Mihai Schweitzer, scriitor ataşat Dorohoiului, locul natal al lui Păstorel şi Octavian Cotescu, s-a născut pe 9 februarie 1924 la Dumbrăveni (Suceava) şi a decedat pe 22 martie 2002 la Dorohoi (Botoşani). Reţin din „Dicţionarul scriitorilor şi publiciştilor botoşăneni” realizat de Silvia Lazarovici: „Poet, prozator şi epigramist, a absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (promoţia 1944), Şcoala Profesională CFR din Brăila (1945 – 1947) cu specializările telegrafist şi impiegat de mişcare. A funcţionat ca învăţător la Şcoala Primară Băneşti – Găltofani, judeţul Argeş (1944 – 1945), telegrafist şi impiegat de mişcare în diferite unităţi de pe raza Regionalei CFR Iaşi (1947 – 1970), tehnician principal transporturi în cadrul IJPIPS Dorohoi (1972 – 1981). Detenţie politică la Suceava, Văcăreşti, Aiud şi Botoşani (1968 – 1972)”.
După cum se poate observa, n-a profesat decât un an în învăţământ, comuniştii interzicându-i să-şi practice meseria pentru care s-a calificat pe motiv că la o inspecţie, cei care i-au făcut-o au observat că pe peretele clasei n-a acoperit teritoriul Basarabiei susţinând că e teritoriu românesc. A fost nevoit să urmeze o şcoală profesională CFR. O poezie cu conţinut naţionalist i-a adus o condamnare de şase ani din care a executat patru. La eliberare va constata că soţia divorţase de el, astfel că se va stabili la Dorohoi, pe acolo pe unde, pe foarte aproape, s-au născut Vasile Larco şi Mihai Haivas. Mihai Schweitzer a publicat trei cărţi de umor, prima dintre ele fiind cea pe care o avem în discuţie, „Pastilograme” (epigrame şi alte pastile satirico – umoristice, Editura „Panteon”, Piatra Neamţ, 1996).
Poetul Daniel Corbu, un cititor atent al epigramelor lui Mihai Schweitzer, este îndrituit să scrie: „Îmi închipui că autorul (trăitor de câţiva ani buni în oraşul Dorohoi, membru al importantei grupări literare „Septentrion”), este un incomod pentru cei care-l înconjoară. Precum regele Midas (blestemat să transforme tot ce întâlnea în aur), Mihai Schweitzer transformă tot ce atinge în epigramă”. Dorin Mandachi, un recunoscut monografist al Dorohoiului, spune. „Cu familia distrusă în urma divorţului, s-a stabilit la Dorohoi în 1972 şi s-a încadrat la staţia CFR Dorohoi. Dar, harul literar nu a fost distrus. După rigurozitatea şi precizia din activitatea profesională s-a destins cochetând cu epigrama. Umilinţele din anii de detenţie comunistă nu i-au învins încrederea în viaţă. Umorul deconectant şi l-a exprimat în cele trei volume de „Pastilograme”(1996, 1998, 1999). Ironia lui a săgetat diferite racile omeneşti şi nu i-a iertat nici pe comunişti”.
Placheta în discuţie, ea însăşi o pastilă (14 cm / 10 cm / 45 pagini) conţine un număr mic de „pastile” pe care autorul le asociază epigramei. Şi asta pentru că, pe lângă o bună cunoaştere a mecanismelor epigramei, autorul preia şi două caracteristici ale pastilei: ancorarea în realitate şi prezenţa unor evidente puseuri pamfletare. Ca participant activ la şedinţele grupării literare de la Dorohoi („Septentrion”), Mihai Schweitzer nu-şi ierta colegii cu valenţe critice sau literare: Unui critic şablonist – „Sistemul tău se dovedeşte / Total lipsit de gust; / Şi-ntrucâtva se potriveşte / Cu… patul lui Procust!”; Unui critic unilateral – „Metoda lui e cvasinegativă, / Căci adevărul doar cu-n ochi îl vede; / De ai talent, îţi este împotrivă, / De nu, cu certitudine te crede!”; Criticilor neofili (favorizanţi ai talentelor tinere) – „Criteriile voastre literare / Îmi par un enigmatic joc secund, / Căci, promovând talentele „uşoare”, / Ceilalţi (mai „grei” fiind) se duc la fund…”; Unui autor de carte – „Ţi-am citit cartea, Dorine, / Şi ţi-o spun (parole d`honneur) / Că de şapte ani (reţine!) / Eu ţi-s… primul cititor!”; Unui prozator încarnat – „Eşti prozator, din cap până-n picioare; / (Discuţii nici măcar nu mai încap) / De-aceea, nici nu este de mirare, / Că proza ta duhneşte a ciorap!”;Poezii „fără titlu” – „Doar două cauze par de conceput / În acest gen ciudat de poezie: / Ori poezia n-are conţinut, / Ori autorul…doarme când o scrie!”: reţetă literară – „Se fierb la foc mocnit: minciuni curate, / Gogoşerii şi poante răsuflate; / (Di toate, câte două kilograme); / Apoi se sting cu… epigrame!”.
Secvenţele cu aforisme şi panseuri au o notă aparte: ele sunt evidenţiate tot prin catrene care oscilează între un entuziasm ascuns şi o ironie vizibilă, pornită dintr-o chimie interioară. Mai mult, stilul acestui autor este completat de un fel de forjare a ironiei: Subtilitate – „Nu-i sinonim „a tipări” / Cu „a publica” / Cum nu-i totuna „a privi” / Cu … „a vedea”!; Destin – „Suntem proscrişi de providenţă să / Mizăm, la nesfârşit pe orice carte / Şi să uităm şi azi, şimâine, că / Pe ultima din ele scrie … „moarte”!.
Pastilogramele lui Mihai Schweitzer nu vin dintr-o natură săracă, o cultură superficială, ci dinspre una conştientă, considerată a fi un postulat suprem al artei. (VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
FACEREA LUMII
Domnul ne clădi cu zel
Din titan, nu din cârpeli,
Unii sunt făcuţi de El,
Alţii, doar din învârteli. (FLORINA DINESCU)
FLAGRANTUL CONJUGAL
Moment teribil de jenant,
Cu soţ, soţie şi amant,
Urmat de un scandal adhoc,
Sau… compromisul echivoc. (ELENA MÂNDRU)
EDUCAŢIE
Bunul simţ, azi e ştiut,
Nu mai e prezent nicicum;
Unii l-au pierdut pe drum,
Alţii, nici nu l-au avut. (CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
IARNA LA ȚARĂ
Bătrânii nu-și mai află locul
Fiind de-o vreme singurei
Cum n-au nici cu ce-aprinde focul,
Se ceartă până sar scântei. (VASILE LARCO)
MUTAȚII DE TEMPERATURĂ
Când fulgii poposesc pe ram
Și bate crivățul în geam,
E ger, dar ca-n oricare iarnă,
Căldura-i strânsă în povarnă. (VASILE LARCO)
IARNA ÎN FAMILIE
Afară-i ger, în casă-i frig,
Cu toții stau în pat covrig
Dar atmosfera se-ncălzește
Când despre bani se amintește. (VASILE LARCO)
DUPĂ DIVORŢ
Când ieşit-au din instanţă
Au pornit-o pe alei;
El o ţine la distanţă,
Ea o ţine tot pe-a ei! (MIHAI HAIVAS)
BABA ŞI ZIUA SÂNILOR GOI
Ideea e de nota zece,
E chiar un obicei frumos,
Dar n-are chef să se aplece
Să şi-i culeagă de pe jos. (PETRU IOAN GÂRDA)
INFIDELITATE
Mă-ntorc de la iubită
Cu haina şifonata
Şi fruntea descreţită
De o tigaie lată. (GRIGORE COTUL)
PENTRU O VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ
Eu şi soaţa consumăm
Cam doi litri de lichide,
Dar e greu să ne-ncadrăm
Până cârciuma se-nchide. (GRIGORE COTUL)
UNUI OM POLITIC
Cu părul sur şi împlinit la trup,
El are-acum apucături de lup
Dar se transformă-n miel adeseori
Faţă de masa de… alegători! (ION MORARU)
UNEI BLONDINE
Deşi săracă-n judecăţi
Se laudă că-i preţioasă,
Că are două facultăţi…
La zece metri, lângă casă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
RICHARD AL TREILEA
Din noroaie şi din apă,
Zice riga, teatral:
Un regat aş da pe-un cal…
Dar aş accepta ş-o iapă. (SORIN FINCHELSTEIN)
OTHELLO
În batista asta, drace,
S-a turnat Chanel cu tona…
Mea culpa, Desdemona,
Ştiu că foloseşti Versace! (SORIN FINCHELSTEIN)
ŢĂRANUL MOLDOVEAN ŞI
COLECTIVIZAREA FORŢATĂ
Cu pantalonii rupți în craci,
El s-a trădat că-i din culaci:
Prin găuri, bată-le pustia,
Lumea-i văzuse... bogăția. (ION DIVIZA)
BANII ŞI CIORAPUL
Bogătanul fără cap
Þine banii la ciorap,
"Banii n-au miros", declară
...Dar ciorapul te omoară! (ION DIVIZA)
EDUCAŢIA-PRIORITATE NAŢIONALĂ
Învăţământul a mai progresat
De când on-line, se-nvaţă azi; mai nou,
Sunt absolvenţi cu Diplomă... de stat
La craşmă, festivaluri sau bistrou! (MAX OPAIŢ)
RAIUL PE PĂMÂNT
Adam şi Eva-n Paradis
Aveau probleme cu ţinuta;
Aici, nonconformişti, precis
Se bat în brand-uri, duşi cu ...pluta! (MAX OPAIŢ)
ETERNUL VIS FEMININ
Azi, femeia îşi doreşte
Flori, cadouri şi inel.
Pe bărbatul ce-l iubeşte,
Şi-l doreşte ... ,,ghiocel"!(MAX OPAIŢ)
TABLOU ROMANTIC
În dulcea nopţii răcoare
S-a stins până şi ecoul,
Sus pe cer, e carul mare,
Lângă ea e… boul! (DUMITRU MONACU)
FATALITATE
Un lucru pare veşnic neschimbat:
Nu orice om cunoaşte rostul glumii;
De-aceea ne-am şi diferenţiat,
În umorişti şi… resturile lumii! (MIHAI SCHWEITZER)
UNUI VECIN DE SCARĂ
Noi suntem amândoi afoni, vecine,
Şi, totuşi, e ceva ce ne separă:
Tu cânţi când este linişte pe scară,
Iar eu când te aud cântând pe tine! (MIHAI SCHWEITZER)
COMPOZITORUL
Dintre note muzicale
Soaţa, foarte inspirată,
Îl scotea din ale sale
Doar cu notele de plată. (VASILE MANOLE)
DECIZIE FRF: doar doi jucători SUB 21 de ani
Este o proastă poveste
Să promovezi juniori;
Ar trebui, deseori,
Să joace doar doi și…PESTE. (DUMITRU BUJDOIU)
ELITA POLITICĂ
S-au înmulțit peste poate
Doctorate plagiate;
Proștii țării educate,
Care scriu “mâncațiași-i frate!” (DUMITRU BUJDOIU)
ROMÂNII ULTIMII DIN UE și la răsfoit cărți (Ziarele)
Ne cred proști, inculți, deșeuri,
Ultimii la răsfoit;
Dar, suntem ași la citit…
Cărți,…cu chinte, full, careuri. (DUMITRU BUJDOIU)
AVANAJELE ALZHEIMER-ului
Sunt: să uiți de datorii,
Să uiți când mai faci prostii;
Cel mai mare avantaj
E,să uiți de mariaj. (DUMITRU BUJDOIU)
MACABRE: CE MAI RECICLĂM DE LA MORȚI
Stenduri, plăci de șold, dentare,
Proteze și cărucioare,
Cercei nas, buric, bucale
Și jucării sexuale. (DUMITRU BUJDOIU)
VECINEI
Sapă, soro,- n curte, sapă,
Până scoți mâlul din apă.
N-o face pe șmechera,
Că ne seacă Dunărea! (LERU CICOARE)
LA CANAL SE LUCREAZĂ ZI ȘI NOAPTE
Nu vede domnia, draga,
O navă săpând cu draga?
Tâlcul: Nu știe bărbatul
Cea ce știe tot satul. (LERU CICOARE)
DE CE NU REACȚIONEAZĂ ONG-URILE
LA DEZASTRUL ECOLOGIC DIN DELTA DUNĂRII?
ONG-urile nu tac
Dacă superi un gândac,
Și nu strigă „S.O.S!” sau „Stop!”
Când distrugi un biotop??! (LERU CICOARE)
CÂND I-I ÎN PERICOL HABITATUL
Poate, omul, laș un pic,
Să umble cu ciocul mic,
Dar barza, cu ciocul mare,
Când i-i viața la-ncercare? (LERU CICOARE)
AVIZ POLITICIENILOR
N-am intrat – nu vă-mbufnați,
La vecini nu tréceți hatul.
Când va fi – o să aflați,
Știe el, iluminatul. (LERU CIOARE)
NU DOAR UNII,
CI TOȚI DEMNITARII SĂ CITEASCĂ PRESA
Noi ți-am însușit preceptul:
Informat – poți discuta.
N-ar fi bine, înțeleptul,
Să-l urmezi și dumneata? (LERU CICOARE)
ARME-N LOC DE UNT?
Când îți chiorăie stomacul,
Dar iei arme-n loc de unt,
Ăsta-i semn c-ai dat de dracul:
Și el sur, și tu – cărunt… (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PLAGIAT
Duși cu ruble și-autocarul
La concert în Lujnikí;
La protest în PAN*- cu carul,
Lei și suflete …kakí. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*PAN -Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.
CE INPUT ȘI CE OUTPUT!...
Când să urce, asta-i lege:
„Noi vom face!”, „Noi vom drege!”,
Când să spună ce-au făcut,
Tot guvernul parcă-i mut. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ
SUB ÎNALTUL PATRONAJ AL CUI?
Culturală ca dotare,
Ai avut – trist – ghinionul
Că, la inaugurare,
A lipsit însuși … patronul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ONG-URILE-S DE VINĂ!
Cum ați vrea s-avem hidrocentrale
Ori, de-a lungul țării, autostrăzi,
ONG-uri când ne stau în cale?
Să le smulgem ca pe niște mlăzi! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PERSONAJ GOGOLIAN ÎNTR-UN TIMP ORWELLIAN
Cícikov-ul crudei noastre sorți
Un specific are-al lui aparte:
Nu mai vinde azi suflete moarte –
Defibrilatoare de la morți! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CE L-AM MAI PENÍ, PNRR-UL!
Cu proiecte-ale lui pește,
Raportări apă de ploaie,
A lucra – mimăm – nemțește,
Dar controlul ne despoaie. (NICOLAE MĂTCAȘ)
AVERE LA …NEVEDERE
Când avem salarii speciale,
Avem dacă pensii speciale,
Mai e mult pân’ vom avea – oficiale –
Declarații de avere speciale?? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SPOR LA SALARIU PENTRU RISC DE ÎMBOLNĂVIRE?
Bieții! Stând la monitoare
(Ba: șezând la monitor!),
S-au gândit: da n-ar fi oare
Chip să ceară înc-un spor?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
D’ALE POȘTEI ROMÂNE
Poștă, parc-ai fi cu cai,
Duci coletul în doi ai,
În loc de Mangalia,
Tocmai în …Mongolia! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂND JUSTIŢIA VA FI DREAPTĂ?
Justiţia va fi dreaptă
Doar atunci când n-ai să vezi
Criminali liberi pe străzi
Şi incuietori la poartă! (IOAN TIMOFTE)
FATA CU PANTOFII CUI
Pe fata cu pantofii cui
Cum dai banu`, cum te sui;
Moşului-i place şi lui
Are bani...dar n-are cui! (IOAN TIMOFTE)
BUZUNARELE SUNT GOALE
Azi hoţii de buzunare
S-au lăsat de căutare...
Căci la toţi iesiţi în cale
I-au găsit cu ele… goale! (IOAN TIMOFTE)
CE FACI CAND NU AI CE FACE
Când te-apucă plictiseala
Şi-ţi vin numai gânduri sure
Iţi dai jos din cap căciula
Şi-o păzeşti...să nu ţi-o fure ! (IOAN TIMOFTE)
OMUL ȘI BĂUTURA
Omu-i pe cărarea lui,
După legea Domnului.
Când băutura-i tare,
Nu-ţi ajunge o cărare. (ADRIAN TIMOFTE)