Am în bibliotecă o carte foarte importantă pentru domeniul pe care l-a avut în vedere: „Antologia epigramei româneşti” (autori: A. C. Calotescu-Neicu şi N. Crevedia, un studiu introductiv al autorilor, portrete de Neagu Rădulescu, Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 1933). Este o cartea citată adesea în bibliografiile celor care s-au avântat în delicata preocupare de a alcătui antologii de epigrame.
Despre carte s-au scris pagini întregi de-a lungul timpului, acesta fiind şi motivul pentru care nu o voi face aici. Chiar şi aşa, două aspecte trebuie evidenţiate: 1. numele celor 27 de epigramişti prezenţi: Antioh Cantemir, A. C. Cuza, D. Teleor, Giordano, Nigrim, Toma Florescu, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Sofronie Ivanovici, I. Ionescu-Quintus, Cridim, I. Niculescu-Chic, I. Gr. Perieţeanu, Const. Rîuleţ, Vero, I. C. Popescu-Polyclet, M. Ar. Dan, A. C. Calotescu-Neicu, Ion I. Pavelescu, F. Lobodă, T. Măinescu, V. Ionescu-Faur, George Voievidca, Al. O. Teodoreanu, Aurelian Păunescu, M. Crevedia şi Mircea Pavelescu; 2. introducerea este destul de consistentă (35 de pagini) şi se bazează pe o solidă documentare. Aici este definită epigrama, noi reţinând o definiţie a madrigalului: „Madrigalul e un catren, ca să zicem aşa, de onoare, ce se depune ca un omagiu la adresa cuiva. E de natură esenţial lirică şi chiar când încearcă să-nţepe, ghimpii aluziei, ai dojanei, rămân sub greutatea petalelor şi culorilor ce-i acoperă – tot parfumaţi. Madrigalul se adresează în general doamnelor…”.
Scopul scrierii acestor rânduri este acela de a-l prezenta pe unul dintre autorii lucrării în discuţie, A. C. Calotescu-Neicu. Reluăm schiţa biobibliografică de la pagina 161 a antologiei: „S-a născut în anul 1888 în Turcenii de Jos (jud. Gorj). A redactat revista „Vatra” împreună cu Ion Dongorozi şi C. Ş. Făgeţel. Opere tipărite: „Crucea dragostei” (schiţe şi povestiri, Editura „Flacăra”); „Epigrame” (Editura „Cartea Românească”). A tradus „Amintiri” (nuvele de Guy de Maupassant, Editura „Ramuri”). A colaborat la „Tribuna” din Arad, „Cosânzeana” din Orăştie, „Neamul Românesc”, „Flacăra”, „Ilustraţiunea”, „Ramuri”, „Arhivele Olteniei” etc.” Acestora se adaugă şi antologia realizată în colaborare cu N. Crevedia.
Alin Ion (pe newsletter, 18 februarie 2017), preluând informaţii dintr-o lucrare semnată de Vasile Boboceanu şi Alexandru Păsărin, adaugă despre A. C. Calotescu-Neicu: 1. “a fost, în acelaşi timp, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri şi producători agricoli din judeţul Gorj. Comuniştii i-au confiscat averea şi l-au întemniţat”; 2. “a urmat o facultate umanistă din cadrul Universităţii Bucureşti. După ce s-a căsătorit, Alexandru Calotescu-Neicu s-a stabilit în comuna Izvoarele, unde, în mijlocul unei păduri, şi-a construit un frumos castel către drumul naţional care leagă localităţile Târgu Jiu şi Craiova”; 3. “pentru că era unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din Gorj şi, în acelaşi timp, un important producător agricol, Alexandru Calotescu-Neicu a subvenţionat financiar revistele „Ramuri“ şi „Arhivele Olteniei“; 4. “în noaptea de 2-3 martie 1949, când s-a trecut la lichidarea moşierimii de clasă socială, Alexandru Calotescu-Neicu, fără a se ţine seama că era un mare scriitor în viaţă, a fost ridicat de la locuinţa sa din Broşteni, comuna Izvoarele, întreaga avere confiscată, iar el şi întreaga sa familie au fost arestaţi şi întemniţaţi”.
Reţinem câteva epigrame semnate A. C. Calotescu-Neicu, incluse în antologie:
UNUI MAGISTRAT EPIGRAMIST
De are spirit ori de n-are,
N-ar fi un lucru de mirat;
Căci domnul magistrat e-n stare
Să şi-l aducă… cu mandat.
UNUI PODGOREAN
Are vie nenea Luca
Şi bani mulţi i-aduce viţa;
Însă, mult mai mulţi i-aduce,
Spune lumea…cuconiţa.
UNEI CUCONIŢE
Ea-l iubeşte şi-l adoră
Şi-i-e drag şi scump bărbatul;
Numai ca să-l…menajeze
Îl mai schimbă şi cu altul!
ROMANUL „Trupul care îşi caută sufletul”,
al doamnei S. C., se vinde cu 60 de lei
Cititorii protestează
Pentru „Trupul” dumneaei;
Dânşii spun: pe criza asta,
Prea scump…cu 60 de lei.
MAESTRUL I. MINULESCU
a scris un nou volum de nuvele
fantastice: „Citiţi-le noaptea”
Ai zis: „Citiţi-le doar noaptea”,
Dar cititorii, buni, n-au vrut.
Ei le-au citit şi zi şi noapte,
Şi tot nimic n-au priceput.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
FIDELITATEA ÎNTRE POLITICIENI
E un angajament fratern
Şi-i respectat cu stăşnicie:
Stau împreună în guvern
Apoi la fel... şi-n puşcărie! (ELENA MÂNDRU)
NEDUMERIRE
Eu nu vreau lumea să se-amuze,
Întreb să dau, doar, curs ideii:
Cât din sărutul dat pe buze
Ajunge-n inima femeii? (VASILE LARCO)
PUBLICITATE LA DETERGENŢI
Reclama pe de rost o ştim,
Dar e păcat de osteneală,
Că şi aşa ne … curăţim
Cu sărăcia actuală! (VASILE LARCO)
ISUS ŞI TÂLHARII
Când lumea de păcate-şi vede
Şi răutăţi din pricini varii
Să ne convingă-mi vine-a crede
C-au reuşit mai mult tâlharii.(MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
VIOL ATROCE
Dom’ ministru la Cultură
A fost prins când practica
Fantezii cu multă ură
Violând gramatica. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
DE POST
Deschid agenda mea de post
Și-n rubrica „Păcate”,
La unele bifez – „au fost”,
La altele – „ratate”! (GRIGORE COTUL)
EXPECTATIVĂ
De-l văd pe câte-un prost că-i trist
Și-mi pare, oarecum, stingher,
Oricât aș fi de pesimist,
Am îndrăzneala să mai sper. (GRIGORE COTUL)
UNUI EPIGRAMIST CĂSĂTORIT CU O BALERINĂ
E-un umorist de clasă pot să zic
Că poanta-i e la degetul cel mic,
Dar şi soţia sa e de valoare
Că dânsa are “poanta” la picioare! (ION MORARU)
O ÎNTREPRINZĂTOARE
Ca la piaţă pe centură
(Cine ce o vrea să zică),
Înzestrată de natură
Vând marfa… că se strică! (GEORGE EFTIMIE)
SIMPOZION PE TEMA FRUMUSEŢII
Concluzii sănătoase
Rezultă din dispute,
Româncele-s frumoase
Că sunt mai des… bătute! (GEORGE EFTIMIE)
ELEGANȚĂ FEMININĂ
Având un fel firesc de-a scrie,
Renunță la autograf,
Că scrie doar sub pălărie,
La ochi, cu un... dermatograf! (MAX OPAIŢ)
UNUI DASCĂL ÎNȚELEPT
E vorbăreț, cu multă școală,
Dar nu-nțeleg deloc ,și pace,
Cu atitudinea-i domoală,
De ce-i mai aspru-atunci când tace!? (MAX OPAIŢ)
UNUI POLITICIAN VERSAT
Ca un om manierat,
Atitudinea își schimbă
În teren, când abordat,
Trage mai ușor de... limbă! (MAX OPAIŢ)
PROBLEME CONJUGALE
Dacia primită dotă
I-a învrăjbit rău de tot:
Ea nu umblă sub capotă,
El nu umblă sub capot! (DUMITRU MONACU)
AVERTISMENT
Aproape că m-a convins
Cu vocea lui aferată,
Hoţul care nu e prins…
Mai fură şi altădată. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ATENŢIONARE
Stăteam singur la vatră
Şi-am aflat cu mânie:
Câinele care latră…
Face doar gălăgie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
CÂRTIŢA POLITICĂ
Fără ochi, găseşte hrană
Omul muncitor şi blând,
Dar şi-alesul, cel cu blană,
Tot prin „muncă”… dar furând. (CONSTANTIN PROFIR)
ORTOPEDICĂ
Orişicine o să-ţi spună,
Dintre cei ce-au exersat:
Singura cădere bună
E căderea în păcat. (VASILE MANOLE)
LA O ANUMITĂ VÂRSTĂ
La o femeie mai nurlie,
Cum totul este efemer
Şi muşchii nu-ţi mai au tărie,
Te duci cu cea de caracter!.. (GHEORGHE BÂLICI)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
Și ce să-ți scriu, că este vară,
Dar eu sunt înspre toamna vieții,
Că-s fir de iarbă, de secară,
Ucis de roua dimineții? (EUGENIA MIHU)
Așa e, viața e sucită
Și multe clipe sunt amare
Dar fii tu, Jeny, fericită
De înc-un răsărit de soare! (ŞTEFAN BACIU)
Deci cum ar fi "trăiește clipa
Cât nu ți se frânge aripa..." (EUGENIA MIHU)
Deci, „Carpe diem ” când dau zorii
Așa ar merita trăit
Dar , colo, mai spre asfințit
E bun și un „Memento mori”... (ŞTEFAN BAŞNO)
Sunt lebăda ascunsă într-o rață,
Vioară nouă c-un arcuș cărunt,
Un vânt, ca un balon legat c-o ață,
Ce mă mai bucur, egoist, că sunt. (VALENTIN DAVID)
Cât încă folosești prezentul
În conjugarea lui "a fi"
Eu parcă am presentimentul
Că te alinți, așa să știi! (ŞTEFAN BAŞNO)
Nu-mi trebuie nici pantalon, nici geacă,
Țigară, Feisbuc, laikuri, cafeluță,
Nici inepții rostite de Măruță,
În pom, Covidul nu mă mai atacă…
Lăsați-mă să mai rămân pe cracă! (VALENTIN DAVID)
Acele vremuri au apus
Trăim acum ca niște snobi
Civilizat - suntem mai sus
Dar sufletește, doar microbi! (ŞTEFAN BAŞNO)
PREZIDENT CĂLCÂND ÎN STRĂCHINI
Că Putin pierde războiul
Din Ucráĭna sau Irak
Ori pe cel din beci cu țoiul -
Pentru dânsu-i tot un drac. (LERU CICOARE)
CINE PUNE LA ÎNDOIALĂ RENUMITUL ARTICOL 5?
NATO-i scut fără probleme.
Cum să-ndrugi, de la o vreme,
Că Tratatu-ar fi un scut
Cu picioarele de lut? (LERU CICOARE)
ABERAȚIE TERMINOLOGICĂ
E, când lupți c-un popor-frate,
Operaționalitate?
Iar cu propriul buboi
Ce-i: război sau mordoboi*? (LERU CICOARE)
_________________________
*Mordoboi (rus.vulg.) – dat la măsea; dat la bot.
CAESAR NON EST SUPRA GRAMMATICOS
Constituția blamându-l,
Votul zis imperativ,
Cinre oare, -o fi bolândul
Ce-l ignoră-ostentativ? (LERU CICOARE)
POPORUL ȘI SLUJITORII SĂI
Nu le dai pensii cât vor –
Se dezic de-acest popor?
Nu-i neliniștește-un gând:
Ce fac oamenii de rând? (LERU CICOARE)
PARLAMENTUL NU ELIMINĂ, CI PĂSTREAZĂ PENSIILE SPECIALE
Pensiilor speciale,
Neatinse nici de-un vânt,
Cum să le stea Curtea-n cale,
Când și pentru Curte sunt?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SĂ TE-AȘTEPȚI CURTEA S-ACCEPTE...
Pentru pensii un nou croi?
Ca și cum o oaie-ar cere
Un verdict de grațiere
Lupului paznic la oi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FARSA CU PENSIILE SPECIALE
Ținem trenul mai întâi
Pe-un tronson de grație,
Iar în timpuri mai lălâi
Îi dăm drumu-n stație. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FARSA NU MIROASE-A BINE
Pensiile speciale
Ne dau de-a dura la vale
Nu doar din PNRR,
Ci, -n curând, și din UE. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DREPTUL DE A CUMULA PENSIA CU SALARIUL
Pensioara și cu leafa
Nu le-mbini pân’ nu-ți vezi ceafa.
Doar c-o pensie babană
Poți și-o leafă-avea budană. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MOȘ ION ROATĂ ȘI IMPOSIBILITATEA DE A CUMULA PENSIA CU SALARIUL
I-a surâs când pensioara,
I-a-nțărcat și lefușoara,
Iar de mâini – tot lui moș Roată
Cu ortacii laolaltă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
AU UITAT CĂ AU JURAT CREDINȚĂ ȚĂRII?
Mascați luptând cu interlopii
Puterea legii s-o-ntărească,
Trec în rezervă, dârzi ca plopii,
Și-ajung tot pegra ... s-o păzească (!). (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȘI RĂBDAREA PRIVIND REGULARIZAREA POATE SĂ CRAPE
Stă să erupă supărarea.
Toți ne-mpăcați, flămânzi, frustrați:
„Mai așteptăm cât plafonarea?
Sau decidenții-s plafonați?” (NICOLAE MĂTCAȘ)
NU TE PUI ÎN POARĂ CU UE
De-am reduce TVA la zero
La un grup restrâns de alimente,
Am fi demni de-un loc în romancero
Și-am trezi-n U
resentimente. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UNUI OCTOGENAR CARE A ABSOLVIT DE CURÂND FACULTATEA DE TEOLOGIE
Terminând Teologia
La optzeci de ani, nodalii,
O făcu doar din trufia
De-a se-ntrece cu Becáli? (NICOLAE MĂTCAȘ)
UNUI RIVAL DE PROFESIE
Dragostea, văd bine,
E o boală pentru tine
Și mă rog la Domnu'
Să te opereze Ciomu. (ADRIAN TIMOFTE)
UNUI CRITIC ŞABLONIST
Sistemul tău se dovedeşte
Total lipsit de gust;
Şi-ntrucâtva se potriveşte
Cu … patul lui Procust! (MIHAI SCHWEITZER)
UNUI CRITIC UNILATERAL
Metoda lui e cvasinegativă
Căci adevărul doar cu-n ochi îl vede;
De ai talent, îţi este împotrivă,
De nu, cu certitudine… te crede! (MIHAI SCHWEITZER)