țeve, doctori-briști...

Cum, dar, să trăiască țara

Fără doctori-polițiști? (LERU CICOARE)

 

O BOBOCICĂ DE LA TV SE BATE PE BURTĂ

CU SPECTATORII   

Când privesc cum de pe sticlă

Te tot tutuiești cu mine,

Te văd nișașteá de piclă

Pusă-ntr-un burduf de câine. (LERU  CICOARE)

 

DE PROFESIE, PARLAMENTAR
Ca să fii parlamentar,
De cultură n-ai habar;
Doar lovele-n buzunar,
Și să ragi ca un măgar.( DUMITRU BUJDOIU)


“TRATĂM PACIENȚII, DAR NU CU SUCCES”
Umor negru la Rafila,

Cât cinism suportă fila:
 “Operația-a reușit,
Dar bolnavul a...murit. ( DUMITRU BUJDOIU)


47%  ANALFABEȚI FUNCȚIONALI
Au un bibiloi obtuz,
Și-n prostie se întrec;
- Ce zici de Toullouse - Lautrec?
- Io zâc că bate Tuluz. (DUMITRU  BUJDOIU)


CARANTINĂ CU APROPO
O restricție-dubioasă,
Să mai stau un an în casă,
Findcă treaba este groasă;
Cică n-am șapte de-acasă. (DUMITRU BUJDOIU)


ÎNTREBARE ȘI RĂSPUNS
Un sondaj, seara, la TeLe:
- Care femei sunt fidele,
Brune, blonde, sau vopsite?
 - Cele cărunte,... zbârcite. (DUMITRU BUJDOIU)

 

CÂŞTIG…

În electoratul, fostul,

Să câştig am mers cu prostul

Şi-amândoi am câştigat:

Eu un prost, el un mandate! (EFIM TARLAPAN)