Am în faţă primul volum (cel de debut editorial) al singurei epigramiste din Bucovina, Cătălina Orşivschi: "PETE DE RUGINĂ" (Editura "Rocad Center", Iaşi, 2011: prefaţa: Vasile Larco). Volumul are un titlu pe care prefaţatorul îl explică într-o manieră personală: „Rugina, după cum se ştie, este o substanţă brun-roşcată care îşi găseşte locul pe anumite suprafeţe, dar ne poate duce gândul şi la un om cu idei sau mentalităţi învechite, retrograde”. O explicaţie dă şi autoarea în debutul volumului: „Dacă stăm şi judecăm, / Azi putem să constatăm / Că mereu ies la lumină / Multe pete de rugină. // Important ar fi să poţi / Ca pe toate să le scoţi, Dar, pân` să găseşti ceva, / Mai apar vreo câteva. // În concluzie, e bine / Noi s-avem cât mai puţine!” În multe situaţii s-a pus epigramistul român: de ochi al soacrei, sociolog al naţiei, chirurg al cancerului societăţii, psiholog al poporului, doctor docent în prozodie, ochi de şoim, dronă a societăţii, spadasin pe câmpul literaturii, filozof ironic, alcătuitor de tipologii comportamentale, şarpe la sânul politicienilor, spaimă a kakistocraţilor, mare alergător după diplome, duelgiu sau, mai nou, după cum ne dă să înţelegem Cătălina Orşivschi, picătură de deruginol. Prin ceea ce a scris, Păstorel Teodoreanu s-a crezut mereu un ziarist care şi-a depăşit rolul: „Într-un număr de ziar (cuvântul o indică), se oglindeşte viaţa unei zile, pe care cu sau fără bună credinţă, ziaristul o retuşează. Când însă, menţinându-se în bună credinţă, în locul retuşei, el vine cu o interpretare, ziaristul şi-a depăşit rolul. Prin aceasta el devine un auxiliar al istoricului, adică un cronicar. În primul caz, avem de-a face cu un fotograf, în al doilea cu un pictor.” Ca epigramist, Păstorel nu şi-a abandonat prea mult teoria, devenind un auxiliar al sociologului, adică un cronicar de psihologii şi caractere, având ca instrument umorul. Pe aici, prin acest citat preluat din unul din titanii epigramei româneşti, o regăsesc pe Cătălina Orşivschi. Bucovineancă fiind, nu trece nepăsătoare pe lângă bârfitoare, artiştii fără talent, cântăreţele care nu-şi respectă portul, pădurari, şefi de ocol, corupţi sau prăduitorii de păduri. Nu sunt ocoliţi nici proştii, linguşitorii, turnătorii, parlamentarii, birocraţii, parveniţii, beţivii etc. Toate aceste temperamente care se abat de la normele etice, alese într-un mod aleatoriu, sunt evidenţiate în prima parte a volumului care, dintr-o excesivă şi nejustificată prudenţă, este intitulată „Epigrame şi catrene epigramatice”. Se simte la Cătălina Orşivschi că nu şi-a propus să scrie epigramă afişându-şi un anumit grad de superioritate, ci pentru a produce un zâmbet din prezentarea unor stranietăţi, excentricităţi sau abateri de la etică: Mutaţii la stână – „Problema este demonstrată / Că oaia e înfulecată / De lup, ce-şi urmăreşte planul, / Când el e paznic, nu ciobanul.”; Votul cu bile în parlament – „Când votează-n Parlament, / Uneori, e evident / Că au învăţat şi ei / „Alba-neagra”, dragii mei!”; Oieri destoinici – „Lăsându-şi oile pe munte, / Plecă la Roma, Badea zis Cârţan, / Şi azi avem oier de frunte, / Ce este mare baci european!”; Ţinuta omului fără caracter – „Ca s-arate bine, mult îi place, / Deci e pus mereu la patru ace. / Doar că demnitatea-i şifonată, / Iar onoarea, ştiţi cum e? Pătată!”. Există şi catrene epigramatice dinspre care transpare un sentimentalism ponderat, şi mă refer la cele dedicate localităţii Vama, epigramiştilor de la Iaşi sau epigramiştilor în general: Epigramiştilor din Academia „Păstorel” – „Urmaşi ai unui menestrel, / Vestit în zarea-albastră, / Aţi pus şi „vinul Păstorel” / Să ducă faima voastră!”; Unui epigramist – „Având „tiparul Păstorel” / Croit-ai epigrama; / Decorul este chiar la fel; / De poantă… nu-mi dau seama.”; Turneu epigramatic în Bucovina – „La sfârşitul lunii faur / A dat iama epigrama, / Cu săgeţile-i de aur, / Tocmai de la Iaşi, la Vama.”
Partea a doua a volumului, intitulată „Poezii diverse”, îşi respectă titlul având în vederea diversitatea formelor abordate, fapt ce denotă că autoarea are un simţ acut al realităţii.
Volumul de debut editorial al Cătălinei Orşivschi se caracterizează prin trei aspecte evidente: aluzii subtile, argumente raţionale şi obiecţii inteligente. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
CARACTERIZARE
Femeia-i floare de-o priviţi,
Un îngeraş, de-o auziţi,
În voie de-i intraţi, e Rai,
Altminteri este…vai, vai, vai! (VASILE LARCO)
CUPLUL POLITIC
Femeia şi bărbatul, împreună,
Fac şi-n politică o casă bună,
Scriind istorie, ideea-i clară:
El are „toc”, iar dânsa, „călimară”. (VASILE LARCO)
ROMÂNIA „MODERNĂ”(dactilic)
Țară destul de săracă
De „hărțuiți sexuali”,
Căci, pe românii vocali,
Grija de alții îi... (f)reacă! (MIHAI HAIVAS)
SOCRII PĂCĂLIȚI (amfibrahic)
Cum nunta a fost cam pripită,
Un mire, cu multă prestanță,
La dota cea mare primită
Le-a dat o... banală chitanță! (MIHAI HAIVAS)
JUSTIȚIA OCOLITĂ (anapestic)
Când trăia, fericit, un bărbat
Cu trei doamne, demult însurat,
Pedepsit nu era, se-nțelege:
Doar bigamul încalcă o lege! (MIHAI HAIVAS)
MAIDANEZII – MINIFABULĂ
Mă mir, văzând o-ncăierare –
`ntre câinii ce-mpânzesc maidanul,
Ce patimi mari, dezgustătoare,
Provoacă uneori ciolanul. (PETRU IOAN GÂRDA)
NEHOTĂRÂRE LA ALEGERI
Momentan degeaba mă-ntrebaţi,
Nu mă pot decide, deocamdată,
Între cei cu berea alterată
Şi cei cu micii expiraţi. (PETRU IOAN GÂRDA)
POLITICIANUL…FAŢĂ CU PRESA
Se manifestă cu obidă,
Ameninţă, avertizează,
Spunând că presa e acidă,
Dar când a pus pe ea vreo bază? (PETRU IOAN GÂRDA)
COMBINAŢIE TICĂLOASĂ
Retează azi, din rădăcină,
Copacii-acestui trist popor,
Securea din oţel, străină,
Cu coada noastră de…topor. (PETRU IOAN GÂRDA)
TRATAMENT
Brandurile medicale…
Au găsit leacul minune
Contra gripei mondiale,
Cu săpun şi rugăciune! (IOAN MAMAISCHE)
LIMITE
A progresat la greu ştiinţa,
C-avem roboţi şi celulare,
Dar când să ne salvăm fiinţa,
Recurgem tot la … izolare! (IOAN MAMAISCHE)
SCHIMBARE DE PARADIGMĂ
Medalie-i neprețuită
Femeia la-nceput, atât
Cât inima-i în piept palpită,
C-apoi... ți-atârnă greu de gât! (MAX OPAIŢ)
RECONVERSIE
Pricepută ca dădacă
Și având noroc cu carul,
A găsit alt job să-i placă:
Face-acuma... trotuarul! (MAX OPAIŢ)
PARTAJ
După câțiva ani, rănită,
Înțeleși, au divorțat;
EA fiind mai împlinită,
EL în schimb... dator la stat! (MAX OPAIŢ)
SFÂRȘIT DE PRIMĂ CAMPANIE
Pân' la urmă m-a decis
O dezbatere nocturnă,
Deci, rămâne cum am zis:
O s-i bag pe toți... în urnă! (ŞTEFAN BAŞNO)
CANDIDAȚII
Am aflat de fiecare
Care, ce belele are
Ce nepoți și ce cumnați,
Cum, cu cine-mbârligați,
Însă am un handicap:
N-am aflat ce au în cap! (ŞTEFAN BAŞNO)
VARIANTĂ
Deși-s bătrân și abia pot,
Mă duc duminică la vot
Și dacă mă gândesc oleacă
O trec pe listă... pe Șoșoacă! (ŞTEFAN BAŞNO)
ÎNTÂIA ZĂPADĂ
Gânditor îmi beau cafeaua
Și visez de pe verandă
Măturoi să curăț neaua
Numai...din telecomandă.(AXENTE IUGA)
NU SE DOREȘTE REDESCHIDEREA
TÂRGULUI DE ANIMALE
Cineva din Primărie
Târg refuză la șeptel,
Temător că o să fie
Porci mai mari decât e el. (AXENTE IUGA)
ARĂTURI DE TOAMNĂ
După tractorist
Vesel ești și trist,
Ai pământ întors,
Portmoneul stors. (AXENTE IUGA)
SUNT LA MARE CĂUTARE NAȘTERILE
PRIN INTERVENȚII CHIRURGICALE
Statistici noi ne spun, concret,
- Rămâne barza-aeriană -
Românul s-a născut poet,
Pe masă, prin cezariană. (AXENTE IUGA)
ÎNȘTIINȚARE
Scrisu-mi-a o cititoare,
În chenar împodobit
Cu pupici și inimioare:
N-am iubit dar am iubit! (AXENTE IUGA)
ADUNAREA GENERALĂ…
La piscină, c-o vecină,
Dorul vin să mi-l asculte;
Mai apoi, piscina-i plină...
Că vecine am mai multe. (SORIN FINCHELSTEIN)
(NON)MATRIMONIALĂ
„Tata a fost mire, unchiul a fost mire
Și bunicul mire-a fost și el”,
Și chiar de nepotul crede ȋn iubire,
Sigur nu va proceda la fel. (SORIN FINCHELSTEIN)
DORINŢĂ
Chiar de sânii ei nurlii
Promovează indecenţa,
Între ei mi-aş stabili,
Peste iarnă, rezidenţa. (SORIN FINCHELSTEIN)
NOI REGULI LA TENIS
La Wimbledon aud acuși
Că-i lasă-n iarbă și pe ruși,
Pe băieţandri, și pe fete…
Da’ numa' fără de rachete. (SORIN FINCHELSTEIN)
C-aȘa e-n tenis…
Din vremuri, „sportul alb” ȋi spune,
Dar azi ar fi mai adecvat –
Cu cei de-l joacă... din tribune –
Să-i zică sportul colorat”. (SORIN FINCHELSTEIN)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
“Pentru lumea noastră profitoare
ești bun numai dacă te lași încălecat!“ (IOAN DIVIZA)
Treaba cu încălecatul
E de când lumea și Pământul
Însă să te ferească sfântul
Când te încalecă chiar statul… (ŞTEFAN BAŞNO)
Treaba cu încălecatul
E de când pământul, vorb-aceea,
Dar nu-ți displace, abordând patul,
Să te încalece femeia! (FLORIN VASILESCU)
Să mă încalece și-n pat?
Nu-s toată ziua-ncălecat?
Prefer să mă aburc pe ea
Că-i foarte bună de saltea! (ŞTEFAN BAŞNO)
MĂRTURISIRE
Zice nora relaxată
Către soacra din sicriu:
- Dreaptă și așa-mpăcată,
Nu ai fost de când te știu. (STELICĂ ROMANIUC)
Dar când nora o să fie
Ea însăși pe năsălie
Ca și soacra ei de dreaptă
Oare s-o mai da deșteaptă? (ŞTEFAN BAŞNO)
SOLUŢIE MAGICĂ
Avea o boală rușinoasă
Și-n căsnicie… un dezastru,
Dar a scăpat de-acea angoasă
C-un leac… minune și albastru! (NELU MATER)
Pilula cea miraculoasă
E bine să o ai în casă,
Te scapă de un compromis
Dar nu și de un sifilis... (ŞTEFAN BAŞNO)
Lumea mea, să-ți fie bine !
Să te bucuri zi de zi
vară..primăvară...toamnă..
Și când iarna o veni. (ŞTEFANIA MANEA)
În natură, ca și-n viață
Fiecare anotimp
Are multă frumuseață
Dacă o trăiești la timp! (ŞTEFAN BAŞNO)
21 NOIEMBRIE – ZIUA SALUTULUI
Mi-au mărit pensia! Urraaa!!!
Dragi prieteni, vă salut,
Sunt pe Coasta de Azur,
Weekendul l-am început,
Trăiesc bine, în huzur! (LIVIU GALOS)
Dragul meu Liviu Galos,
Ia nu te mai da fălos,
Am avut o noapte proastă
Și-am dormit și eu... pe-o coastă! (ŞTEFAN BAŞNO)
ATITUDINE ELECTORALĂ
La urne merg, c-așa-i firesc,
Deși, oferta-i cam bogată,
Și cum aș vrea să nu greșesc,
Îi voi băga… pe toți, odată! (NELU MATER)
Poți pune votu-n găurică ,
Dar e mai greu cu candidații
Căci găurica e cam mică
Și nu au loc unii de alții! (ŞTEFAN BAŞNO)
NAȚIONALA DE FOTBAL,
BUCURIE ȘI-NGRIJORARE
În grupa Ce, pe toți i-am spart,
Luce-n Be ne-a promovat;
Dar ne paște o-ngrijorare:
Cum vom face față oare,
Când vom da de-o rocă tare? (DUMITRU BUJDOIU)
4 VERBE, 4 ANI
A promite, a minții,
A fura, a jecmăni;
La patru ani le votăm
Și, apoi, le suportăm. (DUMITRU BUJDOIU)
CAMPANIA S-A ÎNCHEIAT,
BĂȘCĂLIA CONTINUĂ
Spun unii, mai buni de gură:
Toți vă mint și toți vă fură;
Însă eu sunt mai succint,
Vă promit că…doar vă mint. (DUMITRU BUJDOIU)
GURA SATULUI
Invidioși, dar nu-mi pasă,
Zic că n-am țiglele toate;
Le-am numărat sus pe casă,
Doar două ar fi crăpate. (DUMITRU BUJDOIU)
STRANGER IN THE NIGHT*
Soțul vine-acasă beat
Și vede ceva ciudat:
- Fă, e un străin sub pat?!
- Ce străin, bă,… e din sat. (DUMITRU BUJDOIU)
* Străin în noapte (engl.)
NU-S ACELEAȘI PENTRU TOȚI?
S-au unit două Germanii
Și, la fel, două Vietnamuri.
Prin ce cereri și litanii
Au învins legile-hamuri?
Două state, românești,
Alte legi le țin în clești? (NICOLAE MĂTCAŞ)
PRIN NOI ÎNȘINE?
Este-n stare-UÉ bărbată
Să răpună un Blitkrieg,
Când nu poate să combată
Măcar un război hibrid? (NICOLAE MĂTCAŞ)
ȘI TU, BRUTE?
Nu prind rușii iar s-afirme
Nucleara c-o ridică,
Presa gata-i să confirme
Noi că ne scăpăm de frică. (NICOLAE MĂTCAŞ)
DE CE ROMÂNII DIN VECINĂTATE SUNT
ÎMPINȘI PE MÂNA TRAFICANȚILOR?
Traficanți cu buletine
Pentru cetățeni străini –
Sigur că deloc nu-i bine.
Dar românii noștri vecini
S-acuzați de care vini,
Dacă legea nu-i susține? (NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎNTR-UN LOC ȘI NOI PE LOCU-NTÂI
Nu-i nevoie să joci rișca
Des prin cartiere roșii
Să-ți confirme toți gomoșii
Cine altor le-a dat chișca. (NICOLAE MĂTCAŞ)
RĂSPUNDERE LA SFÂNTU-AȘTEAPTĂ
Ce comisie de-anchetă
Unui lux exagerat,
Când, plecat de la manetă,
Cu sfidarea sa, calmuca,
Îți arată limba, ciuca
Din palatul său blindat! (NICOLAE MĂTCAŞ)
CÂT TIMP NU SĂPĂM LA RĂDĂCINĂ
Combatem drogurĭle în școli
Pe bâjbâite și arare,
Cât nu-i săltăm pe niște troli,
Ce le strecoară la hotare. (NICOLAE MĂTCAŞ)
RENUNȚĂM LA SERVICIILE POȘTEI
PENTRU POPULAȚIE FIINDCĂ NU ADUCE PROFIT?
Uzul a creat rețeaua
Veacului, severului,
Nu să-i umple teșchereaua
Onor ministerului! (NICOLAE MĂTCAŞ)
„NU” SERVICIILOR POȘTEI ROMÂNE,
„DA” DĂRII ÎN CHIRIE A SPAȚIILOR?
Decât să dăm curs, în fine,
Gândului, sinistrului,
Poate, renunțăm, mai bine,
La postul ministrului?! (NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎNCERCAREA DE SONDARE
A OPINIEI PUBLICE LE-A IEȘIT PE NAS
După ce au pus o lume pe frigare
Că serviciĭle poștale-s pe plecate,
Prind să cânte că sistarea ca atare
Nu mai e azi o prioritate.
Au uitat de-un lucru alarmant:
Dar pe când un lider performant? (NICOLAE MĂTCAŞ)
NE MULȚUMIM CU MAI PUȚIN
DECÂT PROMITE CANDIDATUL
Să-l votăm, ne-aghezmuiește,
Dacă vrem trăi regește.
Nu dorim împărătește,
Ci mai simplu: omenește! (NICOLAE MĂTCAŞ)
CÂND CONCURENTU-I MARE GRANGUR
Cum îi faci rivalitate
Ori l-înghimpi pe adversar,
Te trezești pe unitate
C-un – pe loc – dosar penal. (NICOLAE MĂTCAŞ)
TURU-NTÂI NE SPUNE MULTE
Azi aflăm dintre bârzoi
Cine intră-n turul doi,
Dar și ce partid e, -n zare,
Primul la parlamentare. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ALEGERILE PREZIDENȚIALE LE-AU
ADUMBRIT PE CELE PARLAMENTARE?
Greu la prezidențiale
Să strângi voturi personale,
Pe când la parlamentare
Mult mai lesne-s pistele:
Îi salvează listele!
Au trecut d’aia-n uitare. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ORGOLIILE CANDIDAȚILOR LA PREZIDENȚIALE
LE POATE JUCA FESTA
Cum să vină ei, e-he,
La dezbatere-n TV
În sondaje când, în toi,
Sunt pe locul unu-doi?
Nu dea Domnul, ca-n teatru,
Spiritul lor egolatru
Să-i treacă pe locul patru! (NICOLAE MĂTCAŞ)
TOȚI DE-ACORD ȘI NIMENI NU CEDEAZĂ
Candidații au – de dreapta –
O idee, înțeleapta:
Doi un pas fac înapoi,
Unul trece-n turul doi.
Doar că-n scopul care-i leagă
Unul nu-i să se retragă! (NICOLAE MĂTCAŞ)
SINGURUL LEAC – VOTUL
La obraz să-i dai sau gioage
La lățitu-n jilț șezut,
Nu-l poți din scrutin retrage.
Doar la vot c-un upercut. (NICOLAE MĂTCAŞ)
VREI SĂ AVANSEZI PE SCARĂ?
Zarva lui cu unitatea
Ar surpa statalitatea?
Să se-audă pâra sus,
Spune-le că-i spion rus,
Ca să tragă la cântar,
Nu-i doar rus – e planetar! (NICOLAE MĂTCAŞ)
ACELEAȘI PROMISIUNI ELECTORALE...
O să fac... și o să dreg...
A rămas vechea lozincă...
Acum stau și mă întreb :
Ce faceți la o adică ?
Prețul crește tot mai des
Și ne ia banul din pungă...
Iar din promisiuni ne-am ales
Din vreo trei...cu,, cea mai lungă,,! (IOAN TIMOFTE)
LAS-O MAI MOALE
Las-o moale măi Ilie
Când împingi în lacăt cheia...
E o mare bucurie
Când o spune doar femeia! (IOAN TIMOFTE)