O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Recentul volum al lui Mihai Haivas , „Epigrame mihăilene” (editura „Pim”, IaÅŸi, 2020), are un titlu care te poate duce pe multe direcÅ£ii. Eugen Deutsch, prefaÅ£atorul volumului, crede că titlul reprezintă „…o reverenţă închinată „ACADEMIEI MIHÄ‚ILENE” – prima instituÅ£ie de învăţământ superior modernă din Moldova (1835-1847) inaugurată la IaÅŸi, sub domnia tizului său Mihail Sturdza”. E o explicaÅ£ie care pleacă de la o realitate întărită ÅŸi de faptul că autorul a fost cercetător matematician în cadrul Filialei Academiei Române din IaÅŸi, în plus, este ÅŸi membru al Academiei Libere Păstorel. Dar nu este exclus ca titlul volumului să vină ÅŸi dinspre prenumele său, Mihai (epigrame mihăilene = epigramele lui Mihai).
EpigramiÅŸtii se lovesc de un inconvenient: într-o majoritate covârÅŸitoare creaÅ£iile lor se referă doar la om, obiectele intrând sub aripa umorului doar în cazul unor definiÅ£ii. Ori omul, după cum preciza Andrei PleÅŸu, este „suma tuturor ipostazelor temporale pe care un individ le parcurge evoluând depăşindu-se, revizuindu-se”. Cam aÅŸa vede Mihai Haivas omul, într-o permanentă schimbare, taxând fără crâcnire involuÅ£iile. Pe această logică, autorul în discuÅ£ie este un fin psiholog, un bun sociolog, dar ÅŸi cel mai freudian dintre epigramiÅŸti: Spovedania unei femei: „Trăiesc un moment enervant, / DeÅŸi am ÅŸi soÅ£ ÅŸi amant: / O lipsă de sex mă apasă / Când unul pe altul se lasă!”; Epicurianism masculin: „Vinul, muzica ÅŸi dansul, / Dar ÅŸi multele amante, / Sunt supape relaxante, / VieÅ£ii, reducând „balansul.”; CondiÅ£ie necesară în dragoste: „Judecând cu competenţă – / În relaÅ£ii cu femei - / Sexul este o esenţă / Pentru-amor „gustos”, de vrei!”; Unei măicuÅ£e: „C-un trup ce, în păcat te bagă, / Sfidând cutuma, cu iertare, / Mi-a demonstrat o noapte-ntreagă / Că nici un Dumnezeu nu are!”; Asistentă la doi medici: „Când e treaba mai în toi, / Se agită ca tăunul: / E cu sufletul la doi, / Dar cu fizicul…la unul.”; Iubire interesată: „Dragostea-i fiinÅ£a care / Fără finanÅ£are moare; / Iar „decese”, vrând să n-am, Fete, doar cu bani, iubeam!”; Fericire cu pagubă: „Nu vreau să intru-n amănunte, / Dar aerul curat de munte / Pe-amanÅ£i, atât i-a excitat, / Încât ÅŸi patul l-au stricat.”.
Încă se mai crede că libertatea cuvântului a diminuat importanÅ£a cuvântului, o aserÅ£iune cu care nu sunt de acord. O îngrădire ne-ar obliga să rămânem la sensul propriu de bază al cuvântului. Doar libertatea folosirii lui ne dă voie să accedem la sensul propriu secundar ÅŸi, mai mult, către sensul figurat folosit ca valoare expresivă. Din această perspectivă, Mihai Haivas nu este doar cel mai freudian epigramist ci ÅŸi un maestru în folosirea cu diplomaÅ£ie a libertăţii cuvântului. Îndrăznesc a caracteriza acest volum ca fiind ÅŸi „o sumă de cuvinte despre…cuvinte”. Multe epigrame pun în evidenţă valenÅ£ele româneÅŸti ale unui cuvânt ÅŸi nu sunt puÅ£ine cazurile în care omonimia ÅŸi polisemantismul îÅŸi fac loc (vezi „sân”, „bou”, „a tăia”, „sapă”, „a trage”, „vis”, „cont”, „nas”, „colac”, „somn”, „cumpănă” etc.): DorinÅ£e de Anul Nou: „La cumpăna cea dintre ani, / Am vrea s-aflăm că nu urmează, / Nici ani de cumpănă sărmani, / Nici cumpene ce ne stresează!”; Pseudoajutor: „Un colac primit în dar - / Pentr-un cerÅŸetor, se pare - / Nu-i colacul de salvare, / Cum pretinde-acel avar.”; Opinii diferite: „Despre mine, cu avânt, / Spun confraÅ£ii la tot pasul: / Unii că-s cu nasu-n vânt, / AlÅ£ii, că-mi prea bag eu nasul!”; Răfuiala strică învoiala: „România iar stagnează, / Căci la „vârf” e foc ÅŸi pară: / Conturi multe se reglează / Fără-a Å£ine cont de Å£ară.”; Păţania unui soÅ£: „Îl ameÅ£i cu dulci cuvinte, / Åži se-nsură cu tinerica; / Trăgea nădejde înainte… / De coadă trage-acum pisica!”; Recomandări românilor: „Spre-nÅ£elegeri ÅŸi pace-i îndemn, / Dacă vor să nu cadă în groapă, / Căci ajunÅŸi azi la sapă de lemn, / Vezi cum mulÅ£i, între ei, se tot sapă.”; Exodul chirurgilor români: Soarta lor, precum se ÅŸtie, / Statul a bătut-o-n cuie: / Unii taie-n carne vie, / Dar mai mulÅ£i o taie-n U.E.”; Extaz ÅŸi agonie: „Trăind ca-n sânul lui Avram, / Cu mâinile în sân stăteam; / Dar azi, cu frica-n sân de-ajung, / Îmi scuip în sân…ÅŸi o alung!”.
O prezenţă edificatoare în mărirea efectelor semnificaÅ£iei ÅŸi a separării palierelor epigramei o au sinonimele ÅŸi antonimele însă predilecte pentru autor sunt paronimele corelative: Între suspiciune ÅŸi prostie: „Privind problema în esenţă, / Spun fără dubii ÅŸi clemenţă: / Or fi în Å£ară forÅ£e-oculte, / Dar sus sunt forÅ£ele…inculte!”; AtenÅ£ionare: „Când ajungi la un partaj / Într-un mariaj ratat, / Dacă faci prea mult tapaj / RiÅŸti să fii pe loc… tapat!”.
Volumul acesta, care se alătură celorlalte nouă cu tematică ce vizează epigrama, ne relevă două direcÅ£ii mari ale creaÅ£iei epigramistice haivasiene: 1. studiul caracterologic al femeii prin obsesia de a-i urmări toate faÅ£etele (soÅ£ie, soacră, amantă, vampă, cheltuitoare, iubită, prefăcută, starea de obiect etc.), remarcându-se prin umorul insinuant; 2. căutător neobosit al sensurilor cuvintelor din limba română ÅŸi adecvarea lor la o formă de umor jucăuÅŸ. Privind ironia se observă adesea că lui Mihai Haivas nu-i este străină nici forma agresivă, aspect care ar putea să-i producă inamici. Este ÅŸtiută dilema criticului Cornel Regman, cunoscut ca un ironist, nu de puÅ£ine ori agresiv: „Acum, nici nu mai ÅŸtiu. Ironia să-mi fi produs atâÅ£ia duÅŸmani sau justeÅ£ea unora dintre argumente, neplăcute celor găsiÅ£i descoperiÅ£i?” Ambilor, dacă au inamici, li se trage de la justeÅ£ea argumentelor.
Suntem îndemnaÅ£i de către psihologi să luptăm pentru progres ÅŸi nu pentru perfecÅ£iune. Epigramele lui Mihai Haivas, dar ÅŸi atitudinile sale exprimate pe diferite surse, ne pun în faÅ£a unui perfecÅ£ionist. Åži asta pentru că, spune Mihail Bahtin, „anumite aspecte esenÅ£iale ale oamenilor sun accesibile doar râsului”, iar lucrul acesta îl ÅŸtie ÅŸi Mihai Haivas. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
SOLUÅ¢IE
Văzînd cu-ngrijorare că la noi
Åžeptelul se reduce permanent
Fiindcă e penurie de boi,
Vom cere ajutor la Parlament! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
SFAT DIN BÄ‚TRÎNI
Luînd în seamă sfatul din vechime
Că nu-i orice femeie-aşa cum pare,
Descoperi cercetînd în profunzime...
Åži legi ce au desuuri cam murdare. (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
O BUNÄ‚ SOLUÅ¢IE
La duÅŸmani vei greÅŸi de te repezi,
Căci dacă faţă vrei să faci nevoii,
Le-arăţi ce puncte „slabe” ai ÅŸi vezi…
Cum se izbesc cu capu-n zid ca boii. (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
INSTABILITATE POLITICÄ‚
Românu-i plin de sărăcie,
În muncă nu mai are spor,
Căci a ajuns corrupt să fie
Åži îngerul său păzitor. (VASILE LARCO)
UNOR POLITICIENI
Având “amnar ÅŸi cremene” la ei
Se ceartă-n Parlament, dar sar scântei,
Dar foc n-au cum să ia, pe drept cuvânt,
Acolo-i…tot o apă ÅŸi-un pământ! (VASILE LARCO)
DASCÄ‚LUL MODEL
Îl vezi, e implicat mereu,
În goana după referinÅ£e,
Åži-i apăsat – păşeÅŸte greu –
Sub diplome şi-adeverinţe. (GRIGORE COTUL)
TEMERE JUSTIFICATÄ‚
CoÅŸmarul meu de profesor
Se-accentuează zi de zi:
Mă tem că-n ziua-n care mor
Voi fi găsit pe sub hârtii. (GRIGORE COTUL)
NU TE PUNE CU PROSTUL!
Timpul, dacă-l pierzi mereu
Doar în certuri È™i poveÈ™ti,
Cu un prost plin de tupeu,
Prea deștept nici tu nu ești! (MIHAI HAIVAS)
MÄ‚SURÄ‚ TARDIVÄ‚ A ROMÂNIEI
Aveam un aur fin, curat
Și tristă-i azi a noastră soartă
Căci lacăt greu am pus pe poartă,
Dar după ce ni l-au furat. (MIHAI HAIVAS)
EXPLICAÈšIE
Să spui, desigur e-o eroare,
Că tagma proștilor e mare:
De fapt, par mulÈ›i în lumea-ntreagă,
Fiindcă, peste tot se bagă. (MIHAI HAIVAS)
VREMURI DE RAHAT
Viermii sufer-o schimbare
Când politica-i pe dric:
Până ÅŸi o lipitoare
Se transformă în limbric! (VALENTIN DAVID)
ÎNCEPE CAMPANIA ELECTORALÄ‚
Se observă de mulţiani,
Când Campania porneÅŸte
E nevoie de mulÅ£i bani…
Că prostia se plăteşte. (VALENTIN DAVID)
PRIETENULUI MEU
Prieten cum altul nu e,
E gata, până o să mor,
Să îmi ridice o statuie…
Cu mine în interior. (GHEORGHE BÂLICI)
GROAPA
Chiar după toată viaţa grea,
Când simÅ£i că-ncet sub tine crapă
Åži eÅŸti cu un picior în ea,
E unul care Å£i-o mai sapă…(GHEORGHE BÂLICI)
CUM S-AJUNGI MILIONAR
Mai în glumă, mai în joacă
Sunt destui miliardari,
Când femeia vrea să-i “facă”
Ei ajung milionari. (VASILE MANOLE)
SÄ‚ NU FACI CE SPUNE POPA
Am făcut ce-a spus prelatul
Pe femei le-am ocolit,
Evitând mereu păcatul,
Că şi popa s-a crucit. (VASILE MANOLE)
AMATOARE DE SHOPPING
Când inima-i făcu un stop
Se stinse-a vieţii faclă.
Dar când trecu pe lângă shop
Brusc se sculă din raclă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNUI TITRAT
Nu ştiu unde mi-am lăsat
Diploma de om titrat
Şi sunt foarte cătrănit
C-am uitat ce-am absolvit. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
SOÅ¢IE CICÄ‚LITOARE
Având priviri disperate
Îi strigă cu glasul fiert:
-Trezeşte-te, măi, bărbate!
N-am cu cine să mă cert. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ÎN VIZITÄ‚
Ieri pe strada Medgidia,
Când ne-am vizitat amicii,
Până ce-a parcat soÅ£ia,
Dă-i cu berea, dă-i cu micii… (PETRU-IOAN GÂRDA)
LA COSTINEÅžTI
Stam cu soacră-mea la soare…
Când a pus-o…nu ÅŸtiu, dracul,
Să se bage şi ea-n mare,
Marea s-a-nfrăţit cu lacul! (PETRU-IOAN GÂRDA)
DEFINIÅ¢II ÎN D: Damigeana
Unitate de măsură
Sticlă supraestimată
Èšine des la băutură…
Până când o facem lată! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DEFINIÅ¢II ÎN D: Dormitorul
Loc anume destinat
Pentru barză-ntr-o fofează;
Zgomote de-aici răzbat
Iar cei mici se binoclează! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIÅ¢II ÎN D: Dracul (gol)
Îmbrăcat sau fără È›oale
E ca-n sport, vă spun, parol;
Și-i primit doar cu urale…
Dracu-i drac È™i când e… gol! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DEFINIÅ¢II ÎN D: DedicaÈ›ie
Dată întru ascultare
Melodia preferată
E de felul ei cântare…
La „secret” e ascultată! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DE CRIZÄ‚
Nu mai risipiţi paraua
Åži, mai mult decât atât,
Hai să strângem toÅ£i cureaua!
Åži am strâns-o. MulÅ£i de gât. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
RUGA DIN CRAMÄ‚
Sunt, Doamne,-aici, în cramă, jos
Şi aş mai bea un păhărel,
De mă ajuţi, te rog, frumos,
Să nu mă bea, pe mine, el! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ALEGÄ‚TORI
I-am votat din nou pe „foÅŸti”
Şi ne bucurăm, flataţi:
Nu suntem noi cei mai proÅŸti…
Să-i vedeţi pe deputaţi! (ION DIVIZA)
EPITAFUL REFORMEI LUI BÄ‚SESCU
N-o aflăm sub piatra lată,
Ne-am convins, pustie-i grota;
Cred că e înmormântată
Unde-i îngropată flota. (ION DIVIZA)
POLITICIAN EXPIRAT
Pe-un rang atât de-ameÅ£itor
A devenit un hoţ sinistru;
Şi-n loc să fie-un viitor,
Azi nu-i decât…un fost ministru! (ELENA MÂNDRU)
ALERTÄ‚,
ÎN FAMILIA UNOR POLITICIENI DE DREAPTA
Vino-acasă, frățioare,
Dacă poți mai re-pe-de,
Că-n familie, se pare,
E-un suspect de PSD! (AL. D. FUNDUIANU)
CONSTATARE
Spun direct și nu m-aștern
Ca fasolea pe arac:
Niciodată, din guvern,
Nimeni n-a scăpat sărac.(AL. D. FUNDUIANU)
PUTIN CÄ‚TRE PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULU,
(care a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene)
Schismă-n înfrățirea noastră,
Frate sfânt Bartolomeu?
Nu știți, Sanctitatea Voastră,
Că pot să vă coc și eu?! (NICOLAE MĂTCAŞ)
RÄ‚ZBUNAREA LUI PUTIN
Cum simÈ›í că „È›arul” rus
Undă verde vrea să-i deie,
Erdogan a și dispus:
„Sfânta Sófia” - i moschee!” (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
LUI LUKAÅžENCO
(cel care vede spioni în È›ară È™i trupe NATO la graniță)
Când puterea, cioclovína,
Dă fisúri, deci nu mai È›ine,
Cel mai lesne-i să dai vina
Pe-agenturile străine. (NICOLAE MĂTCAŞ)
GREU, TRECUTUL
Machiaj pentru congres bine făcut:
„N-avem tătuci, nici scopuri nu - meschine”.
Ai vrea tu să te lepezi de trecut,
Trecutul nu se leapădă de tine! (NICOLAE MĂTCAŞ)
LOCOTENENÅ¢II DE IERI AI DICTATORULUI
(azi mari reformatori?)
Toți i-au ciugulit din palmă,
CoÈ›ci jucându-i pe la spate,
I-au mai tras câte-o sudalmă,
Capi - azi - júntei „reformate”. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
ÎNTREBAREA UNUI PÄ‚RINTE
Poți declarație să dai - la stat -
Că nu ți-ai vrea copilul infectat,
Dar cum să dai, măi state democratic,
Că-i infectat, ba și asimptomatic?! (NICOLAE MĂTCAŞ)
DAÅ¢I-LE COPIILOR MÄ‚ÅžTI PE MÄ‚SURA LOR
Las'că bieÈ›ii gâgâlíci
Èši-o scot cât ai zice plici,
Dar când ea-i pentru adulÈ›i,
Cam de ce-ar fi să exulți? (NICOLAE MĂTCAŞ)
ABORDARE FUNCÅ¢IE DE SPECIALIZARE
Un sexolog o ia ca la Ploiești:
Căsătorit? Faci swínging? PescuieÈ™ti?
Pe când virusologul - fără tact:
Cu cine-ai fost È™i unde în contact? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
MOÈšIUNE-N PANDEMIE
Pentru țară nu-i temei,
Totu-i să câÈ™tige ei;
După Boc, numeri cât vrei,
Orban I, II, sau trei. (DUMITRU BUJDOIU)
OMS ȘI RAFILA: ALCOOLUL UCIDE VIRUSUL
Cârciuma-i deschisă iar,
Cu-adevăru-n pahar;
Eu, un cercetaÈ™ avid,
Caut zilnic și-un COVID. (DUMITRU BUJDOIU)
FLORÄ‚REASA
Clientu-i dădea fiori,
Mușchiulos, stilat, plăcut;
Ikebane i-a făcut…
Și-apoi...un copil din flori. (DUMITRU BUJDOIU)
VECINÄ‚ NOUÄ‚
Îmi zâmbeÈ™te tot mereu,
Arăt bine, o vrea sex?
La optzeci, rămân perplex,
Ce vrea ea, aș vrea și eu. (DUMITRU BUJDOIU)
UNUI MEDIC
Medic mare, vasăzică,
Duce o viaţă decentă:
Şpăgile nu prea-i mai pică,
Da-i cade câte-o...studentă!(MAX OPAIÅ¢)
STARE DE ALERTÄ‚
La plajă distanţa-i mică
Între cei ce stau la soare;
Deşi protejaţi, (adică!),
Sunt expuÅŸi la...buzunare! (MAX OPAIÅ¢)
UNUI BARBAT ("de casă")
A mai călcat şi el alături,
(Ca fiecare, a-ncercat!)
Cum nimenea n-a dat în lături,
Venea acasă ...regulat! (MAX OPAIŢ)
ROMÂNIA ÎN CRIZÄ‚
S-a amanetat credinţa,
Minciuna stă în picioare,
A rămas doar conÅŸtiinÅ£a…
Cine-o are! (MAX OPAIÅ¢)
DEZASTRE (lui N. Iorga)
Când cimitiru-ÅŸi umple morga
Revine-acelaÅŸi trist refren:
Când accidentele de tren,
Când piesele lui domnul Iorga. (PÄ‚STOREL TEODOREANU)
ERORI (Lui N. Iorga)
Uitând un vechi proverb latin,
Ce vă miraÅ£i că se înÅŸeală,
Când adevărul e în vin
Åži el îl caută-n cerneală? (PÄ‚STOREL TEODOREANU)
TÄ‚IEREA PORCULUI
Unii inÅŸi, făcând paradă,
Taie porcul în ogradă;
Eu îl tai,când gras îmi pare,
În cabina de votare! (EFIM TARLAPAN)