O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Considerată carte de umor, „Ping-pong cu stele de carton”(Editura „StudIS, Iaşi, 2020, cuvânt înainte: autorul, caricaturi: Nicolae Viziteu), recenta apariţie semnată de Gheorghe Bălăceanu e un fel de casetă cu patru sertare: Epigrame, Dialoguri, Poezii şi Parodii.
Epigramele, care ocupă peste jumătate din corpul volumului, produc cititorului momente de desfătare prin varietatea celor care l-au inspirat: politicieni, ţărani, şefi, epigramişti, intelectuali, scriitori, adepţi ai politicii corecte, slujitorii bisericii, iubite, ONG-işti etc. Se simte gestul de a fi imparţial şi, trecând dincolo de evidenta perfecţiune a construcţiei, ritmul nu este unul mitraliat. Epigramele lui Gheorghe Bălăceanu degajă un soi de magie, versurile se citesc la fel ca şi cum ai trece cu o pensulă pe pânza colţuroasă a lumii româneşti. Politicienii ies mereu din logica normalităţii, iar gesturile vin de undeva din reverberaţii politice mai vechi: „Despre politicienii noştri: „Sunt mulţi ce spun că nu ar fi maturi, / Deşi privindu-i, nu-s deloc plăpânzi / Şi chiar de-nhapă cu mai multe guri, / Mai toţi au dovedit că sunt flămânzi!”; „Sfat unui politician”: „Să stai cu capul sus e important, / Căci dacă la alegeri ai pierdut, / Rămâi la fel, un membru penetrant… / Din care-ai „emanat” la început…”;
Dialogurile sunt, în esenţa lor, o „ciocnire a minţilor” prin care forţa preopinenţilor este pusă în valoare. Floretist remarcabil, Gheorghe Bălăceanu prezintă rezultatele „meciurilor” cu Sorin Finchelstein, Mihai Haivas, Nae Bunduri şi Alexandra Dogaru. Răspunzând provocării lui Nae Bunduri ( „Din puşcăria căsniciei”: „Din „puşcăria” de-nsurat / Cu soaţa mea – un dur Mefisto, / Eu cred că n-ar fi evadat…/ Nici Contele de Monte Cristo.”), Gheorghe Bălăceanu răspunde prin două epigrame: „Stoicismul lui Bunduri”: „El soaţei, demn i-a suportat calvarul / Şi domn fiind, nicicând s-o fi bătut, / Ci-n sine şi-a vărsat mereu amarul… / Din sticlele pe care le-a băut.”; „În apărarea lui Bunduri”: „Nu cred c-acest N. Bun din lumea bună, / Şi-acuză soaţa fără vreun temei, / Când el şi-a pus şi dinţi, să nu se spună / C-avea un dinte…împotriva ei!”.
Poeziile sunt rezultatul unui exerciţiu intelectual al autorului şi ele redau reflecţiile asupra unor momente trăite cu scopul declarat ca la întâlnirea cu cititorii să se producă o contopire morală ori una etică. „De-aceea” este o poezie în care, ca printr-un vitraliu, poetul zăreşte întreaga pleiadă a personalităţilor date de solul mustind de cultură şi spiritualitate al Botoşaniului. „Tot românul e poet” reprezintă o sumă de împunsături inteligente date aspiranţilor la poezie. „Iubire de o clipă” şi altele construite pe aceeaşi gamă sentimentală sunt rezultatul unor plonjări în apa liniştită a romantismului. O lecţie a rigorii ne e dată prin cele trei rondeluri dedicate saltimbancilor politic, posibilităţii şi fotbaliştilor: „Bieţi saltimbanci, de voi ne este milă / De teatrul prost, de cabotini politic, / Când vă privim şi v-acceptăm în silă, / Sperând să vă revină simţul critic. // Destoinici robi la şpagă şi la pilă, / Cu un discurs tâmpit şi paralitic, / Bieţi saltimbanci, de voi ne este milă, / În teatrul prost, de cabotini politic. // Fiind cam siguri că a vieţii filă / Va şterge-un tern parcurs meteoritic / Şi-n viitor asemenea reptilă / Va dispărea din spaţiul mioritic, // Bieţi saltimbanci, de voi ne este milă…” („Rondelul saltimbancilor politic”).
Parodiile vizează texte sursă semnate de Gheorghe Pârja, Ion Pillat, Romulus Vulpescu, George Bacovia, Georgeta Resteman, Şt. O. Iosif, Armina Flavia Adam, Vasile Muste şi Alexandru Macedonski. În afară de doi sau trei autori, restul îmi sunt foarte cunoscuţi, i-am citit de-a lungul timpului asta însemnând că le pot identifica stilul, aspect care îmi permite să observ că autorul reciclează / modifică doar subiectul, stilul fiind păstrat. Constat în parodiile lui Gheorghe Bălăceanu prezenţa permanentă a unei fine polemici sub acoperire, una care „cade” peste autorii selectaţi ca un fel de ploaie de vară. Se simte căldura şi plăcerea de a-i fi citit, iar ironia învăluie textele originale printr-o preocupare permanentă de a produce sublime transformări semantice: „Primăvara când apare, parcă sunt şi eu poet; / Simt curgând prin vene sânge de-un albastru violet / Şi la fel îmi pare viaţa, că acum fiind boier, / În vitrine am de toate, nu mai ţin în frigider. // Brusc din lunga adormire mă trezesc puţin năuc, / Admirând cum guvernanţii, pe manele ne conduc; / Cum în fabrici şi uzine e peisajul ideal, / Mai puţin de jumătate, mai lucrează, din total. // Pe câmpii şi pe ogoare, toţi ţăranii-s mulţumiţi, / Că acu fără subvenţii, sunt şi ei şomeri cinstiţi. / Şi ce fericită-i glia, cum o simt eu fremătând, / Bucuroasă că la pieptu-i ne va ocroti-n curând! // Şi-om trăi în rai ferice, bucurându-ne de tot / Ce n-avem şi ne-o da Domnul şi cu sfinţii lui, că pot! / Dar se pare c-o iau razna, că n-am prea mâncat aseară… / Ptiu, a dracu’ astenie, oare-n UE-i primăvară?!” („Astenie de primăvară” după „Nervi de primăvară”, de George Bacovia). Parodiile acestea, ca şi altele scrise de autor, respectă măiestria argumentaţiei, vigoarea şi caracterul sugestiv al scriitorilor suport, făcând din Gheorghe Bălăceanu un parodist veritabil. Nu se poate trece cu vederea umorul ieşit din grafica lui Nicolae Viziteu-NEVE. Peniţa acestui caricaturist pune bărbaţii în situaţii reflexive, iar femeia să se prezinte ca o veritabilă „mulier domina”. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
DISCREPANŢĂ AGRARĂ
Mănoasa toamnă vine, trece
Pe după crestele bătrâne,
În roade, chiar de se întrece,
Ţăranul tot sărac rămâne! (VASILE LARCO)
BUNUL SIMŢ
Vorba-i cu acoperire,
Doar la pătura de „jos”:
Omul cu obraz subţire
N-are portofelul gros. (VASILE LARCO)
OFURI RURALE
Zicea prin curte o mătuşă
Gândind la propria ei soartă:
Alegerile bat la uşă,
Iar perceptorul bate-n poartă! (VASILE LARCO)
DE EŞTI MAI BUN
Şi tras în jos, de eşti mai bun, exclus
Să nu te salţi, căci fără vreo problemă,
Azi mulţi te-ajută şi te trag în sus
Cu forţă... ca să zbori de tot din schemă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
STRATEGIE
Conchide dup-un lung popas,
Că el pe mulţi să-ntreacă poate,
Doar dacă face-un singur pas…
În spate! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
DRAGOSTEA MEA...
Așa ne-am tot iubi, că și-un popas
Oricît de scurt ar fi, îl regretăm
Şi spre altar ar fi un ultim pas...
Nu crezi c-ar trebui... să-l evităm?! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
CAMELEONISM POLITIC
Politica e şugubeaţă,
Aleşii m-au înnebunit :
Aseară roşii-erau la faţă…
Şi noaptea s-au îngălbenit ! (VALENTIN DAVID)
SPECIFIC LOCAL
Când România toată e în pom
Şi viitorul ne provoacă frică,
Nu guvernează legile lui « Om »
Că-i suverană Legea lui Mitică ! (VALENTIN DAVID)
DUPLICITATE
Murătura din cămară
E pe masă, evident,
Dar mai poate să apară
La tribună-n Parlament. (GRIGORE COTUL)
VOX POPULI
Mi-a zis un amărât :
« Eu cred că viitorul
Guvern mai prost de-atât,
E sigur…următorul ! » (GRIGORE COTUL)
MĂSURĂ EXTREMĂ
Cine, de cuvânt, nu înțelege
Și o face-adesea pe căposul,
Nici cu bâta, sigur, nu se drege
Ci, doar folosind mereu barosul! (MIHAI HAIVAS)
SFÂRȘITUL UNUI MAFIOT
De legea junglei a fugit,
Dar a ajuns, plimbat în „lesă”,
În jungla legilor „cu-adresă”
Din care, viu, n-a mai ieșit! (MIHAI HAIVAS)
RĂFUIALA STRICĂ ÎNVOIALA
România iar stagnează,
Căci la „vârf” e foc și pară:
Conturi multe se reglează
Făr-a ține cont de țară. (MIHAI HAIVAS)
MELANCOLIE
Gândind la fostele iubiri
În toamna vieţii, cenuşie,
Eu nu trăiesc din amintiri,
Trăiesc din ce putea să fie. (PETRU-IOAN GÂRDA)
SUPLICIU
M-a prins cu soaţa lui un ins,
La catul opt, în pielea goală
Şi nu mi-e ciudă că m-a-mpins,
Dar mi-a ţinut un ceas morală. (PETRU-IOAN GÂRDA)
DICŢIONAR ÎN E: Escaladarea
E un lucru la înălțime,
Trepte nu-s și ca atare
Nu e treabă de puștime
Nici de cei lipsiți de „stare”! (GHEORGHE GURĂU)
DICŢIONAR ÎN E: Evaziunea
E un fel de-ați însuși
Bani pe nemuncite
Altfel spus se poate-a fi
Șef… la nesimțite! (GHEORGHE GURĂU)
DICŢIONAR ÎN E: Erotism
O stare de-încântare bravă
Pe care unii-o folosesc
De „ridicat” ceva în slavă…
Atunci când nu se istovesc! (GHEORGHE GURĂU)
DICŢIONAR ÎN E: Elementare
Sunt școlile de cartier
Numite și elementare;
Au la intrare porți de fier
Să nu chiulim atât de tare! (GHEORGHE GURĂU)
LA PSIHIATRU
Mi-a spus la consult:
În mariaj menţii armonia
Când câştigi mai mult
Decât poate cheltui soţia. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
GHINION
Cu fiecare zi sunt mai posac
Că viaţa asta mi-e vrăjmaşă:
Toate lucrurile care îmi plac
Sunt imorale sau îngraşă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ÎNCURCĂTURĂ
Soața unui bun amic
Mă cam bănuie degeaba:
Soțu-i are-un inamic
Ce m-ajută să-mi fac „treaba”. (ELENA MÂNDRU)
UNUI FUNCȚIONAR
Cu probleme când mă duc,
Vrând, de timp, el să nu tragă,
Folosesc faimosul truc:
Ori pun pilă, ori dau șpagă. (ELENA MÂNDRU)
PREMII LA CONCURSURI DE UMOR
Premiate-s an de an
Doar epigrame de Iuraşcu,
Petrone, Larco, Sălcuţan
Şi fabula lui Toderaşcu. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
REMANIERE GUVERNAMENTALĂ
Prezentă numai pe-o hârtie,
Doar o idee-ar incuba
Miniştri patruzeci să fie,
Ca-n basmul cu Ali-Baba. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AGLOMERAŢIE
De când suntem conduşi de răi şi fameni,
Avem, pe lângă „marele noroc”,
Mai multe limuzine decât oameni
Şi-n limuzine oameni mai deloc… (GHEORGHE BÂLICI)
CONTRA BOLILOR DE STAT
De la guvern, peste hotare,
Se zice că s-au comandat
Maşini cu locuri în picioare –
Să nu-i mai doară-n tur de…STAT. (GHEORGHE BÂLICI)
PERFORMANŢĂ
Guvernul – să luaţi aminte –
Doreşte în efort sublim
Să poată să ne-nveţe minte,
Dar nu cumva să şi gândim… (GHEORGHE BÂLICI)
NOSTALGII
Cei ajunşi la vârsta-a-treia
Când tot văd în jur scumpiri,
Nu mai „înnoiesc” femeia
Şi trăiesc din amintiri. (VASILE MANOLE)
PENSIONARII
Din Crăciun şi pân’ la Paște
Umblă numai după moaşte,
După care pe-apucate
Merg pe la notariate. (VASILE MANOLE)
MEDIC GENEROS
„Doctore, îmi dai, în fine,
O speranţă oarecare?”
„Da! – e lege pentru mine
Ruga celui care moare!” (ION DIVIZA)
RITUALURI
La bar petrec boemii în neştire,
Bărbaţi de viţă toacă avuţii;
Se sparg pahare „pentru fericire!”
De capul curioaselor soţii. (ION DIVIZA)
CRIZĂ LA COMANDĂ
Doamna, fă-ne o surpriză
Cu puterea ta cerească:
Dă, în fine, şi o criză
De…prostie omenească. (EFIM TARLAPAN)
CANDIDAȚI ȘI CATINDAȚI
E ușor să-i recunoști,
Unii-s noi, dar mai mulți foști;
Sunt cam toți corupți, anoști,
Mincinoși, la fel de proști. ( DUMITRU BUJDOIU )
GREIERII ȘI VIRUȘII
Toată vara au cântat,
Au băut, mâncat, dansat;
Când să-nceapă școlile,
Se scuză cu...bolile. (DUMITRU BUJDOIU )
94,15% NOTE MODIFICATE LA CONTESTAȚIILE DE LA BAC
Nu mai dăm teste la BAC,
Le facem la toți pe plac;
Pierdem bani la meditații,
Câștigăm la contestații. ( DUMITRU BUJDOIU )
FAN FC BOTOȘANI
Cojocaru-i cu noroc,
Va găsi ac de cojoc;
Chiar și pentru Tottenham,
Dom’ Murilo,... tot te-n ham. ( DUMITRU BUJDOIU )
LITORALUL PENTRU TOŢI
Astăzi, multă lume-i spune,
(Deşi ei nu i se pare!?)
Ca prea mult ea se expune,
Stând aşa goală la soare! (MAX OPAIŢ)
PĂLĂRIE PE MASURĂ
Pare banal ca individ,
Nu sunt surprins, dar, acum sper
Că luat de val la un partid,
Să nu ajungă-n ...minister! (MAX OPAIŢ)
UNUI VECIN DATORNIC
Cu vecinul meu, stau bine;
Mai mult el, cum să explic?...
Cere bani mereu la mine,
Da-napoi, nu dă nimic! (MAX OPAIŢ)
PARTAJ
Au dus o viaţă liniştită,
Acum însă, au divorţat;
EA a plecat mai "implinită",
Iar EL, cu datorii la stat! (MAX OPAIŢ)
TRANDAFIR DIN BUCUREŞTI
CE-AI FOST IERI AZI NU MAI EŞTI
Neaflându-și chip și cale,
Candidații la locale
Fug de (parc-ar fi COVID!)
Sigla propriului partid. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎNŢELEGEREA POLIŢIEI CU CLANURILE
IGPB. Atamanul
A bătut palma cu clanul:
Cum ați stins pe loc incendiul,
Cum am ridicat asediul! (NICOLAE MĂTCAŞ)
MINISTRUL DE INTERNE ÎNFIINŢEAZĂ O POLIŢIE NOUĂ
A făcut justiție
În lumea bipedelor.
Acum - o poliție
Pentr-a patrupedelor. (NICOLAE MĂTCAŞ)
LA NAIBA BOMBA!
O nație n-o pui pe buturugi
Numai cu bombe răssofisticate:
Suficient metodic să-i distrugi
Învățământul ei de calitate. (NICOLAE MĂTCAŞ)
LA PUTERE E CV-UL
Simigiul, bragagiul -
Toți și-au înflorit CV-ul,
După care, cu tot natul,
Ei au capturat și statul. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ALTE VREMI, NĂRAVU-ACELAŞI
Cu iaurt și gogoșele
Te făcuși vornic, mișele.
Cu CV-nfrumusețat
Azi tot tu ești deputat. (NICOLAE MĂTCAŞ)
AGLOMERAŢIE DE RUDE ANGAJATE
LA PRIMĂRIA DIN IAŞI
Cum explică domn' Chirică
Nepotismul din barcaz?
Ei lucrează nu de frică:
Ei lucrează de obraz! (NICOLAE MĂTCAŞ)
LUI SADOVEANU
„Venea o moară pe Siret”
Legănându-se pe-o coastă,
Şi-n ea un autor şiret
Măcina făină proastă! (PĂSTOREL TEODOREANU)
FĂRĂ TITLU
Când mă duc la şef
Îl găsesc cu chef!
Când mă duc la chef…
Îl găsesc pe şef! (PĂSTOREL TEODOREANU)